814 matches
-
cerul plin cu stele. O sa agat deasupra-ti,din vâsc o rămurea, Ca să ne meargă bine,ne sărutam sub ea. Pe poale îți voi pune beteala sclipitoare, Pe vârf un îngeraș, ce-i pregătit să zboare. Un clinchet de cristal zglobiu,de clopoțel, Se-aude în odaie,de te ating nițel. Să-ți umezesc tulpina în apa de izvor, Ca să rămâi tot verde și după sărbători. Aș vrea,dacă se poate și chiar te rog frumos, S-aduci padurea-n casa
O,BRAD! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342452_a_343781]
-
Acasa > Poeme > Emotie > RONDEL PENTRU FLOAREA DE COLȚ Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Floare de colț aș vrea să fiu Pe vârf îndepărtat de munte, S-adun, din zâmbetul zglobiu Al soarelui, apusuri multe, Luna să-mi pună sidefiu În păr buclat căzut pe frunte. Floare de colț aș vrea să fiu, Pe vârf îndepărtat de munte. Și când voi crede că tot știu Și-n ochi vor fi luciri
RONDEL PENTRU FLOAREA DE COLŢ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342721_a_344050]
-
ȘI VIOLONCEL PE O TEMĂ ORIGINALĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 727 din 27 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului POVESTIRE DE AL.FLORIN ȚENE VARIAȚIUNI PENTRU PIAN, VIOARĂ ȘI VIOLONCEL PE O TEMĂ ORIGINALĂ Eram cu nepoțica, zglobie și drăgălașa, Catinca, la concert. Așezați în primele rânduri, pe scaunele plusate, de culoarea bordoului, ascultăm cu atenție „Variațiuni pentru pian, vioară și violoncel pe o temă originală”, op. 44, de Beethoven. Liniștea din sală accentua mult tactul pe care
VARIAŢIUNI PENTRU PIAN, VIOARĂ ŞI VIOLONCEL PE O TEMĂ ORIGINALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341539_a_342868]
-
zăpăcită Gingașe, în luminișuri, Au crescut niște zambile Iar retrasă în desișuri Mierla-ndeamnă la idile Chiar dacă mai e răcoare, Dintr-o poruncă solară Sosesc cârduri de cocoare Anunțând că-i primăvară. NĂPÂRSTOC Sunet ca de clopoțel, Voce de copil zglobiu Alergând ca un prâsnel De zici că-i argintul viu. Cât e el de prichindel Și-a făcut pușcă de soc. Nimeni nu-i pandur ca el Pentru toți e-un năpârstoc. Călărind pe o nuia Dintr-o salcie pletoasă
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
devine o minunată cafea ... pentru mine. Așa suntem și noi ... avem multe plăceri / idei comune, dar și particularități / scopuri / idealuri diferite. E un bărbat frumos, înalt, delicat, care se mișcă cu grația unui balerin. Are ochii mărunți, ca o veveriță zglobie, freza mereu ciufulită...și o colecție de halate matinale. Azi poartă un halat de culoarea alunei, cu un guler de mătase, o nuanță mai închisă. Deși stă la bloc, a păstrat eleganța unui moșier scăpătat... Niciodată n-am înțeles pasiunea
ROSTUL CUVINTELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341218_a_342547]
-
lui rămâne fără o reacție din partea mea, mai încearcă o dată, de data asta uitându-se la mine insistent și un pic iritat de apatia mea. - Unde să mergem, Cristi? Uită-te în față! Peste capota mașinii din față se zăresc zglobiu luminile roșu-albastre ale lui Hemanuche și ale colegului lui, Vulturul de stâncă. Cum Cristi nu avea o uniformă sau chipiu care să-l împiedice, face el gestul de care vă ziceam: își dă o palmă peste frunte. Atunci când își dă
„- Știu c-am greșit, iertați-mă, nu-mi luați permisul... Dați-mi amendă, dar una mică, mă omoară nevasta...” O întâmplare cu agentul Hemanuche () [Corola-blog/BlogPost/338006_a_339335]
-
Din difuzoarele aeroportului se revarsă o muzică stranie. O muzică zglobie, antrenantă, cu arome balcanice, acompaniata de versuri într-o limbă care semăna pe alocuri cu română, dar nu era română, după cum nici italiană nu era. Dans toată noaptea / toată noaptea aici cu mine / Până la ultima suflare / de dragoste frouto / Salvez
Ascultați „Marea cu sarea” cântată într-o limbă care probabil vă va suna surprinzător de cunoscut () [Corola-blog/BlogPost/337809_a_339138]
-
în obraji. Când nu, ne ia cu galben verzui. Mai ales dacă dăm nas în nas cu o funcționară fără verighetă pusă pe torturat masculi. Dar în ziua aceea, coada nu mai trăia tensiunea așteptării. Ne minunam cu toții de comportamentul zglobiu al doamnelor, ne dădeam coate ca băieții din curtea școlii pentru că se înfățișau ca niște adevărate “tipe”. Da, ele erau axis mundi iar noi, codașii, trăiam fascinația că aceste ființe, altminteri dificile, pot arăta o față atât de umană și
Zâmbetul se asortează la orice [Corola-blog/BlogPost/100860_a_102152]
-
