5,612 matches
-
încadreze la aceste noi unități economice ale vremii. În anul 1965 s-a semnat actul de naștere al noii întreprinderi miniere, care avea să fie emblema și fanionul orașului până după anii 2000 când din considerente inexplicabile, exploatarea acestui imens zăcământ de minereuri complexe, a fost redusă sau chiar sistată în subteran. Atunci forța de munca era absolut necesară, și se trimiteau mineri din toate bazinele miniere ale României. Erau detașați în primul rând muncitorii calificați, meseriași de excepție, cărora li
1967, MOLDOVA NOUĂ; PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363153_a_364482]
-
favorabilă, cât și pentru sarea ei pură”. Inițiază introducerea iluminatului electric pentru prima dată în exploatarea saline, coordonează efectuarea de noi sondaje pentru amplasarea de noi mine. A colaborat cu L. Mrazec și I.P. Voitești la realizarea primei hărți cu zăcămintele de sare din zona extracarpatică a României, care a fost prezentată la Paris în 1900. A fost membru active în Asociația Inginerilor și Tehnicienilor din Industria Minieră din România. Petre Lucaciu a participat la primul congres al Asociației Inginerilor și
INGINER PETRE LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367481_a_368810]
-
Cele ce urmează mă silesc la confidențe ce au nevoie de o argumentație nu atât solidă cât credibilă, sau poate amândouă laolaltă, detaliată și cerebrală, limpede ca fațetele unei scule așchietoare cu muchii tăioase ce urmează să desfolieze miezul unui zăcământ sufletesc, nescos vreodată la lumină. Păstrat cu grijă din cine știe ce griji covârșitoare, libații, resentimente sau frustrări, neîmpliniri sau numai jumătăți de măsură, neexibate din pricini inexplicabile, poate metafizice și care așteaptă eventual să fie preschimbat în monedă de schimb pentru
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366935_a_368264]
-
temperamentului auctorial, grevate pe întâmplările destinului autoarei, remarcabile fiind analizele de detaliu ale stărilor eliberatoare poiesisului. Melania are un parcurs liturgic al vieții ei reale, glisată aici, pe o poezie desfășurătoare sorții, scrie din cascada cuvintelor sale, este ca un zăcământ mocnind și eliberarea poate fi lavă, altfel, Melania uimește cu densitatea imaginilor suprapuse dar firul roșu trece vizibil în expresie, unind înțelesul cu mesajul transmis. Este acel myself wrote pe care îl apreciez performant la un scriitor.” 5. FĂRĂ HASHTAG
LANSARE DE CARTE, 3 APRILIE 2015, BUCUREŞTI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367549_a_368878]
-
Texas, și ca “supliment”, o parte din Arizona, în total vreun milion și trei sute de mii de km pătrați, compensându-i “generos” pe mexicani cu aproape 15 milioane de dolari, pentru pierderile suferite ... Cam prin aceeași ani se descoperă și zăcămintele de aur din valea fluviului Sacramento, iar exploratorul John C. Fremont face la rând patru expediții în Oregon și California. “Puciul” din 1846 - când Fremont cu un grup înarmat de patrioți au ridicat în Monterey un banner uriaș înfățișând un
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
în cunoscuta denominațiune a celui mai mare stat de pe coasta de vest, Golden State (Statul de Aur)! Nu doar aurul a contribuit la magnetizmul irezistibil al Californiei ci și o “goană după argint”, la o scară mai mică însă iar zăcământul cu pricina împânzea subsolul și doar dealurile din apropierea munților Sierra Nevada. Un posibil exercițiu de imaginație ne-ar arăta dimensiunea așezării pe longitudine a Californiei la scara Federației: dacă am suprapune coasta vestică (porțiunea sa californiană) peste cea estică și
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
