1,029 matches
-
bineînțeles. Singura dată când am avut așa, o apropiere de bărbați a fost când am venit de la Pitești spre Jilava. Au fost bărbați în lanțuri, ceea ce înseamna că aveau pedepse mari. Și când am coborât din dubă, atunci, acolo, în zarva aia care s-a făcut până să ne repartizeze la celule, am îmbrățișat bărbații și i-am sărutat, că n-aveam nici pâine, nici mămăligă, nimic să le dau, dar așa, pentru încurajare, i-am sărutat... Atuncea am văzut vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
se agită spre a-l face membru ... și nu din alte considerente. În consecință, el nu înțelege să facă jocul de complezență al Academiei și a respins toate avansurile în acest sens. Totuși, unele rezultate favorabile a avut toată această zarvă ... în primul rând, a fost repus în drepturile legale de pensie, iar în al doilea rând, a fost solicitat a face parte din comisia comună româno-sovietică de elaborare a "Monografiei geografice a R.P.Române", inclusiv în calitate de traducător, el fiind un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mutat într-un imobil cu chirie într-o hărmălaie insuportabilă și un haos înfiorător. Imaginați-vă: douăzeci de locuințe la parter, douăzeci de familii cu părinți, copii, bunici, socri, cuscri și alte soiuri de rubedenii. În curtea strâmtă era o zarvă perpetuă: strigăte, plânsete, râsete, înjurături și văicăreli, încât odihna și liniștea erau surghiunite pe întreaga durată a zilei, ele având regim de "flotant" doar în timpul nopții, când toată plodărimea asta care alcătuia Babilonul imobilului se retrăgea la culcare. Dar omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mei i-a venit rău și a leșinat. Dar, slavă Domnului, acum și-a revenit. Da? Bine, bine! a zis reprezentantul ordinii publice și s-a îndreptat spre grupul de milițieni care s-a grăbit să-l întrebe de ce fusese zarvă în vagonul cu pricina. În momentul în care locomotiva a fost detașată de garnitură și ușile tuturor vagoanelor s-au deschis, mașinile de fabricație sovietică Molotov au pornit motoarele și s-au deplasat spre garnitura staționată pe ultima linie a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
rostogolindu-se izgonit de vântul năprasnic de miazănoapte, până nu se mai văzu deloc... Seara vântul încetase, fulguia continuu cu fulgi mari ce cădeau alene, așternând un strat gros de zăpadă moale. În sat luminile se aprindeau rând pe rând, zarva creștea necontenit, câinii lătrau de zor la necunoscuții care, zornăind din clopoței, se apropiau voioși de ferestrele împodobite de sărbătoare. Glasurile vesele de copii, înfierbântate de iureșul urăturilor, răsunau pretutindeni, răzbeau până departe pe câmpia întinsă și pustie, albastră ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
când lucrează? Eu sunt în tren, merg spre nord. Acolo câmpiile întinse dispar, se văd numai dealuri verzi și munți împăduriți. Vreau să mă urc pe un munte, dar soarele strălucitor mă orbește. Îmi aplec capul mai tare între genunchi. Zarva m-a trezit din visare, trei femei sosiseră lângă noi, una avea lucrul de mână asupra ei, i-am văzut numaidecât andrelele strălucind în lumina soarelui. Câteva din mamele copiilor din cartier porniseră în căutarea noastră și ne găsiseră. Una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
locul staționării autocarului. Continua să le urmărească cu viu interes siluetele zvelte, gesturile largi și spontane, fără să deslușească despre ce vorbeau. Se apropiau simțitor de centrul orășelului, probabil, în căutarea unui restaurant. După ce s-au oprit un timp și zarva s-a mai potolit, au pornit din nou, dar în direcții diferite. Cei mai mulți se îndreptară cântând prin depresiune spre munți. Rămăseseră cinci șase persoane înaintând pe strada principală care străbătea mica urbe de la un capăt la altul. În dreptul bibliotecii, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
îmi ceream parcă iertare că am venit să-mi beau cafeaua când ea nu se afla acolo. Femeia trece repede în spatele barului. Nu departe de banca pe care stăm, printre copaci, se vede catedrala. Câțiva copii se joacă cu mingea, zarva lor pare nefirească, în contrast cu tăcerea noastră. Mariana își aprinde o țigară. Cum se așază undeva, își caută cu înfrigurare pachetul de țigări în poșeta neagră. La ea predomină două culori: albul și negrul. Fusta e neagră, bluza albă cu buline
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
