1,625 matches
-
pe care le îmbracă la călătoria prin raiul istoriei, cavalerii de suflet ce cinstesc și apără cultura. Sunt cărți monumentale ce zidesc în ele temeiile biografiilor oamenilor de valoare, sunt cărămidăria însăși din care se ridică istoria culturii unui neam. „Zidarul” acesta, al culturii spectacolului, Octavian Ursulescu, de o viață de om a așezat cărămidă pe cărămidă în spectacole fără număr și cărora meșteșugul neegalabil și neasemănabil al prezentărilor sale le dau întotdeauna o robă de solemnitate, așternând în fața protagoniștillor de pe
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
face orice cântăreț, cu strălucirea propriei voci. Dobrogea e un pom cu roadele cântecului sub frunze. Între ramuri încărcate, cântecul Georgetei Nichifor e fructul care nu se rupe și nu se duce la gură, ci la inimă! Georgeta Nichifor este zidar de poeme în voce, o interpretă care are cântece ce sunt zale pentru apărarea folclorului dobrogean și rouă pentru setea iubitorului de binele și dragostea din cântec. Nu se poate creiona cronicărește Georgeta Nichifor! O fi, deși nu pare, cinquagenară
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
al discursului politic se prăbușește cam la fiecare sfârșit de mandat, dar construcția este reluată - cu o tenacitate sisifică - odată cu fiecare nouă campanie electorală. Iar titlul ne sugerează două posibile cauze ale prăbușirilor: și consistența cărămizilor, dar și (ne)priceperea zidarilor. Pentru toate aceste lucruri, „Temeliile Turnului Babel” este o carte a cărei publicare la Editura Academiei este un demers important atât pentru comunitatea științifică din țara noastră, cât și pentru societatea românească, în general. Radu ENACHE aprilie 2014 București Referință
O PERSPECTIVĂ MODERNĂ ASUPRA UNUI FENOMEN VECHI DE CÂND LUMEA de RADU ENACHE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347941_a_349270]
-
mădularele, să dorim și să iubim suveranitatea Lui în fiecare fibră a vieților noastre... Biserica ilustrată ca zidire: „Și voi, ca niște pietre vii, sunteți zidiți ca ă fiți o casă Duhovnicească...” Dacă urmăriți cu atenție la modul în care zidarul pune laolaltă pietrele într-o zidire, veți vedea poate unul din cele mai elocvente exemple ale unității, așa cum a conceput-o Dumnezeu. În Lucrarea mea „ZIDARUL” din volumul „PRIVIRI”, descriam mirarea mea la modul în care zidul de piatră creștea
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345011_a_346340]
-
ca ă fiți o casă Duhovnicească...” Dacă urmăriți cu atenție la modul în care zidarul pune laolaltă pietrele într-o zidire, veți vedea poate unul din cele mai elocvente exemple ale unității, așa cum a conceput-o Dumnezeu. În Lucrarea mea „ZIDARUL” din volumul „PRIVIRI”, descriam mirarea mea la modul în care zidul de piatră creștea sub mâinile pricepute ale lui Ioji, unul dintre zidarii satului. Odată cu terminarea zidului, se termina și mormanul de pietre informe de lângă zid, iar zidul însuși se
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345011_a_346340]
-
poate unul din cele mai elocvente exemple ale unității, așa cum a conceput-o Dumnezeu. În Lucrarea mea „ZIDARUL” din volumul „PRIVIRI”, descriam mirarea mea la modul în care zidul de piatră creștea sub mâinile pricepute ale lui Ioji, unul dintre zidarii satului. Odată cu terminarea zidului, se termina și mormanul de pietre informe de lângă zid, iar zidul însuși se arăta ca un triumf de frumusețe și funcționalitate. În tot mormanul acela de pietre, nu erau două pietre la fel, nu era o
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345011_a_346340]
-
răstignit și mort să-l înviez... Sunt un cuvânt din sfânta noastră Rugă, Un mic simbol al forței ce ne-animă În lupta contra celor ce subjugă A Țării și a Neamului lumină. Sunt ca și voi și lângă voi zidar De ziduri mari ce nu s-au mai zidit Pentru cupolă, cruce și altar În templul sfintei RUGI FĂRĂ SFÂRȘIT... Sunt frate pentru voi, frăția Iubirii de moșie și de Neam Ne va lega pe veci cu România Și tot
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345067_a_346396]
-
