7,506 matches
-
mai mult Încui ușa locuinței, lăsând cheia sub piatra din colțul nevăzut ascunsă, în seri stranii adesea, ieșind pe străzi ce duc înspre nicăieri, însă ce coboară din paradisul simțirilor, urcând mai apoi cu emoție și vâslind pe ape în zări, cu barca propriului suflet, în largul confortabil al spațiului nelimitat accesibil imaginar. Evadând din spațiul personal, delimitat de ziduri incomode și bariere constrângătoare spiritului dornic a fi rebel, și devenind din ce în ce mai sufocante trupului, ce își cerșește parcă, în felul lui
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
chipurile oamenilor, blândețea-i mințind atât de frumos prin masca-i reflectată în oglinda realității, încât serile senine se contopesc de dragul ei în magii desăvârșite, ce aduc o parte din cuprinsul infinitului în raiul multicolor călătorind lent deasupra colinelor din zări, ținând respirații îndelung ațintite, aproape pierdute, către ele. Lumina difuză a spectacolului celest îmbrățișează culmile semețe, ... Citește mai mult Lângă margini de lume ajung plutind pe nori, în tăceri prelungi, asurzitoare, umbre mărețe și speranțe împletite în ecouri, rugi nevăzute
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
chipurile oamenilor, blândețea-i mințind atât de frumos prin masca-i reflectată în oglinda realității, încât serile senine se contopesc de dragul ei în magii desăvârșite, ce aduc o parte din cuprinsul infinitului în raiul multicolor călătorind lent deasupra colinelor din zări, ținând respirații îndelung ațintite, aproape pierdute, către ele.Lumina difuză a spectacolului celest îmbrățișează culmile semețe, ... VII. STRĂIN ÎN VISE, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017. De e târziu iar și-nvie fluturii
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Risipind din amarul strâns al cugetului S-au zorit îndepărtându-se alaltăieri... Au lăsat în urma pașilor lor liniștea, Seninul cerului l-au readus plecând, Iar un fior nou de emoții calde creștea, Spre cer un buchet de speranțe înălțând... Toată zarea mai luminoasă devenea, Parcă lumea nu mai părea tristă sau rea, Puterea zâmbetului pe chipuri revenea, Iar un colț de rai începea a se crea... Soare în priviri se ivi, strălucind nespus Și doruri, tristeți sau grele dureri s-au
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
nicăieri,Risipind din amarul strâns al cugetuluiS-au zorit îndepărtându-se alaltăieri...Au lăsat în urma pașilor lor liniștea,Seninul cerului l-au readus plecând,Iar un fior nou de emoții calde creștea,Spre cer un buchet de speranțe înălțând...Toată zarea mai luminoasă devenea,Parcă lumea nu mai părea tristă sau rea,Puterea zâmbetului pe chipuri revenea,Iar un colț de rai începea a se crea...Soare în priviri se ivi, strălucind nespusși doruri, tristeți sau grele dureri s-au stinsCătre
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
din tăcerea absolută... Valul de speranțe ce inundă marginile abrupte ale propriilor simțiri adeseori alină cu mângâierea stropilor săi, suavi, ca de ploaie de vară, și revigoranți îndelung, netezimea catifelată ce îmbracă inima, al cărei contur se întrezărește ușor în zări, în imaginile ce reflectă în apusuri de soare ritmurile sub care se zbat neîncetat, să se facă simțite, pulsurile lumii... Citește mai mult Nu de puține ori căutăm refugiul propriului suflet în libertatea minții, a leagănului zborului propriilor gânduri spre
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
din tăcerea absolută...Valul de speranțe ce inundă marginile abrupte ale propriilor simțiri adeseori alină cu mângâierea stropilor săi, suavi, ca de ploaie de vară, și revigoranți îndelung, netezimea catifelată ce îmbracă inima, al cărei contur se întrezărește ușor în zări, în imaginile ce reflectă în apusuri de soare ritmurile sub care se zbat neîncetat, să se facă simțite, pulsurile lumii...... XX. CĂLĂTORIND SPRE PARADISUL PROMIS, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. Pe aripi
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
nemurire, Ce se înalță spre nemărginire Vise-n alb și frânturi rose de gânduri Se împrăștie, plutind pe cer, rânduri... Printre cioburi de stele și umbre vii, Răzbat, alunecând lent, dorințe mii Și glasuri se aud cum le strigă-n zări Cu ecouri ce se sting în dulci chemări... Lumini ce străbat prin margini de lume Călăuzesc mereu zboruri de nume, În curgerea celestă spre infinit, Glorios le e drumul lor nesfârșit... Destinul își urmează măreț cursul Îl așteaptă-n tăcere
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
