943 matches
-
În fruntea școlii a fost numit ilustrul magistru Aelbert, care a dovedit geniu administrativ și managerial. Sub directoratul său a sosit la școală tânărul Albinus Flaccus, cunoscut mai apoi ca Alcuin. A beneficiat de reforma curriculară săvârșită de Aelbert la York în urma numeroaselor consultări cu Venerabilul Beda. A studiat și s-a evidențiat în disciplinele noului curriculum, care cuprindea matematica, astronomia, gramatica, retorica, muzica, dialectica și „științele antice”. Într-un poem consacrat episcopilor din York, Alcuin a prezentat nu numai acest
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o teorie coerentă de organizare a școlii palatine și a întregului sistem de învățământ 10. Dar ar fi exagerat să se considere că opera pedagogică din Imperiul Sfânt al lui Alcuin s-ar datora exclusiv experienței câștigate de el la York ca student și director de școală. Multe achiziții au fost realizate în răstimpul călătoriilor pe continent. Erau, de fapt, explorări pedagogice pe care le-a întreprins la Murbach, la Roma și la Pavia. (Cel puțin acesta pare a fi subînțelesul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
altă parte. Împăratul l-a numit, mai întâi, abate al marii mănăstiri (peste 200 de călugări) Sfântul Martin din Tours. Prima grijă a lui Alcuin a fost aceea de a organiza aici o bibliotecă și un scriptorium precum cele de la York. Apoi s-a apucat să corecteze textul Bibliei, în care găsise numeroase erori de traducere. A descoperit, cu acest prilej, o dificultate și în ceea ce privește scrierea. La mijlocul secolului al VIII-lea se scria greoi, cu majuscule sau cu „grafeme uniciale”, derivate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fapt, un fel de „ministru” al învățământului carolingian. 2. Eginhard (Einhard) (770-840), în calitate de secretar al lui Carol cel Mare, era un fel de „prim-ministru”, care a sprijinit opera de proiectare și organizare curriculară pusă în practică de Alcuin din York. 3. Cf. O. Drimba, Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987, vol. II, p. 360. Trimiterile sunt la Eginhard, Vie de Charlemagne, traducere în franceză de Louis Halphen, H. Champion, Paris, 1923. Pentru detalii, vezi istoricii și exegeții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Corpus Christianorum. Series Latina, CXXII, Brepols, Turnholt, 1955; De arte metrica, ed. H. Keil, Grammatici latini, VII; ș.a.m.d. 8. Cf. Vita Wilfredi, ed. cit., citat de Riché, op. cit., p. 455. 9. Despre prințul-episcop și, mai apoi, mitropolit de York, în „Vita Alcuini” (Monumenta Germaniae Historica, Hanovra, 1887, XV), unde se poate găsi această informație: Beati gentis Anglorum Bedae doctissimi discipulo Hechberto traditis („Încredințat lui Egbert, discipolul preaînvățatului Beda din fericitul neam al anglilor”). Se pare că Beda Venerabilul petrecuse
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Albert la școala episcopală din York era inspirată de septem artes liberales și că ea a stat la baza acțiunilor pedagogice întreprinse de Alcuin în Imperiul Carolingian. O demonstrație, de altfel, nu prea greu de realizat! 11. Despre ce datora Yorkului, Alcuin a scris cu mare căldură: Vos fragiles infantiae meae annos materno favistis affectu et lasciviam pueritiae tempus pia sustinuistis patientia,et paternae castigationis disciplinis ad perfectam viri educuistis aetatem et sacrarum eruditione disciplinarum roborastis („Voi mi-ați încălzit cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
desemnat profesor de matematică și de filosofie naturală la New College. Una din primele sale lucrări a fost despre ceea ce este acum cunoscut sub numele de daltonism, de care a suferit el însuși. Cand New College s-a mutat la York, el a devenit un „profesor de stat și explice particular de matematică și chimie”. Interesul lui Dalton pentru meteorologie l-a determinat să efectueze experimente pentru a analiza proprietățile diferitelor gaze și felul în care se dizolvau în lichide. Într-
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
teoretice și practice, l-a reprezentat lucrarea remarcabilă Entropy in Ecology and Ethology (2003) elaborată de biologul Radu Cornel Guiașu și matematicianul Silviu Guiașu (distinsul nostru dascăl și întemeietorul Școlii Românești de Teoria Informației), ambii fiind profesori de referință la York University din Toronto, cărora le suntem extrem de recunoscători acum și pe această cale. Ideile măsurării și analizei cantitative a biodiversității sau a diversității în general au drept fundament conceptele complementare de concentrare și diversitate, în înțelesul lor cel mai general
