2,097 matches
-
de mâine, dar plăgile lăsate de bolșevismul sovieto-român au atins cea mai covârșitoare cotă de distrugere: o prigoană totală contra lui Dumnezeu, a Sfinților Săi, dar în egală ură și asupra poporului dacoromân drept măritor creștin. Lanțurile sunt verigile trădării, zalele lașității și ale mișeliei, prinse într-un belciug al urii de iudele vânzării, pentru umilința celor mai bravi Fii ai Națiuni noastre creștine: „Priviți la cer cum spânzură-n zăbrele,/ abia se-ndură să se facă zi,/ abia cutează umedele
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
în gândirea și inima oricui;/ E lege, rațiune, metodă și sistem,/ E însăși cheia lumii, iar eu sunt geniul lui.” (Constantin Oprișan, Mlaștină lirică-Cărțile Spiritului și alte poezii.Ed. Christiana, București, 2009) Picăturile de viață ce cad de pe gleznele și zalele reci ale Robilor, suie în potirul de jertfă ca un dor mistic adus Mântuitorului Iisus. Dârele de sânge pe care le lasă acele lanțuri pe unde sunt târâte se aprind în muguri de jertfă, ca beteala unui Colind dumnezeiesc, în
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Atotcreatorul, verticalitatea spirituală, cugetul arzând nemistuit și flamura mistică a Crucii credinciosului ortodox. Cătușele sunt prinse de mâinile tremurânde ale creștinilor torturați, deveniți umbrele suferințelor, cu scopul mișelesc de a le sugruma cântarea închinărilor sfinte în suișul lor către Domnul. Zalele cătușelor sunt împletite de neputincioșii putinței, care se târăsc în lașitatea lor spre trădare, nituind Drumul Robilor spre frângere prin calomniile acuzării, arginții vânzării și veninul sufletelor lor zbuciumate de rea credință, dar nivelând totodată cu ferocitatea lor chiar Calea
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Prin inima mea trec cercuri polare, Planetele, prinse într-un nou colier, Dau înserării mai multă culoare. Dar unde ești tu, cu noaptea și ziua? Mistere și lanțuri ne țin prea departe. Cu-n clește de foc aș rupe doar zaua Ce leagă, în umbră, viața de moarte. Sosesc primăveri pe maluri de vis, Mai mult nu se poate, trezește-te iar! Ai fost, doar o clipă, de îngeri trimis Să cumperi enigmei un ultim ziar. Luca Daniel 23 04 2016
ULTIMUL ZIAR de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381163_a_382492]
-
este, însă, mai generoasă cu iubirea poetului: Iarna asta mașteră și rece Mi-a-nghețat cărările spre tine; Zid de ger a pus să nu pot trece Și furtuni polare de suspine. (Gând hibernal) Vin neguri dătătoare de angoasă, decor stresant, în zale de grimasă: Iubirea se sparge în cioburi de gheață Topindu-se-n neguri, fumuri și ceață; Zâmbetul cald se preface-n grimasă, Spulberă-n gânduri chinuri de-angoasă. (Neguri) Poetul își alină, totuși, supărarea din iubire - cedând, înțelept, anotimpul bucuriei
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
să facă el lovi cu scutul iar asta fu o joacă pentru Samnit care nu realiză însă capcana. Sabia ,,Sica” trecu de marginea scutului iar partea încovoiată îl lovi pe ,,Samnit” în partea de sus a brațului lama trecând prin zalele de umăr. ,,Samnitul” strigă și apoi se prăbuși pe genunchi, de durere încovoindu-se -Credeam că se mimează lupta! spuse Hasim arătând spre arenă. -Până la un punct da. Lucrurile scapă însă uneori de sub control. Ai câștigat prietene! spuse Ponțiu
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
hiperbolic, potențat de mistica, care nu este altceva decât susținerea divină pentru a îndeplini un ideal creștin. Ne întoarcem iarăși la Coșbuc, care cu sensibilitatea lui poetică prinde magistral această trăsătură a eroului mistic, devenit Arhanghel: Sălbaticul Vodă e-n zale și-n fier/ Și zalele-i zuruie crunte,/ Gigantică poart-o cupolă pe frunte,/ Și vorba-i e tunet, răsufletul ger,/ Iar barda din stânga-i ajunge la cer,/ Și Vodă-i un Munte.” Capitolul III-Gânduri, cu 58 de limpeziri, de reflecție
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
nu este altceva decât susținerea divină pentru a îndeplini un ideal creștin. Ne întoarcem iarăși la Coșbuc, care cu sensibilitatea lui poetică prinde magistral această trăsătură a eroului mistic, devenit Arhanghel: Sălbaticul Vodă e-n zale și-n fier/ Și zalele-i zuruie crunte,/ Gigantică poart-o cupolă pe frunte,/ Și vorba-i e tunet, răsufletul ger,/ Iar barda din stânga-i ajunge la cer,/ Și Vodă-i un Munte.” Capitolul III-Gânduri, cu 58 de limpeziri, de reflecție, de discernământ, de asumare, de
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