Maria Balabaș | Rezemată de unul dintre colțurile vagonului, o femeie cu unghii negre, urcă și coboară continuu pe ecranul telefonului. Părul îi cade lejer peste față, pe umeri. Atât timp cât ea nu e atentă, urmăresc liniile corpului ei. Nimic decisiv, nimic zglobiu, doar un corp care-și trece timpul cu sine însuși, de dimineață. Dacă femeia nu spune nimic, tricoul ei, acoperit de geaca de piele, poartă un motto. „Do more of what makes you forget to look at your phone.” Mă
Scaunul din metrou (XIII) [Corola-blog/BlogPost/100871_a_102163]
-
nr. 621 din 12 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Lasă-mi toamnă dragostea fecioară, nu mi-o-ngălbeni ca pe-un trecut, lasă-i nud tot verdele de vară, las-o cum a fost de la-nceput. Lasă-mi toamnă dragostea zglobie, nu mi-o întrista ca cerul tău de-unde pleacă întru pribegie păsări, văduvind de trilul lor. Nu-i înfrigura în vene focul și n-o veșteji la căpătâi, lasă-i nevinovăția crudă a iubirii-n ziua cea dintâi. Lasă
LASĂ-MI TOAMNĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343808_a_345137]
-
incoerent, da’ lasă că nici eu nu prea mai prindeam tot ce spunea. Cert este că am mai tras un pui de somn în mașină până când vijelios, neobosit și plin de energie și planuri, peste noi a năvălit neobositul Adi, zglobiu ca un peștișor în ape de munte. - Dormiți, bă, ca ploșnițele, iar eu ca bou’ mă zbat de la patru să descurc ițele să nu mergem ca proștii în gol, după ce toată noaptea n-am dat geană de geană, de grijă
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > PRIN ANI Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Pe cărări însorite, răsunând zgomotos, Trec copii ce minunea și-o cântă, Prea gingași, prea voioși, Prea zglobii, prea ștrengari, Într-un joc neobosit Se adună. Pe ălei încărcate de flori și miros, Trec iubiți sărutându-se tandru, Prea frumoși, prea senini, Prea aprinși, prea-ndrazneti, Conversând sau râzând Se avânta. Pe poteci obosite de toamne târzii, Trec
PRIN ANI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344017_a_345346]
-
oile. De cum se crăpa de ziuă, sufletul meu deslușea lăutele mierlelor, apoi corul de vrăbii; vara, în amurg, strigătele gălăgioase ale lăstunilor zburau în stoluri atacând vreun dud copt sau vreun cireș. Noaptea, la lumina delicată a lunii ascultam notele zglobii ale greierilor și cântecele, pe mai multe voci, ale broaștelor. Eram la țară și eram copil...Păzeam oile și mă bucuram de tot ceea ce Natura îmi oferea cu dărnicie: ciuperci, mure, pere pădurețe, coarne mere pădurețe, flori, verdeață, aer curat
VARA LA CÂMPIE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344034_a_345363]
-
vreo lipsă de completat, Pe șevaletul tău totul e armonios, Culorile se împletesc! Trece o fată, cu mișcări zvelte, Prin lunci cu smarald împodobite, În așteptarea unei serbări galante, Sub braț un mic radio cu tranzistori, O însoțește o melodie zglobie, E un cadru poetic, e chiar poezie. Sub sălciile pletoase, pe o bancă nouă, Se așează după ce înainte a cules, Un buchețel de flori pline de rouă. Asta observând ne dă de înțeles! Baia de Arieș 1964 Referință Bibliografică: INSTANTANEE
INSTANTANEE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342740_a_344069]
-
Ediția nr. 1598 din 17 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ai fost un dar Poate că dacă nu veneam pe-acest pământ,îmi părea rău că n-aș mai fi atins vreun ram din crângul tău. Și nici izvoarele-ți zglobii nu le-aș fi auzit vibrând nemuritoare armonii în al meu gând. Sunt fericit c-al meu destin atât de simplu și firesc a hotărât aici să vin să te-ntâlnesc. Ai fost un dar. Dar minunat, când preaiubitul Dumnezeu
AI FOST UN DAR ŞI CE DACĂ ? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343394_a_344723]
-
de anchete sadice și ani de temniță grea mutilau și curmau destine. În localitatea Girov, pe Dealul Balaurului, culme prelungită până spre Piatra Neamț, apărură semnele desprimăvărării. O turmă de câteva zeci de oi, din care se desprindeau zburdalnic câțiva miei zglobii, se apropia adesea, mânată de cioban, până spre poligonul în care militarii Regimentului 15 Dorobanti, abia desprinși de spectrul morții, își continuau onorabila misiune de apărători ai Țării. Prezența repetată în preajma militarilor a turmei și a ciobanului insolit, un bărbat
CUM UN TOIAG DE CIOBAN UZURPĂ LOCUL BASTONULUI DE MAREŞAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343134_a_344463]
-
