516 matches
-
și peisajul românesc; - folclorul: - știința și filosofia veacului. Se disting În opera poetului următoarele teme și motive: -titanismul care vizează: - marile geneze; - marile prăbușiri cosmice: - macro și microuniversul; - transmigrarea sufletelor;condiția geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și demonul; - zburătorul;natura și dragostea; - luna, codrul, floarea albastră, lacul, lumea siderală, muzica sferelor, dublul, nebunia, speranța, visul (după cum a afirmat G. Călinescu) Dispoziții lăuntrice: - exaltarea; extazul; visul; duioșia; luciditatea; satira; revolta; sarcasmul. Eminescu poate fi socotit și un precursor al poeziei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sa, 18 pagini, Încheind: ,, Dacă n-ar fi trebuit să Înceapă totul și să-și cheltuiască energia În lupta pentru formația limbii din Învălmășeala căreia nu putea vedea limpede adevărata poezie, Heliade ar fi putut deveni un foarte mare poet.” „Zburătorul” de I.H. Rădulescu este o baladă scrisă În versificație clasică, așa cum era firesc la vremea aceea. Mai mult, se face aprecierea că există din acest punct de vedere o influență elenistică, anacreontică și chiar a poeziei limbilor moderne, franceză și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
baladei fiind memorabile. Tema fundamentală a baladei „Zburătorul” este mitul erotic, al unei făpturi care provoacă mari neliniști În sufletul și trupul adolescentin al fetelor, unul din miturile fundamentale care au fertilizat permanent literatura română, după aprecierea lui George Călinescu. ,,Zburătorul”... este un demon frumos, un Eros adolescent, care dă fetelor pubere tulburările și tânjirile Întâiei iubiri”. Începând cu I. H. Rădulescu, nu este liric român să nu fi reluat mitul În diferite chipuri, Eminescu fiind unul din marii poeți care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stat la baza unor poeme scrise de Cezar Bolliac, Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu („Călin (file de poveste)”), reluat apoi de alți poeți sub diferite forme. Prezența mitului În creația populară e semnalată și de Romulus Vulcănescu care vede În „Zburător” o semidivinitate, făptură cu o mare capacitate de metamorfozare. El „este o semidivinitate erotică de tipul incubilor (demon masculin), un daimon arhaic de factură malefică. Simbolizează toate formele de sexualitate, de la cea puberală până la aceea isterică a femeilor care trăiesc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mare capacitate de metamorfozare. El „este o semidivinitate erotică de tipul incubilor (demon masculin), un daimon arhaic de factură malefică. Simbolizează toate formele de sexualitate, de la cea puberală până la aceea isterică a femeilor care trăiesc numai pentru plăcerile trupești.” Desigur, Zburătorul constă În ceea ce se poate numi practică magică, pentru că În lumea stăpânită de asemnea viziuni, există protagoniste vrăjitoare care cultivă mitul prin farmece, vrăji și descântece. De altfel balada lui Heliade dă Întreaga măsură a stării erotice invocate. Textul baladei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cea de a doua secvență care reprezintă un pastel al Înserării ce ne amintește de ,,Sara pe deal” de M. Eminscu. Ultima secvență e un dialog Între două surate care exprimă În cel mai rustic mod cu putință credința În Zburător. În prima secvență poetică aflăm că Florica este cuprinsă de fiorul necunocut al dragostei, iar neliniștea ei, dusă la cele mai Înalte cote, este explicată cu lux de amănunte mamei care o ascultă, dar pare a fi depășită de situație
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
uite, că-mi furnică prin vine; În brațe n-am nimica și parcă am ceva...” Două din strofele acestei secvențe au caracter interogativ: „ Oar’ ce să fie asta? Întreabă pe bunica: O ști vreau leac ea doară... o fi vreun zburător! Or aide l-alde baba Comana or Sorica, Or du-te la moș popa, ori mergi la vrăjitor...” punând În mișcare un Întreg arsenal de vrăji, descântece și farmece pentru eliberarea tinerei copile de chinurile la care este supusă de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
argeaua câmpeanul ostenește Și dup-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește, Și lătrătorii numai s-aud necontenit.” Ultima secvență poetică redă Într-un limbaj, cu desăvârșire rustic, dialogul dintre două surate care exprimă credința În Zburător. Dialogul are loc pe un fundal parcă transcendent, după ce totul a intrat „În brațele somniei”. Visul este starea existențială de dincolo de barierele cunoașterii. Făpturile de dincolo au imagini diferite În mintea muritorilor. Credința În Zburător e atotstăpânitoare, cele două făpturi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
