956 matches
-
al marelui logofăt Teodosie Rudeanu și înrudit cu Bălenii) - era mare medelnicer când a fost omorât -, cel însurat cu Slamna, fiica marelui stolnic Dumitrașcu Filipescu (îi venea, deci, cumnat lui Pană Filipescu), și marele ban Preda din Bucșani, căsătorit cu Zamfira, fiică a logofătului Dragu din Crăcani. Tot într-o luptă, cea de la Zărnești din 1690, a murit și aga Constantin Bălăceanu, ginere al lui Șerban Cantacuzino (era însurat cu Maria), și dușman înverșunat al lui Constantin Brâncoveanu. La Zărnești, Bălăceanu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Doamnă în al doilea rând, și unui pictor și o vedem, alături de Radu Paisie, în fresca din biserica (cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel), bolniței de la Cozia (în naos, pe peretele despărțitor, în stânga, alături de Marco Voievod și de domnița Zamfira), arborând o șubă de ceremonie din stofă scumpă țesută cu aur și căptușită cu blană de samur 221. Dar Radu Paisie - cel ce va fi exilat de turci în Egipt și va muri acolo (lăsând-o pe Ruxandra văduvă pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de gloabă și câte 2 galbeni ciubotele de la acei ce s-a afla în vină cu fămee văduvă, după obiceiul ce este așezat cu testament...” 389. încrederea înșelată. Dar nu numai atât... Nemulțumită de sentința dată de „dumnealor ispravnicii județului”, Zamfira, o văduvă din Ploiești, s-a adresat lui Vodă Ipsilanti în căutarea dreptății. Aflăm din anaforaua mitropolitului Grigore al Ungrovlahiei, căruia Voievodul îi remisese „cazul”, fiind vorba despre o abatere de la morală, conținutul reclamației: „După jalba ce au dat la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Ploiești, s-a adresat lui Vodă Ipsilanti în căutarea dreptății. Aflăm din anaforaua mitropolitului Grigore al Ungrovlahiei, căruia Voievodul îi remisese „cazul”, fiind vorba despre o abatere de la morală, conținutul reclamației: „După jalba ce au dat la măriia ta, Zamfira, văduvă de la Ploiești, pentru Dumitru bogasieru tot de acolo, că, fiind ea văduvă de trei ani, s-ar fi încărdoșit cu dânsa cu vorbă că o va lua-o de nevastă cu cununie și, făcând și păcatu curvii amândoi...” Văduva
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văduvă de la Ploiești, pentru Dumitru bogasieru tot de acolo, că, fiind ea văduvă de trei ani, s-ar fi încărdoșit cu dânsa cu vorbă că o va lua-o de nevastă cu cununie și, făcând și păcatu curvii amândoi...” Văduva Zamfira acceptase avansurile lui Dumitru bogasieru, nădăjduind o nouă căsătorie care să o salveze dintr-o previzibilă situație precară. Complicațiile, însă, abia acum încep, fiindcă virtualul soț era - se vede treaba - un frecventator al femeilor de moravuri ușoare, de la care luase
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Serafim [Romul Joantă], Isihasmul. Tradiție și cultură românească, tr. Iuliana Iordăchescu, București, 1994, 114-128; Păcurariu, Dicț. teolog., 473-474; Dario Raccanello, Rugăciunea lui Iisus în scrierile lui Vasile de la Poiana Mărului, tr. Maria-Cornelia Oros și Ioan I. Ică jr., Sibiu, 1996; Zamfira Mihail, Postfață, în Desiderie sau Cărare către dragostea lui Dumnezeu, îngr. Paul Mihail și Zamfira Mihail, pref. Virgil Cândea, București, 2000, 233-271. C. V.
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
Dicț. teolog., 473-474; Dario Raccanello, Rugăciunea lui Iisus în scrierile lui Vasile de la Poiana Mărului, tr. Maria-Cornelia Oros și Ioan I. Ică jr., Sibiu, 1996; Zamfira Mihail, Postfață, în Desiderie sau Cărare către dragostea lui Dumnezeu, îngr. Paul Mihail și Zamfira Mihail, pref. Virgil Cândea, București, 2000, 233-271. C. V.