joc de șah,Scris într-al eternității almanah...~ Cristina P. Korys ~... XXI. IARNĂ SIBERIANĂ, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017. Pe albastrul infinit al cerului senin S-a lăsat tulburător culoarea gri, În zare, 'ntreg pământul se vede nins deplin, Iar nori închiși încep a-l acoperi... E cumplit de rece, ger și viscol nesfârșit Ce lovește-n plin pe la colțuri ziduri. Totul în jur pare-nfricoșător, pustiit, Încolțit brusc de sălbatice friguri... Oamenii
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Liniștea își caută ecoul în fereastră, Unde s-au așezat reci flori de gheață, Ce îmbracă sticla în rochie maiastră Încântând ca-n povești, de ... Citește mai mult Pe albastrul infinit al cerului seninS-a lăsat tulburător culoarea gri,În zare, 'ntreg pământul se vede nins deplin,Iar nori închiși încep a-l acoperi...E cumplit de rece, ger și viscol nesfârșitCe lovește-n plin pe la colțuri ziduri.Totul în jur pare-nfricoșător, pustiit,Încolțit brusc de sălbatice friguri...Oamenii se
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
-n punți! Lăsând în urmă orice teamă de rece, Care așează în suflete și simțiri gheață, Cu privirea-n sus, înspre luna care trece, În pași lini voi merge, sub reflectarea-i mareață! Albul senin, unind zăpezi cu cerul în zări, Peste toate își înalță sublim tronul menit, Stele și felinare călăuzesc plecări, Ori sosiri de nicăieri, în graba spre infinit... Langă maluri de-apă neclintite, ca-n povești, M-aș așeza, poposind ore-ntregi, în tăcere, ... Citește mai mult Dacă
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
-n punți! Lăsând în urmă orice teamă de rece,Care așează în suflete și simțiri gheață,Cu privirea-n sus, înspre luna care trece,În pași lini voi merge, sub reflectarea-i mareață!Albul senin, unind zăpezi cu cerul în zări,Peste toate își înalță sublim tronul menit,Stele și felinare călăuzesc plecări,Ori sosiri de nicăieri, în graba spre infinit...Langă maluri de-apă neclintite, ca-n povești, M-aș așeza, poposind ore-ntregi, în tăcere,... XXIV. SENINUL CLIPELOR EXISTENȚEI
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
05 decembrie 2016. Am întrebat timpul de ce trece mereu lăsând în urma-i chipuri acoperite de vălu-i misterios... Mi-a răspuns șoptind duios, printre frunze ruginii căzute și adieri târzii de toamnă, împletite cu primii fulgi din iarna ce străbate în zări, dansând lin, că nu există drum al vieții dus-întors... Apoi am întrebat timpul de ce tristețile din inimi nu sunt trecătoare asemeni lui, ci acestea se citesc mereu pe chipuri ușor stinse, iar ochii le povestesc momente în șir, fără să
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Citește mai mult Am întrebat timpul de ce trece mereu lăsând în urma-i chipuri acoperite de vălu-i misterios... Mi-a răspuns șoptind duios, printre frunze ruginii căzute și adieri târzii de toamnă, împletite cu primii fulgi din iarna ce străbate în zări, dansând lin, că nu există drum al vieții dus-întors...Apoi am întrebat timpul de ce tristețile din inimi nu sunt trecătoare asemeni lui, ci acestea se citesc mereu pe chipuri ușor stinse, iar ochii le povestesc momente în șir, fără să
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Korys, publicat în Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016. Într-un final cert, însă neprevăzut, va veni acea zi... Când pașii se vor opri, obosiți de prea mult preumblat prin nesfârșirea lumii, prin praful așternut în goana permanentă înspre zările întinse la infinit, mereu chemând către ele ecouri ale sufletelor, să le urmeze în tăceri și extaz neînțelese... Când ființa se va așeza pe marginile sinelui, la înălțimea sublimă a celui mai de sus zbor atins al aripilor imaginației, în
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
până acolo, să se stingă încet durerea ... Citește mai mult Într-un final cert, însă neprevăzut, va veni acea zi... Când pașii se vor opri, obosiți de prea mult preumblat prin nesfârșirea lumii, prin praful așternut în goana permanentă înspre zările întinse la infinit, mereu chemând către ele ecouri ale sufletelor, să le urmeze în tăceri și extaz neînțelese... Când ființa se va așeza pe marginile sinelui, la înălțimea sublimă a celui mai de sus zbor atins al aripilor imaginației, în
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
străbătut până acolo, să se stingă încet durerea ... XXXI. O LUME-N CARE SE ÎNALȚĂ ECOURI..., de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016. În seri cu liniști reci și priviri de gheață, Când în zări se lasă perdele de ceață, Peste culmi și pași pierduți în depărtări Plutesc, în zbor, infinite întrebări... Peste pustiul lumii domină luna, Ce îi alină durerea și furtuna Zăcând ascunse-n colțuri din suflete, Și-umbrind seninul zilelor avute... În