surate care exprimă credința În Zburător. Dialogul are loc pe un fundal parcă transcendent, după ce totul a intrat „În brațele somniei”. Visul este starea existențială de dincolo de barierele cunoașterii. Făpturile de dincolo au imagini diferite În mintea muritorilor. Credința În Zburător e atotstăpânitoare, cele două făpturi se află la granița dintre cunoscut și necunoscut: „- Dar ce lumină iute, ca fulger trecătoare, Din miazănoapte scapă cu urme de schintei? Vreo stea mai cade iară? Vreun Împărat mai moare? Or e - să nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai moare? Or e - să nu mai fie! - vreo pacoste de zmei? Strofa În Întregime sugerează o lume trăind sub imperiul supranaturalului care se așază Între două stări posibile, binele și răul, angelicul și demonicul. Cele două surate pun făptura Zburătorului sub semnul maleficului, pentru că puterea lui de metamorfozare nu e spre binele celui care intră sub incidența lui. El poate fi ,,zmeu”, „Împelițatul”, „balaur de lumină”, dar și „ca brad un flăcăiandru”, „bălai, cu părul de-aur!” ca În ,,Luceafărul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aflată sub imperiul unei existența primare. Filosofia ei e simplă, binele nu poate stăpâni decât dacă e Învins răul, iar acesta nu poate fi Înlăturat decât renunțând la satisfacții facile. Balada „Zburătorul” a fost publicată mai Întâi cu titlul „Baladă. Zburătorul” În „Curierul românesc”, la 4 februarie, 1844, apoi În „Curierul de ambe sexe”. Exegeții au numit-o ,,Zburătorul”, iar Al. Piru o numește Într-un studiu Închinat lui I. H. Rădulescu, ,,Sburătorul”. Ceea ce este de remarcat e faptul că limba
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
răul, iar acesta nu poate fi Înlăturat decât renunțând la satisfacții facile. Balada „Zburătorul” a fost publicată mai Întâi cu titlul „Baladă. Zburătorul” În „Curierul românesc”, la 4 februarie, 1844, apoi În „Curierul de ambe sexe”. Exegeții au numit-o ,,Zburătorul”, iar Al. Piru o numește Într-un studiu Închinat lui I. H. Rădulescu, ,,Sburătorul”. Ceea ce este de remarcat e faptul că limba practicată de autor În textul poetic nu a fost alterată de concepțiile sale lingvistice de după apariția „celebrului” ,,Paralelism
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
succesiune epică, În care dezvoltă un pretext alegoric, cel al meditației romantice. Alături de sursele folclorice ale poemului, respectiv basmele pe care poetul le-a prelucrat („Fata-n grădina grădina de aur” și „Miron și frumoasa fără corp”), se adaugă mitul zburătorului, sursele mitologice dar și izvoare filozofice, cum ar fi antitezele dintre geniu și omul comun, din filozofia lui Arthur Schopenhauer, cunoscută În timpul studiilor de la Viena și Berlin.. Poemul Luceafărul de Mihai Eminescu dezvoltă o alegorie pe tema geniului. În același
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conferit de prezența Luceafărului: „Și cât de viu saprinde el / În orișicare sară,/ Spre umbra negrului castel / Când ea o să-i apară". Mișcările sunt imperceptibile, pentru că au loc Într-un plan oniric, dezvăluind puritatea sentimentului de iubire exprimat prin motivul zburătorului: „Și pas cu pas pe urma ei Alunecă-n odaie, Țesând cu recile-i scântei O mreajă de văpaie.” Planul terestru alternează cu cel cosmic: „Și când În pat se-ntinde drept Copila să se culce, I-atinge mâinile pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ei Alunecă-n odaie, Țesând cu recile-i scântei O mreajă de văpaie.” Planul terestru alternează cu cel cosmic: „Și când În pat se-ntinde drept Copila să se culce, I-atinge mâinile pe piept, I-nchide geana dulce”. Motivul zburătorului apare alături de simbolul oglinzii. Ca și În Floare albastră sau În Dorința, atracția Îndrăgostiților este sugerată de o chemare, menită să scoată În evidență dorul și puritatea sentimentului. La chemarea fetei: „O, dulce-al nopții mele domn, De ce nu vii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
km sud București, aproape atingând în rasmot, coșul casei). Este ziua de glorie a Grupului 6 Vânătoare IAR-80 comandat de cpt. Dan Vizanty (Monșer). În această luptă cade și colegul nostru de promoție Nicolae Limburg " Generalul", regretat de toți". Talentatul zburător și îndrăgitul camarad Nicolae (Nae) Limburg, poreclit "Generalul", fiul unui ofițer superior de artilerie, intrase în coliziune cu avionul lui Mihail Tari, prăbușindu-se amândoi. În articolul său, citat mai sus, slt.av. Lulu Ionescu afirmă că Limburg, angajat de trei
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
în vara lui 1944. Piloții grupului erau oameni originali, adesea copilăroși și puși pe farse desigur, atunci când era cazul. Atmosfera destinsă și relațiile deloc rigide dintre piloți, în care nu gradul și funcția primau, ci comunicarea umană și camaraderia dintre zburători, se datorau, cred, și faptului că în fruntea grupului se găsea "Mon Cher", Dan Vizanty, un om de lume, mereu bine dispus, zâmbitor și relaxat. În lunile mai-iunie 1944, pentru a se destinde nervos atunci când nu aveau a decola în
