5,630 matches
-
Biblioteca - acest bastion al culturii - se năruie încetul cu încetul, dacă nu cumva este smulsă din rădăcini cu buldozerul. Locul ei îl iau restaurantele, farmaciile, casele de licitație, cazinourile. Fenomen generalizat. Fondurile de carte care, atât cât au mai rămas, zac prin locații improprii, ori lipsesc cu desăvârșire, fiind distruse, odată cu noile schimbări de mentalitate survenite în ultimele două decenii. Cartea - un obiect desuet - care e tratat cu indiferență, dacă nu cumva cu dispreț și derâdere, ca fiind ceva total nefolositor
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasi_de_istorie_instant.html [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
cei care nu călătoresc nu pot citi decât o singură pagină.“ Sfântul Augustin CÂT MAI VALOREAZĂ O CARTE? În urmă cu câteva zile, în timp ce mă întorceam grăbită spre casă de la servici, am observat pe trotuarul din apropierea locuinței mele o carte. Zăcea aruncată pe beton. Probabil, de la zdruncinătură, coperta cărții s-a deschis lăsând să se vadă foaia de titlu. Era un volum al scriitorului Duiliu Zamfirescu „Viața la țară / Tănase Scatiu“, publicat la Editura Minerva în 1983. M-am oprit o
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ana_Cristina_Popescu.html [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
Cu răceală au trecut pe lângă cartea salvată de la înecul în tomberon concluzionând că o va lua probabil măturătorii străzii mâine în zori. Foarte dezamăgită m-am apropiat de carte. Am atins-o cu sfială. Am ridicat-o din locul unde zăcea pradă indiferenței și mi-am îndreptat pașii spre casă. În drum spre casă mi-am amintit de cuvintele Sfântului Augustin: „Lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc nu pot citi decât o singură pagină.“ Fără o călătorie prin
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ana_Cristina_Popescu.html [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
vitalitate: când tandre și melodioase, când „surpate”de seismele neliniștilor interioare. Ideea poetică capătă contur, se desprinde de umbrele lungi ale serii, devenind emanație luminoasă care reușește să-ți umple sufletul de emoție și blândă înfiorare. Poetul vânează cuvintele ce zac în adormire în „călimara cu diamant”, acestea curg cu lejeritate, revărsându-se în albia alchimică, cu infinite reprezentări în conștiința estetică, așezându-se ca o ninsoare abundentă peste tumultul trăirilor,(expresie a unor permanente stări conflictuale), mobilizând cu lejeritate energiile
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1424644518.html [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
largi prind razele de soare, Pun rămășag pe stropi de curcubeie Și recompun lumină din culoare. În lumea mea cu lujeri de furtună Eu ard febril, cu licăriri de astre, Sub ploi de fluturi albi, căzuți din luna. În mine zac singurătăți albastre. Citește mai mult Visez să sorb emoții din culoare,Să-mi cânte infinitul în surdina,Tăceri să schimb pe freamătul de floareși-apoi să zbor cu aripi de lumină.În mine simt pornirile rebele, Tot rătăcesc cu sufletu-n
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/laura_hubati/canal [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
În sensuri largi prind razele de soare,Pun rămășag pe stropi de curcubeieși recompun lumină din culoare.În lumea mea cu lujeri de furtunăEu ard febril, cu licăriri de astre,Sub ploi de fluturi albi, căzuți din lună. În mine zac singurătăți albastre.... XI. PRIMĂVARĂ PROMISĂ, de Lăură Hubati, publicat în Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015. Azi vreau să mă îmbrac doar în culoare, Să mă-mpletesc cu rozul din cais, Apoi, printre suave lăcrămioare, Să sorb un pic
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/laura_hubati/canal [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
înțelesuri Când lacrimile dau pe dinafară toamna, dorul meu se mută în cocori În fiecare noapte ni s-a furat câte o statuie din oraș Pe urmă, nu s-a mai luminat de ziuă Mângâiată cândva de mâinile reginei, harfa zăcea acum sfărâmată de un clovn Referință Bibliografică: Harfa sfărâmată / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 382, Anul II, 17 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
HARFA SFĂRÂMATĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Harfa_sfaramata_ion_untaru_1326798729.html [Corola-blog/BlogPost/361325_a_362654]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > PIETRE ȘI LACRIMI Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1160 din 05 martie 2014 Toate Articolele Autorului peste Apuseni zac torturate străvechi aripi pe obraz de fată lacrimi mai îngheață uneori în fuselaje metalice mai cad stele peste brazi încercand ele să se apropie de oameni în lumescul destin apar cu urme salvatoare printr-o zăpadă montană veșnicii pădurari un