care au călcat pragul muzeului au fost încântați de superbele exponate, dar și de condițiile impecabile și de ținută europeană oferite de muzeografi. „Expoziția permanentă cuprinde peste 1.000 de eșantioane minerale, ea fiind organizată pe patru secțiuni: petrografie, mineralogie, zăcăminte, la parterul clădirii și „flori de mină”, la etaj. Multe dintre „florile de mină”, prin raritate, perfecțiune, dimensiuni, parageneză, se ridică la valoarea de tezaur în patrimoniul cultural al României”, a subliniat Ioan Bob, directorul Muzeului de Mineralogie Baia Mare. Secția
MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470]
-
de pe țancuri se adună căprioarele și caprele negre să-și potolească setea. De partea cealaltă, la poalele Masivului Parâng, se află orașul Petroșani un vestit bazin minier unde în fiecare dimineață echipele de ortaci coborau în adâncul pământului să exploateze zăcămintele de cărbune. Dar așa cum s-a întâmplat cu multe întreprinderi din România noii guvernanți au închis minele. Orașul Petroșani a fost cel mai important centru de exploatare al cărbunelui din țară. Dar balerinii politici au reușit în câțiva ani să
PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363701_a_365030]
-
de pe țancuri se adună căprioarele și caprele negre să-și potolească setea. De partea cealaltă, la poalele Masivului Parâng, se află orașul Petroșani un vestit bazin minier unde în fiecare dimineață echipele de ortaci coborau în adâncul pământului să exploateze zăcămintele de cărbune. Dar așa cum s-a întâmplat cu multe întreprinderi din România noii guvernanți au închis minele. Orașul Petroșani a fost cel mai important centru de exploatare al cărbunelui din țară. Dar balerinii politici au reușit în câțiva ani să
PELERINAJ PE PLAIURILE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363697_a_365026]
-
nobilul aport la cultura românească, al Marioarei Murărescu, a făcut să se înzestreze etnomuzicologia noastră cu o neprețuită muzică folclorică contribuind nelimitat și incomparabil la promovarea multor interpreți, ca și la luminarea precum șlefuitorul sticlei, a cântecelor populare depuse în zăcământ la rădăcinile folclorului românesc. Pe interpreta Maria Șalaru o unește de regretata realizatoare tv, o trăire în comuniune sufletească, a emoțiilor spectacolului. Artista îi datorează încurajările și consolările la răstimpurile nefericite prin care a trecut, cu surâsul înghețat, cândva! Îi
MARIA ŞALARU, MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ, FĂRĂ MARIOARA MURĂRESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363741_a_365070]
-
închisori din ziduri de la poluri, Ne congelezi de vii femeile și pruncii, Blestemul preoțesc l-arunci pe semnul crucii... Iar jaful de moșie, cu acte-n tribunal Sub ochii orbi ai legii ce vinde munte, deal, Pădure, lacuri, râuri, fabrici, zăcăminte, Vor îngheța în ghețuri de ochi și oseminte... Cum Dumnezeu ne-ngropi bătrânii la lopată În case de pitici sub munți înalți de vată Și ne degeri în chin sitarii, cormoranii, Blestmul alb pe-altar l-arunci, și pe cazanii
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
Cotnari” îi lași inima la Irina, numai actul fericirii topește visele, aici. Toate drumurile spre și dinspre Bacău opresc și încep la Irina. Oaspeții porților rutiere ale orașului cunosc la acest restaurant cât de frumos îl înzestrează pe om propriul zăcământ de aur sufletesc și cât de plăcut își poate petrece o clipă de viață în acest popas exemplar, unde curge lava galbenă de „Cotnari” și freamătă marea iubirii, cât de fidel îi este gustului inimii, prieteniei, iubirii, păcii, liniștii, armoniei
LA IRINA, „COTNARIUL” E PRIETEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364754_a_366083]
-