și ușor, înălțându-și tulpina zveltă spre lumină și căldură. Femeia simți un fior în tot corpul și se îndepărtă de fereastră. Trebăluia prin casă gândindu-se la anii ce au trecut când casa, încăperile ei și curtea, răsunau de zarvă și veselie. Erau copiii ei ce se jucau cum numai la vârsta inocenței se joacă cineva, alergau cu dezinvoltură în curte învârtindu-se în jurul mărului ca în jurul pomului de crăciun. Se jucau de-a ascunsa prin cotloanele casei, răsturnau lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
informațiile pe care eu i le dădeam, iar el le transmitea mai departe. S. B.: Și generalul și le nota acolo. Într-adevăr, îmi aduc aminte că pe 22 decembrie, prin jurul prânzului, se auzeau tocmai din unitate, după ce a început zarva, urale și țipete de la uzine. M. M.: Erau Republica, Antilopa... platformă industrială enormă pe șoseaua Cățelu. S. B.: Eu am prins în acea zi vreo 2 ore la Vigilența 22, drept la stația de autobuz, și se auzeau strigăte de
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
1836, la Mănăstirea Neamțului), care punea În circulație calomnia omorului ritual practicat, chipurile, de evrei <endnote id="(612, I, p. 170 ; 754, p. 20)"/>. Din cauza unei Învinuiri de omor ritual, În aprilie 1801, la București, a avut loc o mare „zarvă”, În timpul căreia - zice un document din epocă - evreii au fost goniți „ca iepurii”. Revolta mulțimii s-a soldat cu 128 de morți și răniți și cu jefuirea și devastarea prăvăliilor din cartierul evreiesc. Pentru a-i proteja de fanatismul mahalagiilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au trimis marelui haham din Cracovia și hahamului din Dubăsari, iar un butoiaș cu sânge l-au Îngropat În pivniță.” Procesul Înscenat celor patru evrei Învinuiți de omor ritual a avut loc la Iași. El a fost condus - cu mare zarvă - de Însuși domnitorul Moldovei, Mihai Racoviță, care a Încercat să-i șantajeze pe evrei și, cum scrie cronicarul, „să-i păgubească de bani”. Mihai-vodă - spune Ion Neculce - „i-au ținut [pe jidovi] la Închisoare, gândind doar a lua de la dânșii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de ură contra evreilor. Puterea armatei interveni, dar mateloții amenințară că vor stârni un măcel, dacă armata s-ar opune proiectului lor. Consulatul grecesc și autoritățile locale, care nu putură pune stavilă acestor neorânduieli, izbutiră totuși a liniști spiritele, Îngrădind zarva la scenele regretabile de mai sus și neîngăduind să ia o Întindere mai mare. Căci, față cu numărul cel mare al mateloților, care staționară În acel moment În port, o zarvă născândă s-ar fi lățit ușor asupra Întregului oraș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stavilă acestor neorânduieli, izbutiră totuși a liniști spiritele, Îngrădind zarva la scenele regretabile de mai sus și neîngăduind să ia o Întindere mai mare. Căci, față cu numărul cel mare al mateloților, care staționară În acel moment În port, o zarvă născândă s-ar fi lățit ușor asupra Întregului oraș. Aceasta era o adevărată nenorocire. Excesele din 1846 [petrecute la Galați, de Crăciun] Începuseră doară În același chip...” (Neue Preussische Kreuzzeitung, Berlin, nr. 124, 1853 ; <endnote id="cf. 321, p. 54
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cheile ușilor și trei geamantane de carton puse unul peste altul deasupra lui, și peste tot scrumiere pline și fumul vânturat de foiala precipitată a pisicilor costelive pe care foamea nu le lăsa o clipă să stea locului. În toiul zarvei de mieunături, motanul negru cocoțat pe spătarul scaunului-balansoar Întinde laba spre tâmpla Motănicăi și parcă ar da s-o mângâie, șovăind În preajma răgușelii ei conspirative, da-da, boccia aia cu nasu’ cât paloșu’ lu’ Mihai Viteazu, ea a sechestrat actu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