PIETRE ŞI LACRIMI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Pietre_si_lacrimi_radu_liviu_dan_1394008924.html [Corola-blog/BlogPost/376153_a_377482]
-
Nu-și mai simțea picioarele, dar nu renunța la luptă. Curând ajunsese într-o zonă de munte. Urcușurile deveniră, dintr-odată, cumplit de grele, storcându-i sufletul de vlagă. Căzu la trecerea peste un pârâiaș de munte cu apă răcoritoare. Zăcu fără vlagă câteva clipe. Când își reveni, bău apă pe săturate, își spală și obrajii cu apă rece de munte. Apoi reluă, în mare goană, cu neliniște, drumul de întoarcere. Urcă un munte, coborî o vale, încă un munte, încă
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411972627.html [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
LA CAFENEAUA ROZ La cafeneaua roz obloanele scârțâie și seara se lasă, apăsând pe clanță... te-aștept la masa din colț... din prea mare dor cuvintele se-mprăștie și le pierd pe masa din cafeneaua roz și iarăși le adun... zac în mâna mea... mai vii? ****Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: LA CAFENEAUA ROZ / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1987, Anul VI, 09 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
LA CAFENEAUA ROZ de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1465504783.html [Corola-blog/BlogPost/379309_a_380638]
-
Strofe > Atasament > SUFLET NINS Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mă oglindeam în ochii tăi adânci Cum cerul se-oglindește într-un lac Împresurat de colțuroase stânci Pe care risipite stele zac. Vedeam lumină și-mi era de-ajuns Și liniștită-n sinea mea cântam, O, cât de mult, ce mult mă înșelam, Că taina lor era de nepătruns. Eu văd că lumea mea s-a destrămat Și tot ce am trăit
SUFLET NINS de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1456902936.html [Corola-blog/BlogPost/378057_a_379386]
-
simțit izbitura fără să vadă nimic. Închisese ochii. O durea pieptul presat pe volan. O dureau picioarele și, de durere, avea senzația că i s‑a rupt gâtul sub moalele capului. A rămas îngrozită cu ochii țintă la trupul ce zăcea pe capotă și la mâinile ce se sforțau să‑l scoată din strânsoare, atât cât putea să vadă în lumina slabă răspândită de lămpile de poziție. Sistemul de alarmă acustică intrase în funcțiune în momentul impactului și mărea efectul groazei
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_23_.html [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
iad... te omor... te omor... și eu... pe tine! Te... te aștept... cri... criminalule! au fost ulti-mele cuvinte ale lui Gavrilă, spuse cu greu, printre gemete și icnete. Capul i-a căzut cu bărbia pe capota mașinii pe care-i zăceau mâinile întinse ca într-o ultimă îmbrățișare... Ochii îi rămăseseră deschiși. Părea că încearcă să vadă femeia din mașină prin parbrizul ușor acoperit cu flori de gheață. Nu mai aveau puterea de a transmite nimic. Nici ură, nici regret. Acea
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_23_.html [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
Ediția nr. 1805 din 10 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului „Ța ța ța căpriță ța Te-am adus din Africa Te-am adus cu avionu’ Să petreci revelionu’” Nu ș’ de ce-mi veniră mie astea în gând acum, când zac pe marginea anului 2014, dar amintirea lor mă face să simt - din nou - că bate un vânt de sfârșit de an dinspre prostia nemărginită cu care ‘geaba ne luptăm. Nu-mi prea mai plac Sărbătorile de iarnă de mult timp
CRĂCIUN SAU OM BUN?! de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1449780061.html [Corola-blog/BlogPost/369710_a_371039]
-
TONUL FACE MUZICA"... Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1909 din 23 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ziua în amurg se furișa Pianul vibra și-mi desfăta Auzul,cu inegalabile atingeri Ale sonatei de Chopin. Sufletu-mi printre note zăcea, De amintiri ce-l tulburau fugea Vrând să-șî audă pentru prima dată, Liniștea. Ecouri vagi îmi pătrundeau Din trecut ,cu sfială, Încurajată de muzica divină Mă unesc fără să vreau,cu ea. Pe sunet de clape calc imagini trecute Și
TONUL FACE MUZICA ... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1458750401.html [Corola-blog/BlogPost/348611_a_349940]
-
direct sufletelor noastre, ca sunetele armonioase ale unei simfonii de George Enescu: „Toamna-i o risipă de iubire, de flăcări/ Ce-ngroapă pământul în fluturii-frunze/și calcă alene prin stele, pe roșii cărări/ Când arborii-și ard veșmântul demuze/ grădinile zac mocnit, foșnindu-mi arame/ din frunze agonice, cu fructe-n talaz/Aduse-n miresme, răsfiră marame/ când ziua tresare și cerul nu are răgaz.” (Toamna-i o risipă, p. 33). Iată de ce, odată cu exprimarea admirației mele față de această creatoarede excepție