o plajă cu pietriș, apropiind-o de privire și examinnd-o ca un geolog, (are această pasiune, e binecunoscut faptul) se va bucura de ea ca de o comoară, dar nu se va iluziona că se află în actul descoperirii unui zăcământ inestimabil. Are măsura valorii - i-o mai fi scăpând din rigoare, poate, poveștile vânătorești și pescărești, cu sine în rol de erou principal, căci, dacă în această branșă nu întinzi măcar un pic de adevăr, ești cel mai mototol din
ION ARDELEANU. ÎN CONUL LUMINII LUI FIREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364770_a_366099]
-
niciun fel, nicăieri așa, chiar fiind rătăcit - te-ai „zăpăcit” ușor pe planetă Pământ! )) Să spunem despre rasă noastră că-i extraordinară pentru acest fapt? Phh.. am putea spune despre locuri, că avem niște peisaje mirifice, divine, neexploatate, ca numeroasele zăcăminte naturale.. lăsate la voia întâmplării.. sau mai rău, la milă celor ce știu să mituiască.. și, să tacă! Să „tacă” despre valoarea reală a zăcământului țării noastre, pe care ei au văzut-o de oriunde din lume și noi nu
AVENTURI IN RIO! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349503_a_350832]
-
Phh.. am putea spune despre locuri, că avem niște peisaje mirifice, divine, neexploatate, ca numeroasele zăcăminte naturale.. lăsate la voia întâmplării.. sau mai rău, la milă celor ce știu să mituiască.. și, să tacă! Să „tacă” despre valoarea reală a zăcământului țării noastre, pe care ei au văzut-o de oriunde din lume și noi nu, dar gasindu-se mereu „neștiutori” (de bun simț) ca să-l vândă.. Pentru un leu degeaba, sau necuvenit, sau prea ușor venit celor cu „influență” să
AVENTURI IN RIO! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349503_a_350832]
-
Ulterior, s-ar spune că a fost fabrică de mobila și cică chiar și acum ar avea ceva activitate, deși nu pare... Oricum, aceasta, la fel ca multe alte fabrici din țară ce sunt în paragină, își face veacul, deoarece zăcăminte sunt, poate chiar mai mult decat altădată... cine știe? Dar iată cum politicul are o influență și ajunge să modifice chiar un paradis natural. Localnicii spun că: “până anul trecut și “Măzăriche mai stropea contra țânțarilor și insectelor, dar anul
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
am înțeles că omul e satisfăcut în viața de acasă. Rareori întâlnești în zilele noastre omul mulțumit de viața lui ... și gândurile-mi zboară înapoia timpului, câteva secole în urmă și mă opresc în epoca nisipurilor aurifere, a căutătorilor de zăcăminte de cupru, cei îmbogățiți și ceilalți morți în sărăcie ca să ajung spre migrațiile zilelor noastre din extremele geografice ale lumii, în căutarea unei existențe. Ființa umană în îndelungata confruntare cu civilizația a obosit și acum râvnește după un colț liniștit
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
a fost considerată de la început discutabilă și controversată. Criticile teoriei „latiniste” Principalele critici care i s-au adus au invocat „argumentele spațiului și timpului”, adică: • romanii au ocupat doar o parte din teritoriul Daciei. Pe ei i-au interesat doar zăcămintele aurifere din munții Apuseni. Majoritatea geto-dacilor au trăit în afara spațiului ocupat. Și totuși, toți locuitorii de astăzi, de pe fostul teritoriu al Daciei Mari, vorbesc aceeași limbă: româna. Dacă romanii ar fi avut radio, televiziune, internet, ca în zilele noastre, poate
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
în cartierul Orașul Nou. Atunci in 1966 erau construite doar 12 blocuri cu circa 700 de apartamente, dar se construia continuu. Pentru mulți Moldova Nouă este un centru minier. Am spus este pentru că, de la Sasca Montană la Gârnic există un zăcământ imens de minereuri cuprifere, cu un conținut bogat în cupru, dar și alte metale. Că astăzi la sucursala minieră ,,MOLDOMIN’’S.A. mai lucrează mai puțin de 1500 persoane din cei peste 10.000 existenți la 01ianuarie1990, nu înseamnă că mineritul