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
manechin de modă, Își antrenaseră ochii să nu se uite la corpul meu și se prefăceau că sunt interesați de mine ca persoană. Luce spuse: ― Callie e deja aici, la clinică, de aproape o săptămână. ― Cum ți se pare New Yorkul? mă Întrebă doctorul Craig. ― Nu l-am prea văzut. Doctorii mi-au sugerat ce să vizitez. Atmosfera era lejeră, prietenoasă. Luce Îmi puse mâna pe șale. Bărbații au un stil neplăcut de a face asta. Te ating pe spate de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Pavone o scuti pe fată de emoții dar el...după aterizare aștepta clipa fatală...! Totuși, nu se Întâmplă nimic iar avionul se avântă În spațiul infinit al Universului hotărât să-și termine misiunea aterizând În libertate...! XIII CANAL STREET NEW YORK CITY „ Atenție mare, bunul meu prieten...! Mai mult ca sigur, În cele din urmă ai să reușești să spargi un geam...! Iar dacă ne obligă negustorii ăștia să-l plătim, no să mai avem bani nici măcar pentru o limonadă...!” - Îi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
greșeli...!” - se scuză fata oarecum jenată. „Poate În România... zâmbi translatorul, Însă nu În America...!” „ Ce alte amănunte ne pute-ți relata despre locul unde ne aflăm...?”, Întrebă Tony Pavone extrem de curios. „Bine...Dela Început trebue să ști-ți, New Yorkul e un oraș Metropolitan, unic În lume. Orașul are aproximativ nouă milioane de locuitori iar În timpul verii datorită vizitatorilor din Întreaga lume depășește cincisprezece - șaisprezece milioane. Aici se vorbesc toate limbile pământului În timp ce Engleza e rostită cu dialectul țării de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mare interes pentru poliție. Sammler se simțise ca un nătărău pentru că se dusese imediat la o cabină telefonică pe Riverside Drive. Normal că telefonul era făcut praf. Majoritatea telefoanelor de pe stradă erau făcute praf, mutilate. Funcționau și ca pisoare. New Yorkul devenea mai rău decât Napoli sau Salonicul. Era ca un oraș din Asia, Africa din punctul ăsta de vedere. Părțile opulente ale orașului nu erau imune. Drumul spre existența degradată trecea prin uși incrustate cu nestemate, de la un lux bizantin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
la geanta de lac călătorind, prăduită, pe șoldul femeii, descoperind că este iritat de ea. De faptul că nu simțea nimic. Ce idioată! Umbla cu țeasta plină de un mucegai de prostie. Zero instincte, nici un fel de simț al New Yorkului. În timp ce bărbatul se Întorcea cu spatele la ea, lat În umeri, În haina din păr de cămilă. Ochelarii Întunecați, cu designul original de Christian Dior, un gît puternic Încins de un guler scrobit și de o cravată de mătase ca cireașa țâșnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Angela atent, Sammler observă diverse dezvoltări. Truda puritanismului lua acum sfârșit. Fabricile satanice Întunecate schimbându-se În fabrici satanice luminate. Desfrânații convertiți În copii ai bucuriei, deprinderile sexuale ale seraiului și ale savanei congoleze adoptate de masele emancipate ale New Yorkului, Amsterdamului, Londrei. Bătrânul Sammler cu viziunile lui zăpăcite! Vedea triumful din ce În ce mai mare al Erei Luminilor - Libertate, Fraternitate, Egalitate, Adulter! Iluminism, educație universală, sufragiu universal, drepturile majorității acceptate de toate guvernele, drepturile femeii, drepturile copilului, drepturile infractorilor, unitatea diferitelor rase stabilită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
totul Într-o stare decăzută, Își formaseră o idee despre boala corupătoare a stării de a fi alb și despre puterea vindecătoare a negrului. Visele poeților din veacul al nouăsprezecelea poluau atmosfera psihică a marilor cartiere și suburbii ale New Yorkului. Adaugă acesteia și violența nebună, periculoasă, avântată, Împleticită a fanaticilor și necazul era foarte adânc. Ca mulți oameni care mai văzuseră lumea prăbușindu-se o dată, domnul Sammler nutrea posibilitatea ca ea să se prăbușească de două ori. Nu era de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de afaceri frumoasă. Atât de potrivită! Atât de congruentă cu primăvara, moartea, mandalele orientale, gazul de canalizare cu iz de dulceață narcotică de liliac. Fericire din cărămizi, din cer! Fericire și bucurie mistică! Domnul Artur Sammler, confident al excentricilor New Yorkului; diacon al bărbaților sălbatici și progenitor al unei femei sălbatice; arhivar al nebuniei. Odată ce iei o poziție, odată ce schițezi o linie de bază, contrariile te vor asalta. Declară-te În favoarea normalului și vei fi asaltat de aberații. Toate postúrile sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
