616 matches
-
ziariștilor se face potrivit legii. Programul de lucru în presă se stabilește potrivit legislației muncii, ținîndu-se seama de specificul acestei activități. Articolul 47 Ziariștii se pot asocia în organizații profesionale, în condițiile legii. Secțiunea 2 Ziaristul colaborator Articolul 48 Activitatea ziaristica poate fi exercitată și de alți oameni ai muncii, în calitate de ziariști colaboratori. Ziariștii colaboratori sînt oameni ai muncii din unități industriale și agricole, din transporturi și construcții, din instituții social-culturale, de cercetare și învățămînt sau din alte domenii ale vietii
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141575_a_142904]
-
locale. ... Prevederile art. 40-42 și 44 se aplică în mod corespunzător și ziariștilor colaboratori. Secțiunea 3 Atestarea și încadrarea în munca a ziaristului Articolul 50 Pot fi încadrați în presă, în munca redacționala: a) absolvenții cu diplomă ai Facultății de ziaristica; ... b) absolvenții cu diplomă ai altor instituții de învățămînt superior - după efectuarea perioadei legale de stagiu în specialitate - care au dovedit în activitatea anterioară aptitudini pentru profesia de ziarist, cu îndeplinirea cerințelor prevăzute în art. 39 alin. 2. ... Absolvenții cu
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141575_a_142904]
-
ai altor instituții de învățămînt superior - după efectuarea perioadei legale de stagiu în specialitate - care au dovedit în activitatea anterioară aptitudini pentru profesia de ziarist, cu îndeplinirea cerințelor prevăzute în art. 39 alin. 2. ... Absolvenții cu diplomă ai Facultății de ziaristica vor efectua un stagiu de 2 ani în redacția în care au fost repartizați, daca înainte de intrarea în facultate nu au lucrat în presă o perioadă cel putin egală cu perioada stagiului. Stagiul se reduce, pînă la anulare, corespunzător cu
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141575_a_142904]
-
redacția în care au fost repartizați, daca înainte de intrarea în facultate nu au lucrat în presă o perioadă cel putin egală cu perioada stagiului. Stagiul se reduce, pînă la anulare, corespunzător cu timpul lucrat anterior în presă. Absolvenții Facultății de ziaristica pot obține atestarea că ziarist profesionist după efectuarea stagiului în presa prevăzut la alineatul precedent; absolvenții altor instituții de învățămînt superior încadrați în presă după efectuarea stagiului legal în specialitate pot obține atestarea că ziarist profesionist după o perioadă de
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141575_a_142904]
-
organizația profesională, asigură organizarea perfecționării pregătirii profesionale a ziariștilor, în conformitate cu dispozițiile legale. Articolul 57 Condițiile de studii și vechime pentru ocuparea și promovarea în funcție în activitățile de presă sînt cele stabilite prin dispozițiile legale. Articolul 58 Timpul lucrat în ziaristica de ziariștii care au și o alta calificare profesională li se recunoaște că vechime în munca în specialitatea din care provin, daca activitatea lor publicistica privește acea specialitate. Specialiștilor încadrați că ziariști li se recunoaște că vechime în presă, odată cu
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141575_a_142904]
-
a fi aplicate de profesioniștii acestui domeniu în întreaga Europa, precum și de Rezoluția nr. 1215 (1993), adoptată la aceeași dată, cuprinsă în anexa nr. 2 *), prin care Adunarea Parlamentară recomandă Comitetului Miniștrilor al Organizației să adopte o declarație privind etică ziaristicii, conform liniilor directoare ale Rezoluției nr. 1003 (1993), și să promoveze aplicarea acestor principii de bază în statele membre ale Consiliului Europei. Articolul 2 Senatul recomandă tuturor ziariștilor și mijloacelor de comunicare în masă să țină seama și să aplice
HOTĂRÎRE NR. 32 DIN 6 OCTOMBRIE 1994 asupra rezolutiilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la etica ziaristica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110111_a_111440]
-
pentru asta sunt sancționat. Or, nu mi s-a spus așa ceva. Rememorând tot felul de fapte, tot felul de lucruri, am aflat mai târziu și, după aceea, mi-a confirmat cineva, anume că veneam într-o dimineață la Facultatea de Ziaristică, la curs, de la ora 8, și la sediu avea să fie o conferință națională, ceva de chimie, nu se știa cu o zi înainte. Am venit devreme, cam pe la opt fără un sfert, era foarte multă lume la intrare, se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pe la opt fără un sfert, era foarte multă lume la intrare, se făceau controale și un personaj m-a luat foarte dur, cu „tovarășu’ unde mergeți?” I-am explicat că sunt lector universitar și că am cursuri la Facultatea de Ziaristică de la 8 și atunci, foarte dur, mi a zis: „Deschide geanta!” Chestiunea aceasta m-a iritat teribil, pentru că eu am fost totdeauna un om liber și pot să fac cele mai grele lucruri, fiind convins că trebuie făcute, sau dacă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