MOLDOVA NOUĂ, ORAŞUL CARE M-A ADOPTAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348096_a_349425]
-
Voica, unul venit din tradiția universală a muzicii, continuat și deopotrivă înnoit cu fiecare apariție, întotdeauna explozivă în ritm și splendoare, poate fi susceptibil de obiecții, în sensul de a disloca o perioadă de timp muzical românesc, din întregul lui zăcământ neprețuit. Comparația în spiritul critic, necesară și reiterabilă, convinge că nu se greșește zicându-se că deceniile al șaselea, al șaptelea și al optulea au fost cele ale muzicii ușoare estetizate de cântăreți generoși și remarcabili care au cultivat mesajul
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 527 din 10 iunie 2012 Toate Articolele Autorului CE SE ÎNTÂMPLĂ LA MOLDOVA NOUĂ? Pentru mulți Moldova Nouă este un centru minier. Am spus este pentru că, de la Sasca Montană la Gârnic există un zăcământ imens de minereuri cuprifere, cu un conținut bogat în cupru, dar și alte metale. Că astăzi la sucursala minieră ,,MOLDOMIN''S.A. mai lucrează mai puțin de 1500 persoane din cei peste 10.000 existenți la 01 ianuarie 1990, nu înseamnă
CE SE ÎNTÂMPLĂ LA MOLDOVA NOUĂ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362000_a_363329]
-
-o Guvernul, oamenii poporului sunt sclavii Guvernului. Evident, Guvern ”stabil” - că așa vede și zice Europa. Și atunci poporul, ca să poată trăi, a ales 2 căi: 1. plecatul în străinătate - recomandat cu obrăznicie de un președinte mai tâmp ca ca zăcămintele noastre de minereu (Traian Băsescu): 2. subminarea economiei naționale, prin afacerile ”la negru”. Noi nu mai avem acum un control clar al PIB-ului. Economia subterană a făcut praf toate prognozele specialiștilor. Mașinile noi cumpărate recent de Guvern sunt plătite
DIN ROMÂNIA (3) de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364961_a_366290]
-
sunt acolo, populația va fi mai sănătoasă, asta pot să v-o garantez.” În concluzie, faceți cum credeți!” Și despre Roșia Montata relatează autoarea sub deviza jurnalistică: “Să dăm cărțile pe față”. Probleme stringente care marchează începutul mileniului trei. Epuizarea zăcămintelor aurifere din Apuseni, investitorii străini, închiderea minelor, înstrăinarea bogățiilor în dauna românilor și multe alte probleme sunt abordate cu profesionalism, cu verticalitate, cu întrebări directe care cer răspuns sincer, în eseul “Departe de lumea dezlănțuită” - după cartea și filmul cu
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
cunoaște, a o descrie realist, neîmbunat de scopuri, ci întocmai cum este și întocmai cum simte și a simțit-o la rândul său, pe ea, cel căruia i s-a ascultat inima sau i s-a palpat trupul, căutându-se zăcământul durerii. E un medic între oameni, un medic pentru oameni, un medic al umanului și adorabilului omenesc. (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Dr. Luminița Marilena Pascariu: un medic al umanului și adorabilului omenesc / Aurel V. Zgheran
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
Asociația Ad Astra, Institutul Geologic Român, Ordinul Arhitecților din România, Sinodul BOR, Sinodul BRU și al celorlalte biserici creștine din România, precum și de experții independenți; 8. Crearea unei Comisii Parlamentare de Anchetă a Afacerii Roșia Montană sub toate aspectele: înstrăinarea zăcămintelor; acordarea licenței; sponsorizările RMGC către instituții publice și private, ONG-uri, persoane fizice; influențarea deciziilor politice; încălcarea unor hotărâri judecătorești definitive; modul în care publicitatea oferită de companie a afectat libertatea presei și dreptul la liberă exprimare etc.; 9. Refacerea
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]