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
Ion, Simina Noica, Anca Giurescu, Mihail Spăriosu (care debutează aici în 1969), Virgil Tempeanu (Vechi traducători ai poeziei românești), Al. Dimitriu-Păușești (Personalitatea poetica a lui René Char), Rodica Mihăilă, Sorina Bercescu, Ileana Cantuniari, Ovidiu Papadima (Al. Macedonski și simbolismul francez), Zamfira Popescu (Tragedia absenței - García Lorca și Lucian Blaga), Smaranda Bratu, Mihail Nasta (Mimesis că tensiune spirituală la Dionis din Halicarnas), Mihai Pop, Livius Ciocârlie (Contradicția ca principiu al structurării textului la Paul Valéry). E. M.
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
Constantin Apostol, S. Avramescu, G. I. Mironescu și Liviu Bratoloveanu. Sunt publicate nuvele de I. V. Ionescu, Ștefan Alexiu, L. Leonescu, Radu Cosmin și un fragment de roman, Domnul țăranilor, de Ionel Tudosie. În numărul 14 e inserată o proză, Zamfira, aparținând lui Adrian Maniu. O serie de articole prezintă istoria orașului Ploiești. E.M.
PRAHOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288997_a_290326]
-
NAUM, Anton (17. I. 1829, Iași - 27. VIII. 1917, Iași), poet și traducător. Comerciant mărunt, apoi arendaș, tatăl lui N., Theodor Naum, căsătorit cu Zamfira (n. Nactu), se stabilise în Iași venind din Macedonia. După absolvirea Academiei Mihăilene din Iași, fiul urmează la Paris, începând din 1858, Facultatea de Litere și Collège de France. Întors în țară în 1865, este numit profesor la câteva licee
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
NECULUȚĂ, Dumitru Theodor (20.IX.1859, Târgu Frumos - 17.X.1904, București), poet. Copil de țărani nevoiași, N. părăsea la zece ani casa părinților săi, Zamfira și Toader Neculuță. Muncitor cizmar, el se formează ca autodidact. Citea literatură (M. Eminescu și G. Coșbuc, în primul rând), iubea muzica. Legat de mișcarea muncitorească, este alături de I. C. Frimu în lupta pentru refacerea Partidului Socialist Democrat după trădarea „generoșilor
NECULUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
lit., I, 423-436, 444-445; Virgil Cândea, Dinu C. Giurescu, Mircea Malița, Pagini din trecutul diplomației românești, București, 1966, 148-167; Ivașcu, Ist. lit., I, 164-179; Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuții la istoria umanismului românesc, Cluj-Napoca, 1979, 79-223; Dicț. lit. 1900, 570-573; Zamfira Mihail, Nicolae Milescu Le Spathaire, un „encyclopédiste” roumain du XVII-e siècle, RSE, 1980, 2; D. I. Ursu, Nikolai Gavrilovici Spatharii, Moscova, 1981; Anghelescu, Scriitori, 30-43; Ștefan S. Gorovei, Nicolae (Milescu) Spătarul. Contribuții biografice, AIX, t. XXI, 1984; Zamfira Mihail, La Diffusion
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
lit. 1900, 570-573; Zamfira Mihail, Nicolae Milescu Le Spathaire, un „encyclopédiste” roumain du XVII-e siècle, RSE, 1980, 2; D. I. Ursu, Nikolai Gavrilovici Spatharii, Moscova, 1981; Anghelescu, Scriitori, 30-43; Ștefan S. Gorovei, Nicolae (Milescu) Spătarul. Contribuții biografice, AIX, t. XXI, 1984; Zamfira Mihail, La Diffusion des écrits „orientaux” de Nicolae Le Spathaire Milescu, RSE, 1985, 2; Liviu Onu și Lucia Șapcaliu, Cea mai veche traducere românească a „Istoriilor” lui Herodot și problemele pe care le ridică, în Herodot, Istorii, îngr. Liviu Onu
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