română este fiul generalului Nicolae Cocea, decedat, și al Cleopatrei, de profesie publicist și ziarist. Posedă din moștenire o vilă la Sighișoara, unde are domiciliul. Este autorul romanelor: „ Fecior de Slugă” și „ Pentru un petec de negreață”. în publicistică și ziaristică s a manifestat adeptul ideii și doctrinelor politice socialiste, comuniste și chiar revoluționare, activitatea sa fiind cunoscută la Direcțiunea Generală a Poliției din dosarul Nr.10(F.I și 2) A.S.: în anul 1923 ca redactor al revistei Facla di
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Un iunii Scriitorilor din România. Liceul la Iași, apoi Academia de muzică și artă dramatică (Clasa Agata Bârsesc u). Debu tează cu o schiță în Vremea școlii (1930). Face ucenic ie ziari stică la Ziua și desfășoară o bogată activitate ziaristică la Opinia, Grai moldovenesc, Presa, însemnări ieșene, Luminatorii, Prutul, Momentul, Drapelul, România liberă și Scânteia. După 1990 va semna în Monitorul cunoscuta rubrică „Cafeaua de dimi neață. Calitățile sale de memorialist se regăsesc în cele 6 volume de „Umbre”, din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ce amintiri aveți din acea perioadă? Ce fel de articole scriați, publicați? Ați învățat maghiara, ați avut iubite unguroaice? Pentru răspunsul dat cititorilor acestui interviu, eu vă zic: köszönöm szépen! (mulțumesc foarte mult!). C.C.: Așa e, am făcut și puțină ziaristică, de prin 1968, demonul scrisului își scosese ghearele la Târgu-Mureș, unde am fost, câțiva ani, tânăr dascăl universitar...Când s-au înființat județele se ivise nevoia de gazetari și n-am ezitat...Amintiri câte-n lună și stele, eram șef
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de transmis este urmată de o intenționalitate poetică. Ca să dam un singur exemplu, în faptul divers, titlul și primul paragraf la perfect compus pe care îl putem considera ca "subtitlu" al articolului sînt supuse unei legi a scriiturii pe care ziaristica o împrumută din retorică: a răspunde de la bun început întrebărilor Cine? Ce? Unde? Cînd?, apoi Cum? și De ce? Titlul este compus în așa fel încît precizează mai întîi despre ce este vorba ("evadarea"), adăugînd acestei informații o precizare impusă de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
împrumută din retorică: a răspunde de la bun început întrebărilor Cine? Ce? Unde? Cînd?, apoi Cum? și De ce? Titlul este compus în așa fel încît precizează mai întîi despre ce este vorba ("evadarea"), adăugînd acestei informații o precizare impusă de legea ziaristicii de a dramatiza: "tragică". Apoi precizează cine sînt actorii principali ("deținuții") și unde s-a petrecut scena ("în America"). Primul paragraf-subtitlu reia aceste trei elemente precizîndu-le și adăugînd indicația temporală care lipsea: "Oklahoma" și "închisoarea din Mac-Alester" (Unde?), "20 ianuarie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
politic. Asistent al profesorului Dimitrie Gusti începând din 1920, participant la primele cercetări monografice. Reprezentant al României la Biroul Internațional al Muncii de la Geneva. După război ministru al Naționalităților în guvernul Groza, ambasador al României în URSS, profesor. Bogată activitate ziaristică, începută din 1922. Din însărcinarea profesorului Gusti reprezintă mișcarea sociologică românească la manifestările științifice internaționale (Congresul Internațional de Sociologie de la Geneva - 1933, Bruxelles - 1935), desemnat vicepreședintele congresului de la București, care urma să aibă loc în vara lui 1939. 50 Constantin
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Scena”, 2, nr. 180, 11 iulie 1918, p. 1. 3. Ibidem Inversiunile epocii 1. Opere, p. 395. 2. H. Sanielevici, „O democrație ciudată”, în „Curierul nou”, 1, nr 11, 11 aprilie 1920, p. 161. 3. „Minciuni stipendiate”, în Memorial de ziaristică, Ed. Minerva, 1970, p. 181. 4. Eugenia Tiron, „Morișca”, comedie în patru acte de Dr. Ion Luca, în „Moldova”, 1, nr. 18, 12 septembrie 1937, p. 1. „Zborul cărților” 1. Opere, p. 362. 2. „Catrene(din grămadă)”, în Viața Romînească
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în memoria colectivă că simboluri ale unor situații sociale, în care inițiativa feminină a încercat să se exprime liber, pe toate planurile, dar mai ales pe cel moral. Femeile franceze, doritoare să se exprime, scriu memorii, române la modă, fac ziaristica. În Bel-Ami, unul din motivele de bază ale căsătoriei lui Madeleine Forestier cu Georges Duroy este faptul că ea a îndrăgit mult meseria de jurnalist, iar după moartea soțului său nu mai are posibilitatea să-i facă articolele de fond
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Andrei Hoișie și Ștefan Afloroaei, o aventură intelectuală formidabilă care, mie unuia, mi-a marcat definitiv destinul jurnalistic și cărturăresc. Cum întâmplarea a făcut ca întrega mea copilărie să se fi petrecut sub semnul tipografiei (părinții mei fiind absolvenți de ziaristică, iar tatăl meu conducând, până la prematura lui moarte, cotidienele din Suceava și Botoșani între 1961 și 1974) am fost imediat desemnat drept secretar general de redacție, funcționând ca atare între 1983 și 1986 (abia în 1988 interzicându-se această titulatură