admirație pe care inima o cere ca pe doctorie! Necrezut de agreabilă discuție e aceea cu actrița Maia Morgenstern! Actorul are încă o viață dată lui de propriu-i har: viața scenei. La clădirea temeliei spirituale a acestei vieți lucrează zidarul ancestral care este așezarea natală, una singură pentru oricare om - nu există mai multe localități natale ci numai una! Ce denumire are aceea a dumneavoastră? M-am născut în București, am copilărit în București, trăiesc în București. Asta nu înseamnă
MAIA MORGENSTERN. DISCUŢII AGREABILE (INTERVIU) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377842_a_379171]
-
Chilia, la 4 iulie 1466, iar după a doua versiune și după Cronica moldo-polonă, la 10 iulie 1466. Lucrările de construcție s-au desfășurat pe durata a patru ani și a fost realizată de arhitectul grec Teodor, ajutat de meșterii zidari, pietrari, zugravi și argintari veniți din Transilvania. Așa cum este înfățișată această ctitorie de Ion Neculce în „O samă de cuvinte”, înțelegem că, în acele timpuri, era o bijuterie arhitecturală: „și așa au făcut mănăstirea de frumoasă tot cu aur poleită
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
așternu tăcerea între ei, Mișu privi prin geamul scării stelele ce începeau să pălească se apropia dimineață închise puțin ochi încerca să doarmă dar nereușind îi spuse lui Ciprian. ,,La douăzeci de ani eram însurat, ce timpuri frumoase lucrăm că zidar soția îmi era frumoasă și cum ne mai iubeam, însă cei drept mai întotdeauna pe ascuns am inselato până la urmă am ajuns la divorț ea a rămas cu copiii, iar terenul și casa ni le-au luat moștenitorii acelui bătrân
NOPTI CHINUITOARE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376419_a_377748]
-
la începutul seriipe când mă apropiam încetde finalul romanuluimi s-a aplecat de la prea multă cafeași a trebuit să cobor la cramăde unde m-am aprovizionatcu trei sticle de vinpentru a face față restului de lecturăși ce mai rămăsese din zidar e prima carte adevărată... XII. ÎN ORAȘUL DE PROVINCIE COPLEȘIT SUB SOARELE NEMILOS DE IUNIE, de Adrian Crețu , publicat în Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016. în orașul de provincie cu două catedrale falnice erectate nemilos chiar în inima
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
râvnă și de luare aminte, noi cei slabi sau cei lipsiți de slavă, cârmuitori sau stăpâniți, bogați și săraci, ca să înlăturăm aceste patimi rele din sufletul nostru și să încetățenim în el alaiul virtuților. Fiindcă și plugarul, și tăbăcarul, și zidarul ce face case, și croitorul, și țesătorul, și îndeobște tot omul care își procură cele de trebuință vieții, prin ostenelile sale și prin lucrarea mâinilor lui, dacă înlătură și izgonesc din sufletul lor pofta și dorința bogăției, a slavei și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
servicii ale statului. E industrie la noi, însă o industrie de jos, așa încît oamenii ce-o profesează sânt oameni neculți și nu se pot compara cu oamenii de industrie a altor societăți. La noi toate industriile în susul acelora de zidar și dulgher (cari sânt exercitate de romîni) se exercită de străini. Toate industriile mai nobile precum ceasornicărie, bijuterie, zugrăvie, chiar acea puțină care o avem pe acești pereți, croitori, confecționarea a tot ceea ce avem pe noi, le datorăm la o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
piatra rezistă în timp prin credință: Iisus a scuipat în lut și a "uns cu tină" ochii orbului (Ioan, 9,6) care s-au umplut de lumină; piatra nu cea din zidul trufaș rezistă ci aceea neluată "în seamă de zidari" (Matei, 21,42) și așezată în "capul unghiului". Piatra nu mai e parte a zidului rival, ci o "băutură duhovnicească" (I, Corinteni, 10,4), nu mai e piatra materială, ci piatra vie a credinței ("Tu ești Petru și pe această
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
piloșii fripturiști ai aceluiași scris, într-un cuvînt și tămîioșii, și clevetitorii, cu toții s-au tranchilizat și s-au întors într-ale lor. Cînd și-au dat seama, în sfîrșit, că schelele zurbavnicei fresce sînt deja ridicate, calfe (caiafe) și zidari întinzînd de-acum definitivele gleturi, iar bănuții zornăind forte în portmonee, s-au consolat în condiția lor de "proști", cum îi și numise, de altfel, într-o zi de cocktail, frescangiul dă București. Acum, liniște. Da, dar la doi pași