a „Istoriilor” lui Herodot și problemele pe care le ridică, în Herodot, Istorii, îngr. Liviu Onu și Lucia Șapcaliu, București, 1984, 479-662; Ștefan S. Gorovei, Un episod din „recuperarea” Bizanțului: prima „operă” a Spătarului Milescu, AIX, t. XXII, 1985, 2; Zamfira Mihail, Nicolae Milescu Spătarul. „Călătoria unui «Jurnal de călătorie», MS, 1987, 2; Faifer, Semnele, 46-49; Mazilu, Recitind, I, 326-328, 352-354, III, 413-438; Al. Andriescu, Studii de filologie și istorie literară, Iași, 1997, 90-208; Mihai Moraru, De nuptiis Mercurii et Philologiae
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
colectiv, văzut în paralel cu fixația amoroasă. O astfel de fixație se întâlnește și în romanul Drumuri cu popas, un fel de Han al lui Mânjoală schimbat, pentru că Ion Codreanu este oprit din drumul său spre America de dragostea pentru Zamfira, soția cojocarului și negustorului de lână Anghel, a cărei făptură îl farmecă într-atât, încât preferă rolul de subaltern al soțului acesteia, decât de stăpân la casa sa. Tumultul trăirilor personajelor, contradicțiile și antinomiile sufletului lor îl țin departe pe
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
reprezentații ale trupei lui Costache Caragiali (1850), precum și la Teatrul cel Mare (1853). După plecarea lui Matei Millo la București, în stagiunea 1852-1853 preia, secondându-l pe Neculai Luchian, conducerea teatrului ieșean. O soră, Anica, era și ea actriță, iar alta, Zamfira, va fi mama savantului Petru Poni. P., care debutează pe scenă în 1839, a fost un remarcabil actor de tragedie, ilustrându-se în interpretarea unor eroi romantici, cât și în dificile roluri de compoziție. A publicat și versuri, originale și
PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288879_a_290208]
-
82, Comerțului 8, str. Gârei 126, 111 sos. Ștefan cel Mare 3. 6630. Rosenberg Elias, 5 apartamente, București, Stelea Spătaru 10, Iași str. Elenă Doamna 34 6631. Rădulescu Dumitru, 6 apartamente, București, str. Sebastian 214, str. Leonte 28 6632. Robanescu Zamfira, 7 apartamente, București, str. Apolodor 2 6633. Rădulescu Maria, 8 apartamente, București, str. Porumbaru 47 6634. Radu Maria, 8 apartamente, București, str. Aurel Vlaicu 60 6635. Rădulescu Maria și Zoe, 8 apartamente, București, str. Niculcea 70 6636. Repanovici Anghel, 4
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Lirei 11. 7270. Sion Cecilia, 3 apartamente, București, str. Al. Sihleanu 167. 7271. Sipiceanu I. Vasile, 4 apartamente, București, str. Aviator Ț. Iliescu 19; str. N. Bălcescu 17. 7272. Sellim Lucretia, 4 apartamente, București, str. Vasile Conta 6 7273. Senpescu Zamfira, 12 apartamente, București, str. Bravilor 16. 7274. Stoichiță Clară, 4 apartamente, București, Cal. Moșilor 202. 7275. Stegler Pincu, 4 apartamente, Bacău, Bacău-Piatra 7276. Scarlat Atanasiu, 10 apartamente, București, str. Dobrogei 1; 3; str. Bucovina 18. Târgoviște, str. Poetul Alexandru 29
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