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ar putea fi calificat drept un incident tehnic grav, care se putea sfârși printr-o tragedie, de n-ar fi fost măiestria pilotului... Vizanty însă a considerat că s-a petrecut un miracol, încă unul, în lunga sa carieră de zburător. Aflați în zbor, prin semne convenționale, Milu căruia nu îi funcționa aparatul radio îl anunță pe Vizanty, după ce acesta scosese trenul de aterizare al Messerschmitt-ului 109 G pe care zbura, că roata sa dreaptă era spartă. Incidentul survenise cu siguranță
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
care spunea că: "Aviația ne-a obișnuit să punem întrebări, acolo unde aparent nu mai e nimic de întrebat, să căutăm adevăruri acolo unde mulți nici măcar nu își închipuie că ar fi un adevăr de căutat...", iată deci, un alt zburător, din altă generație, care atât de simplu și natural, într-o bună zi, pe la mijlocul anilor '80, văzând în cuier scurta de zbor a tatălui meu, mă roagă să i-o împrumut pentru câteva zile. Voia să "se fălească" la Bărăganu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
doi" (E.S.). Sînt subliniate în Dimineața poeților cîteva priorități la autorul Anatolidei, prima: e cel dintîi la noi care scrie poema leagănului și a neliniștii paterne în fața pruncului bolnav. Erosul este aici copleșit de simțul datoriei morale. Și a doua: Zburătorul, capodopera poetului, leagă pentru prima oară de Heliade (și în poezia română) nașterea iubirii de prezența unei "ființe aeriene". Originea bolii necunoscute e, deci, cerească. Agentul ei este un zburător și forma de manifestare este "picoteala", visarea. Erosul se manifestă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este aici copleșit de simțul datoriei morale. Și a doua: Zburătorul, capodopera poetului, leagă pentru prima oară de Heliade (și în poezia română) nașterea iubirii de prezența unei "ființe aeriene". Originea bolii necunoscute e, deci, cerească. Agentul ei este un zburător și forma de manifestare este "picoteala", visarea. Erosul se manifestă prin declanșarea unei energii cu efect contradictoriu. Eugen Simion ne propune și o sintetică așezare în istoria literară a celui care a scris Suvenire și impresii ale unui proscris: Ion
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
rămânând în iadul pe care-l va experimenta metodic, la toate nivelele. Va răbda toate chimurile excluderii și ale exproprierii, va experia brutalitatea fără margini ale unei chenoze impuse. Lecturile, vederile ei politice, franceza ei lucrată, modelările interacțiunilor îndelungi cu Zburătorul, toate acestea trebuie aruncate și înlocuite cu limbajul de lemn al noii ideologii. Bineînțeles că substituția e imposibilă, creierul o respinge cu fermitate. Proprietatea îi este smulsă, casa luată, lucrurile confiscate, cărțile asemenea. Este pensionată brutal și neașteptat. Legătura cu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a alunga frigul din casă, Mimi, casa ML, care la început e silită a suporta imixtiunea și a altor persoane pentru ca doi ani mai târziu, în 49, să fie pustiită de toate lucrurile din ea, inclusiv de cărțile Monicăi, suspendarea Zburătorului, școala de partid pe care biata Ly o face cu teribile mustrări de conștiință în fața strămoșilor ei boieri, în speranța supraviețuirii, arestările mamei și a fraților ei. În ciuda toxicității lui, adevărul trebuie spus atâta vreme cât el mai poate fi auzit. Iluzia
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
mitologem, ca și a altora: șarpele-balaur (omul blestemat să fie șarpe timp de n ani și care, noaptea, revine la natura sa umană, încălcarea interdicției cu privire la natura serpentiformă, șarpele casei, credințe legate de moartea perechii șarpelui etc.), frumoasa din lapte, zburătorul susțin o posibilă analiză a numelor ficționale prin relaționarea cu mitologia românească. Romanul, al cărei paratext îl reprezintă un descântec de dragoste (o variantă a lui, în care șarpele este asociat mitologiei focului găsim în cartea Elenei Niculiță-Voronca167), povestește despre
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai e om, ci zeu, fiul zmeului din povești"168); sugestia o găsim și în profesia lui Andronic - aviator, "aluzie la aripile pe care le are un balaur: târâtoare care zboară"169. Șarpele-balaur din descântec are, în mitologia românească, semnificația zburătorului, spirit al iubirii interzise; formele pe care le ia sunt fie ale unui șarpe, fie ale unui băiat frumos (pentru inimile necoapte), fie ale unui balaur solzos (pentru văduve și fetele bătrâne), iar natura lui este una vampirică. În credința
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]