celelalte. Ce nebunie! Deci te temi de el. De ce? Te-a văzut? — Ceva În genul ăsta. — A vorbit? Nici măcar un cuvînt. — Se Întâmplă ceva, domnule Sammler. Cred că ar fi mai bine să-mi spui. Poate nu Înțelegi limbajul New Yorkului. Poți fi În pericol. Ar trebui să-i spui unuia mai tânăr. — Mă confunzi, Feffer. Sunt momente când oarecum nu sunt eu Însumi sub influența ta. Devin confuz. Ești foarte zgomotos, foarte turbulent. — Tipul acela ți-a făcut ceva. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
asta. — Incredibil! spuse Feffer. Cum dracu’ era? Mai și râdea. Ce minunat, ce... glorie bruscă. Și dacă Sammler știa să interpreteze râsete, Feffer murea să vadă fenomenul acesta. Să-l protejeze pe Sammler, da. Să-l călăuzească printre pericolele New Yorkului, da. Dar să vadă, să se bage, să Își bage nasul, ăsta era Lionel, punct și de la capăt. Trebuia să fie și el băgat cumva În joc - Sammler credea că asta era expresia la momentul acela. — Și-a scos scula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ajungi, ci la dosul lui. O să-i gâdili dosul cu pene frumoase de gând profund. — Absolut. — Și totuși, domnule Sammler, să ai influență și putere. Sau pur și simplu să confrunți falsul cu lucrul adevărat. Ar trebui să condamni New Yorkul. Ar trebui să vorbești ca un profet, ca de pe altă lume. Ar trebui folosită televiziunea. Folosită de noi - și s-ar putea să-ți placă să ieși din izolare. — Am făcut asta la Columbia ieri, Feffer, am ieșit din izolare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
În orice caz, Îi păruse lui Sammler că trebuie să ajungă pe acea scenă. Urma să fie acolo, să trimită rapoarte, să facă ceva, eventual să moară În masacru. Prin asemenea lucru, nu putea trece stând În New York. Ăla! New Yorkul cel tremurător, răsculat, de prost gust - orașul de te Îndoi de râs al lui Feffer! Și chiar Sammler mergea la o extremă, devenind, poate, prea disperat, prea prins de problemă, Începând să se gândească la pastile de dormit, la otravă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ca să trăiască În New York, ar trebui să fie tare prost să creadă că nu te distrezi. Marile orașe sunt niște târfe. Nu știe toată lumea asta? Babilonul a fost o târfă. Ô La Reine aux fesses cascadantes. Penicilina face ca New Yorkul să arate mai curat. Nu sunt fețe mâncate de sifilis, cu găuri În loc de nas ca În antichitate. — Tata are așa un respect pentru dumneata. Și cum ar trebui să mă folosesc de acest respect? — Toate prejudecățile sexuale cele mai vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
socrule. Eu sunt străin și schilod. Tu ești mai În vârstă, e adevărat. Dar eu abia am ajuns În țara asta. Sammler i se adresă hoțului de buzunare: — Ia mâna. Dă-i drumul. Fața lată a bărbatului se Întoarse. New Yorkul i se reflecta În lentile, pe sub borurile tari ale edenului. Poate că Îl recunoscu pe Sammler. Dar nu spuse nimic. — Dă-i aparatul, Feffer. Dă-i-l, spuse Sammler. Feffer, holbându-se șocat și implorator, arăta de parcă se aștepta În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ea. — De ce ar conta asta Într-o asemenea zi? Pe de altă parte, poate chiar cred că azi ar trebui să existe o diferență. Poate dacă am fi În India sau În Finlanda nu am fi În aceeași stare. New Yorkul te face să te gândești la prăbușirea civilizației, la Sodoma și Gomora, la sfârșitul lumii. Sfârșitul nu ar fi o surpriză aici. Mulți oameni deja contează pe asta. Și nu știu dacă omenirea chiar este mai rea. Într-o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ieșit în sfârșit pe ușă. Pe stradă, mi-am dat seama că tremuram. Nu eram obișnuită să merg singură la lucru, întotdeauna luam metroul împreună, el cobora la Strada 34, eu mergeam mai departe până la Strada 59. Și fusese New Yorkul întotdeauna atât de zgomotos? Toate claxoanele, și țipetele, și scârțâitul frânelor de la autobuze, și eram abia pe Strada 12. Cât de zgomotos avea să fie în centru? Am început să merg spre metrou, apoi m-am oprit când m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
prietenul meu, aș lua șaisprezece pastile de Xanax pe zi.) Pe lângă nelipsitul cașmir, Brooke purta întotdeauna cel puțin cinci articole diferite de la Tiffany. Ca să știți, toată lumea purta câte ceva de la Tiffany. Trebuia. Cred că ți s-ar cere să părăsești New Yorkul dacă nu le-ai purta. A întins mâna (cu unghii mici, îngrijite, date cu lac transparent), mi-a privit cicatricea fără să clipească și mi-a spus cu o sinceritate ce părea să vină din inimă: —Anna, îmi pare foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]