A plecat pe fugă Vara Cu alaiul ei de soare, În mătasea de porumb Dimineața mai răsare! Doar în poala unui câmp Îi văd urma de dogoare Și-a lăsat culorea aprinsă, Într-o inimă de floare. A îmbrăcat în zale verzi, Toți copacii din grădină, Printr-un nai doinește timpul Muzica e în surdină... Roțile de tren se zbat Pe o șină nevăzută, De ar știi lumea misterul Cred că toată ar fi mută... Rânduiți ca la paradă Stau ciorchinii
A PLECAT... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373433_a_374762]
-
pe un câmp închipuindu-mi libertatea ca pe un zgomot al cuștilor prinse într-un lanț al codului uman pe care încercăm cu minciuni să-l rupem să ne detașăm nu cred în detașare cu cât o visăm cu atât zalele își cresc numărul prinzându-ne libertatea de a fi ceea ce am fost sau nu am fost niciodată gândit mărunțit transformat în minciuna zilnică feliată tranșată ca fiind adevăr simt cum în mine arde sângele Domnului fără furie fără lovituri absurde
FERTILĂ SĂMÂNŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373401_a_374730]
-
văzu Și tăcu preț de o clipă, iertându-mi furișarea fără de veste. Veșmânt de zbor de catifea purtând, Oftă ușor, privind spre verdea vale, Cu zâmbet jun de ramuri aurii, asupra noastra lăsând O pace adâncă de patriarh îmbătrânit in zale. Azi-noapte am visat pentru întreaga viață, Îmbrățișare de stejar, vrabie și veverițe, la margine de lumi. Și mă deșteptai către amiază împresurată Nu numai de pace, ci de minuni. BĂTĂTORITELE CĂRĂRI Bătătoritele cărări născură o chemare, Un cânt, o stratagemă
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
cea din urmă Salvare pentru că El este Calea, Adevărul și Viața! Această bucurie împărtășită a Paștilor după apocalipsa spirituală, autorul nu o vede întâmplându-se decât în mijlocul arcului carpatic, în Dac-șa cea străbună, devenită ulterior Har-Geta și chiar „AȘA-ZA” : „IISus ne-a adus frumusețea de casă / IISus ne-a adus frumusețea de frați / starea de om în Cetatea frumoasă / înaltul de om coboară-n Carpați.”, un model de reală comuniune pașnică pentru toate popoarele lumii. Un șir de exemple
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
d-aci” . „D-aci Pitagora a tras geometrie, / D-aci egiptenii un Sfinx înhățară, / D-aci e Olimpul prădând geografie,/ D-aci au cuvântul de se numesc țară! „Străbuna cea Dac-Șa pe toți vă așteaptă”sau Ora-știe, T-rai-an, AȘA-ZA , ZA-L-MO-X-IS, etc.) Pe lângă figurile de stil abundă inovațiile (cuvinte nou create cum ar fi substantivul „murire „ sau utilizarea extrem de originală a unor feminine „Iliașa cheie” sau „Izabelelor preoți”, „Enohiană lucrare”, „Argeșa zidirii măiastre”, „piatra ierusalimă” și chiar „lumea prea frumoasă
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
bine, femeie slavă”)?! Chiar nu se cunosc cuvintele acestui marș ruso-sovietic, doar majoritatea nuntașilor de azi au făcut serviciul militar în armata sovietică? Pentru cei care nu cunosc cuvintele acestui mars, reproduc câteva, aici: “I esli v pohod / strana pozoviot / za krai naș rodnoi, / mî vse poidiom / v sveașcennîi boi”. (Adică, în traducere liberă română: „Și dacă țara [Rusia] ne va chema [la război] pentru patria natală, vom merge toți ca unul la lupta sfântă...”). Frumos, nu? Mergem la nuntă ca
CU OCHIUL DIN FRUNTE PRIVIT de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371387_a_372716]
-
vară a poetului de la Timișoara. Pietrele de mormânt povestesc tăcute istoria străbunilor: ”am început să-l cunosc pe bunicul/ după ce frunzele îi putreziră/ pe crucea ilizibilă cu/ o secțiune mai jos/ între povestea tatălui său George/ și un capăt de zale din lanțul de oase”. (Istorie) Grădinii adiacente casei de vară a poetului, îi dedică o poezie de recunoștință. Aici el își consacră timpul cizelării textelor și grădinăritului: „Suburbiile dau cu ferestrele în câmp/ colorează vocea soarelui/ metafora din ochii unei
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371392_a_372721]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > LACRIMA ZĂPEZII Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Lacrima zăpezii în mii de cristale Casele-s gătite, toate și-au pus zale, Gerul cu o daltă bine mânuită Stelele sculptează, ziua-i primenită! Muguri de lumină crengile le-mbracă Unii spun că-i nea, alții promoroacă, Iarna toarce firul alb de borangic Muntele bătrân și-a pus un ilic. Dealul trage sănii
LACRIMA ZĂPEZII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371610_a_372939]
-