7532. Șerban Alexandru, 5 apartamente, București, str. Virgil Plesoianu 59 7533. Sendel Rasela Marcu, 8 apartamente, str. Lunesoarei 17 7534. Sabsa Samuil, 10 apartamente, București, str. Făurari 14, 16 7535. Ștefănescu Elenă, 3 apartamente, București, str. Banat 1 7536. Serpescu Zamfira, 8 apartamente, București, str. Dinicu Golescu 11 7537. Ștefănescu Const., 6 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 61, str. Lucaci 61 7538. Ștefan P. Alex. moștenit., 3 apartamente, București, str. Sft. Apostoli 77 7539. Șelaru Teodora și D-tru, 5 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, Piața Amzei 10. 7811. Todorescu Ion, 4 apartamente, București, str. Abrud 90 7812. Tico Dumitru, 5 apartamente, București, cal. Griviței 133 7813. Tomasini Umberto și Maria, 4 apartamente, București, str. Alex. I. Cuza 70, str. Mureș 77 7814. Trandafirescu Zamfira, 7 apartamente, București, str. Parfumului 29 7815. Tzretanovici Ț. Savu, 17 apartamente, București, sos. Panduri 5 7816. Turmă Elenă, 2 apartamente, București, str. Sft. Constantin 3. 7817. Teodorescu A. și C., 13 apartamente, București, Cameliei 18 7818. Teodorescu Gh. și
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
OLTEANU, Ioanichie (13.IX.1923, Vaideiu, j. Mureș - 29.III.1997, București), poet, traducător și gazetar. Este fiul Zamfirei (n. Horgoș) și al lui Ioan Olteanu, țărani. Urmează liceul la Târgu Mureș (1933-1940) și Aiud, absolvind în 1941. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj - aflată în refugiu la Sibiu -, dar o abandonează în
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
cuvinte, în Letopisițile Țării Moldovii, II, publ. M. Kogălniceanu, Iași, 1845, 193-464; Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, îngr. și introd. Iorgu Iordan, București, 1955; Cronica lui Ion Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul „Mihail”, îngr. și pref. Zamfira Mihail și Paul Mihail, cuvânt înainte Ștefan Ștefănescu, București, 1980; Opere, îngr. și introd. Gabriel Ștrempel, București, 1982. Repere bibliografice: Vasile Cireș, Studii, Iași, 1899, 21-123; Iorga, Ist. lit., II, 269-309; Sadoveanu, Opere, XIX, 472-498; Călinescu, Ist. lit. (1941), 28-30
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
G. Pavelescu, „Paralele folclorice”, T, 1945, 1-2; Bârlea, Ist. folc., 497-501; Nicolae Bot, Tache Papahagi, AMET, 1977; Adrian Fochi, Profesorul Tache Papahagi, REF, 1977, 2; Traian Herseni, „Mic dicționar folcloric”, „Ethnologica”, 1979; Paul Simionescu, „Grai, folclor, etnografie”, REF, 1982, 2; Zamfira Mihail, Tache Papahagi, promotor al etnografiei comparate, REF, 1989, 4; Matilda Caragiu Marioțeanu, Tache Papahagi - marele singuratic, „Deșteptarea”, 1992, 1; Cândroveanu, Aromânii, 82-83; Datcu, Dicț. etnolog, II, 142-145; Dicț. esențial, 615-616. I.D.
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
, Matei (25.XI.1814, Stolniceni-Prăjescu, j. Iași - 9.IX.1896, București), autor dramatic. Este fiul Zamfirei (n. Prăjescu) și al lui Vasile Milo și nepot al poetului Matei Milu. Învață de mic limbile greacă, franceză și, cu mai puțină aplicație, limba germană. Își continuă studiile la Iași, în pensionul lui Victor Cuénim (1833-1834). Din această epocă
MILLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
ucenic Haralambie Zincă, evocă În fragmentul de proză din Jurnal de Front, cu o deosebită pregnanță, figura eroică a comsomolistului Gavriușa. (Ă). Totuși sugerăm o intensificare a focului criticei și auto-criticei. (Ă). Credem, astfel, că actul În două părți Capra Zamfirei de Gh. Necuriță, trebuia să fie mai atent analizat. (Ă). Suzana Delciu În Manifest pentru 7 Noiembrie vădește o astfel de slăbiciune. Furată de Înșiruirea, de o superficială fluență a cuvintelor, confuză În imagini, minimalizează o temă ce comportă din partea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]