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ca și astăzi, poetul avea suporteri înfocați și detractori neobosiți, în egală măsură. Micul Rimbaud valah a scos în acest timp, netulburat, un morman de cărți, a absolvit târâș (împins de la spate de "nașul" său literar, Fănuș Neagu) facultatea de ziaristică de la Școala de partid "Ștefan Gheorghiu" (singura care exista), a dormit în subsoluri, a iubit pe rupte, l-a scuipat pe Ceaușescu într-un interviu celebru dat unui jurnalist de la Liberation, a stat în domiciliu obligatoriu, a fost adus cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a reușit să depășească granițele Finlandei și să intre în literatura universală. Despre Cântecul roșiei flori 119 spune că este "perla literaturii fineze"120. Cu un temperament vulcanic, acesta începe ca institutor, dar, după scurt timp, se avântă în lumea ziaristică, ocazie care îi prilejuiște contactul direct cu problemele sociale, economice, politice și culturale ale Finlandei. Numele real al scriitorului era Vihtori Peltonen și a ajuns la vremea respectivă să fie cel mai apreciat jurnalist, articolele sale reușind să provoace reacții
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de analizat. Importantă rămâne reprezentativitatea pe care Corneliu Porumboiu a intuit-o și care i-a adus premiile. Faptul de viață transpus artistic nu face personajul negativ sau pozitiv ci reprezentativ pentru un moment istoric post revoluționar. Câțiva copii și-ntr-ale ziaristicii încearcă să găsească negativul acolo unde nu există. Chiar dacă ar fi negativ, astăzi, atunci era o inițiativă cât se poate de pozitivă! Important e că am organizat o asemenea dezbatere, că a atras atenția unui regizor adevărat, că fără prea
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
de sensuri pe care o propune scrisul poetului. Vorbind despre cele două "vocații paralele" ale lui Eminescu, creația literară și publicistica, Șerban Cioculescu subliniază: "A nesocoti, dintr-un dispreț principial, această producție majoră a spiritului românesc care este activitatea sa ziaristică înseamnă a trece cu vederea unul din modurile prin care ni se relevă geniul eminescian"161. Percepută ca un domeniu care prejudiciază imaginea poetului 162, jurnalistica reprezintă, alături de creația poetică, un spațiu de manifestare a creativității eminesciene. În ciuda diferențelor de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cel mai important gazetar al nostru"174; Proza politică eminesciană ni-l dezvăluie pe unul dintre reprezentanții de excepție ai jurnalisticii românești și, îndrăznim a spune, între marii gazetari ai Europei..."175; "Eminescu se constituie, indiscutabil, în marele model al ziaristicii românești, prin înaltul său profesionalism, vastul orizont de cultură, patriotismul ardent, ținuta etică ireproșabilă, la care se adaugă talentul literar și, nu în ultimul rând, instinctul politic neobișnuit"176. Astfel de remarci se înscriu în tendința generală de supralicitare a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
extrem de agitate în planul politicii internaționale și naționale, reprezintă o altă dimensiune a exegezei. În acest sens, principalul editor al creației lui Eminescu, Perpessicius, afirma: "imaginea cea mai variată și cea mai autentică a contemporaneității lui Eminescu se oglindește în ziaristica lui și îndeosebi în aceea a sextenatului de la Timpul. Istoria României, în toate aspectele ei politice, sociale, economice, culturale, dimpreună cu marii și micii ei actori, e consemnată în paginile acestea îngălbenite de timp, de penița unuia dintre cei mai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
interferențe, care obligă la conceperea în complementaritate a celor două dimensiuni ale scrisului eminescian. Dincolo de diferențele generate de apartenența la domenii de cunoaștere distincte, creația literară și publicistica manifestă incontestabile linii de continuitate, îndeosebi la nivelul expresiei, așa încât "descoperim în ziaristica poetului o serie de mijloace care contribuie la "închiderea discursului", răsucindu-l spre sine și situându-i centrul de greutate în interiorul propriilor limite"191. Lectura poeziei prin prisma publicisticii și a articolelor prin prisma creației artistice are darul de a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
epocii, exprimând în același timp opțiunile personale în privința unui program politic favorabil țării, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. "(...) imaginea cea mai plurală, cea mai variată și cea mai autentică a contemporaneității lui Eminescu se oglindește în ziaristica lui și îndeosebi în aceea a sextenatului de la Timpul. Istoria României, în toate aspectele ei politice, sociale, economice, culturale, dimpreună cu marii și micii ei actori, e consemnată în paginile acestea îngălbenite de timp, de penița unuia din cei mai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]