Beck, Tony Cetinski, Željko Joksimović și alții. Era student în anul terminal la Academia de Muzică Skopje, compusese mai multe hit-uri atât pentru sine dar și pe care le-au interpretat alți artiști, cum ar fi „Ima Li Dan Za Nas” („Există o zi pentru noi”), „Slusaš Li” („Asculți”), „Malečka” („Micul One”) și „Polsko Cveḱe” („Câmp de flori”). În 2004 a compus „Muza” („Muse”) pentru Martin Vucic, reprezentantul Eurovision Song Contest 2005 din partea Macedoniei, care a devenit piesa de titlu
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
TRIST Autor: Daniela Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ce nevoi subjugă firea Și obligă o ființă Ochii tot plecați să-i țină Către nici o năzuință? Ce durere-apleacă omul Și-i înlănțuie puterea? Zale reci închidă-i gura Și în el fie tăcerea... Care forțe îl posedă? Vorba-n piept i se crispează, Neputând să glăsuiască, Trist, el gura-și încleștează. Referință Bibliografică: Trist / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1435, Anul
TRIST de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371915_a_373244]
-
Mumei că, tot la șapte rotiri, apa-fier-tare ia cu sine sufletele oamenilor deja morți spre a le duce către sălașul veșniciei. Și, mai mult decât orice, pătrunse adevărul strigat cândva de ea. Acum abia se legară hotărât în minte, precum zalele unui lanț, murmurele din apă și sufletele oamenilor morți. Deși erau nenumărați, unii, tineri, alții, bătrâni, vârtejuri de bucurii ori de nevoințe, unii, senini, alții, plini de regrete, Scorbură îi simțea doar ca pe niște unde, unele mai calde, altele
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
o recunoaște, Ecoul plutește-n vale Și-un nou dor în el se naște. Deodată-un zgomot mare Tulbură pădurea toată: Zmeul vine din plimbare, Prin zăpadă parcă-noată. Ciorile îi fug din cale, Valvârtej vine acasă; Trupu-i îmbrăcat în zale, Iar privirea, veninoasă. Ochii roșii, nasul mare, Bot de broască-n loc de gură, Dinții strâmbi, ca niște gheare Și-i înalt cam cât o șură. Lângă zid, flăcăul vede, Într-o clipă-i foc și pară, Că-i adevărat
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
câmp, Visez că suntem noi ținându-ne de mână Ca în povești frumoase cu mere ce se vând. Suntem copii în soare cu bucle aurii, Printre obraji de nori ne facem jurăminte Aș tine timpu-n loc, cusut în veșnicii, În zale să îmbrăcăm și cerul din cuvinte. Eu Zâna cea frumoasa, tu Prâslea cel Voinic, Pe tavă îmi aduci și merele de aur Cu un hidos balaur în noapte iar te lupți Victoria îți dă cununi de flori și lauri. Când
POVEȘTI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372008_a_373337]
-
De altfel chiar și după înscăunarea lui Matei Basarab, în principal responsabilitățile lui Lupu Buliga erau tot pe granița de vest, căci apare în mai multe rânduri cu titlul de căpitan de Severin , căpitan sau mare căpitan la Cerneți, căpitan za dorobanți sud Mehedinți de la Ciovârnășani ot Prejna 10- etc. Toate acestea arată că el îndeplinea însărcinarea de conducător militar și administrativ , probabil în partea de vest a Țării , cu centrul la Cerneți și poate la Ciovârnășani . De altfel, însăși faptul
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
-ndreaptă cuvântul spre ieșirea din sunet pieritor pentru a fi rezervă de scut umplând tăcerea cu pata vorbitoare a unui chip de lut pe vatra înghețată umbra de grâu așteaptă să fie coaptă-n firea omului fără chip în întuneric zale din lanțul fără capăt lasă în pumnul strâns în veacul liberării o lacrimă de ceară din lumânare-arzândă pe pat de fier tot câmpul de lănci în căutare de soare cântă-n inimi: Lumina va veni... Anne Marie Bejliu 19 aprilie
UMBRA DE GRÂU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347844_a_349173]
-
roadele cântecului sub frunze. Între ramuri încărcate, cântecul Georgetei Nichifor e fructul care nu se rupe și nu se duce la gură, ci la inimă! Georgeta Nichifor este zidar de poeme în voce, o interpretă care are cântece ce sunt zale pentru apărarea folclorului dobrogean și rouă pentru setea iubitorului de binele și dragostea din cântec. Nu se poate creiona cronicărește Georgeta Nichifor! O fi, deși nu pare, cinquagenară?! Cântecele sale încununabile în și din istoria spirituală a Dobrogei se păstrează
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
Ediția nr. 1222 din 06 mai 2014 Toate Articolele Autorului și erau în ziua aceea un timp vechi și un timp nou față către față nimic risipind nimic amestecând dar ziua a început să se plece spre seară și-n zale de cenușă cineva a venit la omul acela să-i dea un veșmânt de durere să facă un târg cum se fac uneori pe aici iată altul să fii chip străin de inima ta încrustată cu rugi de Acela cu
JERTFA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346996_a_348325]