ION C. ȘTEFAN ELISABETA IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1496216653.html [Corola-blog/BlogPost/370597_a_371926]
-
nu primește, în următorul sfert de ceas, pe nimeni. A început să-i povestească. Și-a dat seama că a făcut o presupunere gravă, Ștefan habar nu avea ce anume a declanșat criza ei, ce vină purtau frumoșii trandafiri ce zăceau ca niște victime pe dușumea. Îi povesti începând cu acea dimineață, cu mulți ani în urmă, când a găsit petalele ce au făcut-o să spere că este iubită în taină. Apoi și celălalt incident, desigur nu uită de buchetul
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1454689596.html [Corola-blog/BlogPost/363422_a_364751]
-
câteva rânduri. „Dragii mei. Am rămas singură cu toate treburile pe cap. Vițelul nu mă ascultă. Stela nu mai merge la câmp de-o săptămână. Ograda nu mai are stăpân. V-aștept acasă cu drag” Pe polița hornului o lumânarea zăcea ofilită în cana cu mălai. Cu mișcări calculate o coborâ pe masă dându-i viață. Atinse cu grijă colțul drept al foii de hârtie de flacăra palidă a lumânării. Își șterse lacrimile cu o batistă mototolită. Împături coala în trei
Ultimul ceas by http://balabanesti.net/2011/06/30/ultimul-ceas/ [Corola-blog/BlogPost/339940_a_341269]
-
-său Dumitrică al Costi; de altfel, chiar de la ocupația asta grea i s-a și tras moartea - vară-iarnă, ploaie sau arșiță, zăpadă sau viscol -, el era tot timpul pe afară cu oile, a făcut un reumatism infecțios. A început să zacă prin octombrie 1957, era în Râncurele cu oile, se-nțelege, căci, după ce coborau oile de la munte, fiecare își lua propriile oi din turmă și le ducea în locuri dinainte stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
și unde le țineau până ce venea vre¬mea să le urce la munte, adică până la 1 iunie. După ce moșu’ Hobza a căzut bolnav, l-au coborât din Râncurele cu o sanie trasă de boi, înțepenise bietul de el... Cât a zăcut la pat, picioarele i se umflaseră ca butucul, sufla tare greu și tușea îngrozitor, trebuie să fi avut ceva și pe la plămâni. În acea perioadă, toată ziua n-ar fi mâncat decât cartofi prăjiți în untură de porc topită din
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
muiere, fă-m’, fă, crumpene prăjâte, că dacă mă dau jos din pat șî viu la tine, te dehulez de oase, auz’ tu, fă? - striga moșu’ Hobza la bunică-mea, ridicându-se chinuit într-un cot din patul în care zăcea. Alteori i se făcea poftă de scoverzi - evident, pentru ei, scoverz’ - pre¬să¬rate cu mult zacăr. Se scula biata Hobzoaica din viu’ nopțî, frământa aluat, decupa din el romburi, pe care apoi le cresta la mijloc și trecea un
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
munte plin de răni, de la luptele cu urșii i se trăgeau. Cu toate că eram destul de mic, dacă aveam vreo trei ani, începusem să-l învinui pe moșu’ Hobza că nu are grijă de el, deși nici vorbă de așa ceva. Cât a zăcut moșu’, venea o dată pe zi la ușă și o zgâria cu labele să i se dea drumul, voia să-și vadă stăpânul, nu înțelegea de ce nu mai iese deloc afară din casă. Atunci, eu fugeam repede la ușă și-i
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
să-și vadă stăpânul, nu înțelegea de ce nu mai iese deloc afară din casă. Atunci, eu fugeam repede la ușă și-i dădeam drumul în hodaie. Vlăduț stătea câteva clipe în prag, apoi se apropia încet, adulmecând patul în care zăcea moșu’. Se sălta apoi pe pat cu labele din față, își privea câteva clipe stăpânul, rotindu-și capul întrebător, după care începea să scheune și să-l lingă pe față. Moșu’ îl mângâia pe cap și, de fiecare dată, lacrimile
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
de gunoi Și chiar de-un vers, între vieți se mai zbate, vine potopul cu-n val de noroi. Ca în Infernul lui Dante, se-așteaptă, o rugăciune, de vămi, ca să treci, Dar sunt închise și vămile toate și rugăciunile zac pe poteci... Doar pe-o ruină de cântec suspină, o simfonie-a tăcerii în doi Dar e damnată de o falsă vină, să nu ajungă în golul din noi. 18.02.2016. Vio Petre Referință Bibliografică: Mor primăverile-n brațele
MOR PRIMĂVERILE-N BRAŢELE GOALE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/violetta_petre_1455861340.html [Corola-blog/BlogPost/383376_a_384705]
-
se afume, și nefumătorii - dacă nu vor să guste ce e mai cu spor pe lumea asta, să plătească și ei - în solidar - nota de plată, la 4 miliarde și mai bine , din 22, din bugetul sănătății, pentru cei care zac prin spitale, de boli de tabac. Eu așa am tradus interpelarea televizată. Socoteala politicianistă este simplă: umflam 5 milioane de voturi. Că când ( altă licența ) e vorba de gramatică și limba prostiei, în viață, ca și în politică, vorba OdA
DESPRE CUM SĂ ÎŞI SUPORTE FIECARE PLACEREA FUMULUI de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1459168459.html [Corola-blog/BlogPost/366096_a_367425]