A insistat ș'- un nor Să mi-o picure discret, fără de pereche; Dar, vai! Amândoi aveau niște voci de tenor!) Preaplinul culorilor toamnei mă îmbie, Bucuroasă, nu aș vrea să o refuz. Mi-a făcut cu ochiul și-o pasăre zglobie, Să-i pictez trilul pe-un șevalet confuz. Eu mă supun, nu sunt un artist cu fițe, Dar nu sunt talentată nicidecum la pictat! Mai bine croșetez un poem în ițe, Cu rime-ncrucișate pe care l-am gătat! Referință Bibliografică
CONSPIRAŢIE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343586_a_344915]
-
18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Deoarece copila se născu primăvara când bobocii de narcisă își desfăceau petalele albe răspândind în jur un parfum amețitor, părinții îi puseră numele Narcisa. Încă din primele săptămâni se dovedi a fi un copilaș zglobiu prin pofta permanentă de joacă și prin surâsul său fermecător. Fetița cu părul negru ca pana corbului, ochii verzi de culoarea codrului când înfrunzește și pielea albă și catifelată creștea de la o zi la alta. Istețimea sa depăși cu mult
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
cinstea ei organiză un bal la palatul său. Încă de la prima vedere îl plăcu. Franz o onoră cu multe atenții, o plimbă prin grădinile palatului său și într-un mod elegant își declară sentimentele față de ea. Narcisa le acceptă la fel de zglobie ca întotdeauna, dar îi răspunse că a luat-o cam pe nepregătite. Și cum îi plăcea uneori să-și șicaneze amorezii, îi făcu mici fițe și-l întrebă cu un iz de obrăznicie de ce nu s-a căsătorit până acum
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
soarele, nu-i așa că-s tare, tare frumoase? Era îmbujorat și-l prinsese soarele, părul ca spicul grâului se deschise și mai mult, iar ochii lui de nu-mă-uita ieșeau și mai mult în evidență, semăna cu un îngeraș, dar unul zglobiu, vorbăreț și cu un sac fără fund de întrebări la care trebuia musai să răspunzi. Laura începu să își mai revină, dar avea o stare de neliniște pe care nu și-o putea masca. Se gândea mereu la Nicolae, la
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378310_a_379639]
-
din palme-ți boabele să gust La pieptul tău al toamnelor tumult Să îl aud cum se preschimbă-n must. Să gust din gura-ți fraga rodul viei Printre ciorchini privind spre seară cerul La pieptul meu te-ai alinta zglobie Când dragostei îi vei află misterul. Pe frunze ruginii, sub clar de luna Visez, frumoasa mea, să te iubesc De pește dealuri norii de se-adună Cu trupul meu am să te-adăpostesc. Pe toamnă vreau că martoră s-o
MARIA SI TOAMNA de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378597_a_379926]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > RÂS DE COPII Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Râs de copii Prindeam bondari și fluturi zglobii Ascunși printre călțunași și norele, Având timpu' aliat, știam să-l îmbii, Cu jocuri, cu râs de copii pan' la stele. Și iedera blândă, cu sfielnici ciorchini, Mă- ncerca, mă privea, martor mut, Să vadă de-ocrotesc muguri fini, Trandafiri
RAS DE COPII de DANIA BADEA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378832_a_380161]
-
ciob de cer În nopți de vară , Un val purtat Pe-ocean , de dor , O pleoapa-nchisa , În fapt de seară . Eu sunt un zâmbet Printre ploi , O frunza-n pomul Veșniciei , Un stop de roua În ulcior , Un cânt zglobiu De ciocârlie . Eu sunt un picur De nectar , Ce vrea să-ți curgă Printre buze . Sunt palmele Ce-ți dau cu drag , Si mângâiere , Și căldura . Referință Bibliografica: Pentru tine / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1969
PENTRU TINE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378986_a_380315]
-
Acasă > Versuri > Visare > E PRIMĂVARĂ , IARĂȘI Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016 Toate Articolele Autorului Prin cetina cea verde , Răsună cânt de mierla . A înviat pădurea Și ciutele-s zglobii . Pe sub copacii veseli , Brândușele se miră , E soare , primăvara , Izvorul s-a trezit . Se-inalta către soare , Duios murmur de frunze , Prin ramurile grele , Își caută păsări , cuib . Tresaltă codrul verde , De cântec și de viață , De flori înmiresmate , De
E PRIMAVARA , IARASI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378999_a_380328]
-
bați încrezător, dar atent. Un copil în ceață nu se teme, la el e fascinația, nebunia cunoașterii, face gălăgie, râde, aleargă, nu știe să se păzească, nu știe de pericole. Nu există mister, știi bine, simțirea e unică, prinde fiorul zglobiu și joacă-te în paradisul din tine! Te mistui în fiecare clipă, ești fericit, dacă îți spunea cineva că o să trăiești asta nu credeai, vedeai totul într-o altă lumină, însă, pas cu pas, ai înțeles că viața e ceea ce
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]