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
lume-n care se înalță ecouri Surprinse-n ale veșniciei tablouri, Prin efemeru-i mereu călătoare, Lasă-n urmă stele nemuritoare!... ~ Cristina P. Korys ~ (sursa foto: net) ... Citește mai mult În seri cu liniști reci și priviri de gheață,Când în zări se lasă perdele de ceață,Peste culmi și pași pierduți în depărtări Plutesc, în zbor, infinite întrebări...Peste pustiul lumii domină luna,Ce îi alină durerea și furtunaZăcând ascunse-n colțuri din suflete,Și-umbrind seninul zilelor avute...În profunzimi
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
și nopți, în timp! Pășind în vârfuri de atingeri tactile ale luciului podelei, abia sesizabile, ... XXXIII. ÎNCEPUT DE NOIEMBRIE..., de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2133 din 02 noiembrie 2016. Un alt miracol al toamnei Coboară amețitor, în zări, Fiind leagăn lent al frunzei, Ce se așterne, căzând în scări! Pe drum de covor ruginiu, Pășind agale, oameni, păsări Își întâlnesc al lor pustiu, Și-n ochi par a li se cuibări... Tristeți, ori dulci melancolii Se revarsă-n
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
de pe câmpuri, Culorii vii și-mbelșugate Îmbracă noi, aceste timpuri... Printre reci brume, se zăresc Priviri amare, îndulcite De seninul ce le-nsoțesc În inimi, traversând grăbite... Ca o blandă mângâiere, ... Citește mai mult Un alt miracol al toamneiCoboară amețitor, în zări,Fiind leagăn lent al frunzei,Ce se așterne, căzând în scări! Pe drum de covor ruginiu,Pășind agale, oameni, păsăriîși întâlnesc al lor pustiu,Și-n ochi par a li se cuibări...Tristeți, ori dulci melancoliiSe revarsă-n sublime magii
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
TOAMNĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului 14 Octombrie 2014 De-atâta frumusețe n-ai unde te ascunde, E toamna pentru mine un anotimp divin, Vin graurii în stoluri din zări tot mai flămânde Și strugurii din vie bolborosesc în vin... Ce-ai dăruit în viață să nu ceri înapoi, Lumina împărtășită nicicând nu-i o povară, Nu-i bai că pică frunza în clipa dintre noi, Atât cât se cuvine
DIN TOAMNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383691_a_385020]
-
Acasa > Stihuri > Semne > RENAȘTEREA SPERANȚEI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1384 din 15 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamna se frânge speranță de periplu în natură, pentru un ciclu de viață cu rodire în cultură. Peste zare se așterne a tristeței nostalgie, când din Cer, ploaie se cerne de la munte la câmpie. Natura îngălbenită intră în melancolie. Că viața e răstignită în a morții veșnicie. În întunericul ceții stinsă-i raza fericirii. Numai în copacul vieții a
RENAŞTEREA SPERANŢEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383690_a_385019]
-
combinat în minte și chiar de multe am pierdut pe drum, știam că trebuie să merg tot înainte, oricum. Din universul meu, lumea se vede complicată, de-aceea uneori să o ating n-aș vrea și aș rămâne-nchisă, în zarea mea uitată, dac-aș putea! Referință Bibliografică: DIN UNIVERSUL MEU / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1381, Anul IV, 12 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DIN UNIVERSUL MEU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383717_a_385046]
-
Și-nspre apus și înspre răsărit. Prin vălul ceții diafan, eteric Sau prin cuprinsul gândului trudit Mi-am desenat cărări de întâmplare. Și-n cuib de disperare-am ațipit! Munți am mutat. Și-am răsturnat și-o mare Da’-n nicio zare nu te-am mai găsit! În tălpi am iarăși spini de resemnare Îmi e atât de frig și-am obosit M-ai blestemat cu-această căutare Ce niciodată nu va lua sfârșit... Referință Bibliografică: Căutări arzânde / Aura Popa : Confluențe Literare
CĂUTĂRI ARZÂNDE de AURA POPA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383740_a_385069]
-
-nvălmășesc Și în zborul lor tomnatic Nopți, zile... călătoresc. Frunzele ca mii de fluturi Rotesc în înalt vârtej Și pe rând cad tot mai grele În straturi pe lutul bej. De pe crivinile-ntinse De mult s-a cules porumbul; Până-n zări se vede negru Tot pământu-ntors cu plugul. A căzut pe vie bruma; În stivă sunt strânse lemne; Iarna este pe aproape... Și-a trimis primele semne. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: PRIMELE SEMNE / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PRIMELE SEMNE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383729_a_385058]