urma Îndeaproape. Merg să vă conduc. — Nu-i nevoie. — Ba-i nevoie! i-o reteză pe un ton care nu suporta replică. Să vă scot barem din incintă. Câinii ăștia, eh, parc-a dat strechea-n ei... Au ieșit Împreună. Zarva lătrăturilor și chelălăiturilor era Într-adevăr mai mare ca-n alte nopți. De bună seamă că ei simțiseră mai mult decât Cosmescu. Trăgeam nădejde să nu mai apară nimeni, cel puțin până se Întoarce Andrei. Cinci minute bune a durat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și pe pântecul bombat. Îmi spuse că ăla-i al lui Pepino, iar ceilalți păreau ceva mai răsăriți și mai curați și se strângeau treptat În jurul lui Pepino-junior. Râdeau de el și probabil că-l Înghionteau rău, că din toată zarva se distingea limpede zbieretul lui. Avea un țignal de se zbârlea carnea pe tine. Andrei deja intrase printre ei să le-mpartă dreptatea cu brânciuri și șuturi În fund, și de ce dați bă În el? Băgare-aș pula În mămicile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mi-e că te rătăcești și până la gară, și tu vrei să ne scoată peste graniță? Ne strânseserăm toți grămadă În bucătărie, mai puțin Florinel, care probabil că iar fugise pe sus, la tovarășii lui de Înghionteală și orăcăială. Prin zarva de gemete și mugete și mâini dansând și viersuind prin aer, n-aveam ochi decât pentru Andrei. Mi se părea mie, sau chiar se Îngrășase de când umbla noaptea prin oraș cu teancul de bani În buzunar? Parcă se Împlinise și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
lui Andrei. Să-i fi păstrat, desigur, au stat destul la el. Prea s-a Împovărat de grija lor și de bună seamă, mult mai În siguranță ar sta la mine banii ăia... Când s-a Întors după două minute, zarva de pe hol se liniștise și arăta și el mult mai liniștit. N-aveam motive să ne temem. Doar că iar li se făcuse garoilor ălora de sus să-l bușească pe brotacul Steluței. De astă dată Însă, poate unde se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
auzise, cu doi soldați În urma lui și făcându-și loc anevoie prin mulțimea bulucindu-se În toate părțile. Unii fugeau curioși Într-acolo, Încrucișându-se și ciocnindu-se cu cei care o luau speriați În sens invers. Toată vânzoleala și zarva aia Îmi Înpăianjeneau vederea și nu mai aveam chef și nici putere să fug. Înțepenisem acolo pe ciment, În țarcul-camping care aproape că se golise. Rămăsese doar cineva cu o pătură În cap, la un pas de stânga mea, așezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
te-ai mai aștepta. În dreptul gurilor de intrare În Pasaj apăruseră două cutii de tablă afumată cu nisip, pentru lumânări, din acelea care se găsesc la intrarea În biserici, iar locul era animat de o aglomerație de gară, Însuflețind o zarvă păstoasă și Încâlcind șuvoaie de lume venită din toată țara, Împănată din belșug cu străini cu camere video și microfoane Învelite În bucăți de blană. Până seara târziu se vindeau și se aprindeau lumânări pentru sufletele eroilor acestui ținut de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mod de a spune ceea ce nu se poate spune... „În artă există doar un singur lucru de valoare: acela care nu poate fi explicat.” Georges Braque De cum ne naștem, privim În jurul nostru mirați. Nu prea Înțelegem ce-i cu atâta zarvă, dar ne place că ni se acordă o așa mare atenție. Până una alta, suntem Învățați să vorbim. Eu, de pildă, mi-amintesc că la primul cuvânt rostit am fost foarte lăudat, iar cineva m-a sărutat pe frunte. „E
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
În tine. Niște vrăbii și-au făcut culcuș spre etajul de sus al casei. Într-o bună zi, ies pe balcon cu gândul să mă arunc puțin În depărtări. Sunt atras intempestiv de ciripitul puiuților, lacomi și hămesiți. E atâta zarvă, mai ales când mama lor se apropie cu ceva În gură de locul cu pricina. Inteligent acest mod de a alege un loc Înalt de adăpostire a progeniturilor, Îmi spun. Departe de jivine și pericole. Peste câteva zile, găsesc Însă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
de către Raymund Netzhammer și prefăcut realitate de credință. Atunci când nevăzutele fire își țes urzeala lor de adevăr și credință, omenia și prietenia celor doi oameni, care s-au respectat făcându-și datoria, dăinuie încă și astăzi. Cât privește activitatea și zarva nejustificată a nunțiului Marmaggi, din cauza căruia R. Netzhammer a trebuit „să se rupă cu greu” din locurile atât de dragi ale sufletului său, nimeni nu își mai aduce aminte. Concluzii 1. Franciscanismul prin puterea spiritualității sale dă sens vieților noastre
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Cine-or fi oamenii ăștia și ce anume fac?». La Început am Încercat să ne luptăm cu ei și ne-am lansat propriul serviciu, numit Billpoint. În sfârșit, În iulie 2002 ne aflam la una dintre convențiile eBay Live, iar zarva de pe hol era asurzitoare. Comunitatea noastră ne spunea: «N-ați vrea să nu vă mai certați? Noi vrem un standard - apropo, ni l-am găsit și se numește PayPal; știm că voi, cei de la eBay vă doreați să fie standardul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]