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
magazineri, pontatori, normatori, planificatori, la tot felul de instituții, peste tot, în special la Construcții s-au băgat, la Agricultură, la GAS etc. Nu așa a fost însă vorba. Altceva este când dă cu lopata la drum sau lucrează ca zidar la o construcție și alta când face el normele. Așa că aceasta constituie încă o problemă foarte serioasă la noi. Aici este vorba de foști moșieri, foști industriași, foști mari comercianți, foști bancheri și alți mari capitaliști, foști mari proprietari de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
toți În același mod, neavând nimic individual. Omul-instrument este un fel de zero social, iar numărul acestuia, oricât de mare ni-l putem Închipui, nu va alcătui niciodată o sumă, dacă nu este precedat de câteva cifre. Un agricultor, un zidar, un soldat reprezintă fragmentele uniforme ale aceleiași mase, segmentele aceluiași cerc, aceeași unealtă cu mânerul diferit. Toți aceștia se culcă și se scoală o dată cu soarele; pentru unii, cântatul cocoșului; pentru altul, goarna; pentru acesta, un pantalon de piele, doi coți
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ateliere de ceramică la roată rapidă, iar formele acestor vase sunt diverse. S-au descoperit cuptoare de ceramică la Zorleni (jud. Vaslui), la Seliște (Basarabia), Bădeni (jud. Dâmbovița), Bumbești (jud. Gorj), Șura Mică (jud. Sibiu), Sighișoara. Mai erau meșteri constructori zidari, tâmplari, care prelucrau piatra și lemnul (olane, tuburi, cărămizi, țigle), pieile (cojocari), oasele de animale pentru obiecte de uz casnic (piepteni). Apoi, erau răspândite torsul și țesutul practicate de femei în gospodărie-în așezări s-au aflat fusaiole și greutăți pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sunt slave: blajin, destoinic, drag, dârz, strașnic, sfânt, vrednic, zdravăn, dar și cârn, gângav, gârbov, lacom, nătâng, năuc, netrebnic, prost, tâmp, știrb, vinovat, apoi obraz, gât, gârb, cârcă, crac, gleznă, trup, nevastă, mașteră (mamă vitregă), ca ocupații, grădinar, precupeț, vraci, zidar, zlătar. În agricultură, terminologia esențială este latină, dar avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dar și un căutător de sensuri, înzestrat cu simțul echilibrului și înclinat spre expresia concisă. În cartea de debut stăruie unele ecouri din Lucian Blaga (Homer, Trei motive homerice), dar ciclul Corăbii noi... corăbii noi ilustrează tematica oficială a vremii (Zidar, Miner, Șarja de oțel, Gânduri pentru partid). Versurile sunt însă moderne și, sub aspect formal, nu se integrează în curentul cvasigeneral. Poetul manifestă o anume sensibilitate pentru natură, pentru peisajul cu mesteceni, poieni, luceferi și este capabil să caligrafieze versuri
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
său, pe care un profesor de liceu avusese plăcerea să-l modifice, în urma unei mângâieri meditative a bărbiei („barbilia”, pe latinește). Modificând, acum, mai vechea modificare, B. ajunge așadar în punctul inițial - mai ales că bunicul pe linie paternă, meșter zidar trăgându-se din mahalaua bucureșteană Omul de Piatră, fiu de român macedonean, se numise el însuși Ion Barbu. Luându-i numele, scriitorul va considera că e de datoria lui să-i lase glasul „să se facă auzit” în poemele sale
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
volumele Nevoia de cercuri și Jurnal de campanie. Traduceri: Cezar Petrescu, Prücsök [Neghiniță], București, 1958; Teodor Mazilu, Sorompó [Bariera], București, 1961; Teofil Bușecan, Atyafisag [Neamurile], București, 1961; Remus Luca, Májusi reggel [Dimineață de mai], București, 1962; Simion Pop, Különös kőműves [Zidarul ciudat], București, 1964; Ion Brad, Fehér vadászat [Vânătoarea albă], București, 1971; Laurențiu Fulga, Alexandra és a pokol [Alexandra și Infernul], București, 1973; Geo Dumitrescu, Ejszakai támadás [Atac de noapte], București, 1979; Dinu Săraru, A pillanat [Clipa], București, 1980; Teodor Mazilu
BODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285779_a_287108]
-
întîi dezvoltate într-un mod general; apoi trebuie să-si asimileze cunoștințele și practicele meșteșugului; trebuie studiată jurisprudența și arta de-a se servi de ea. Aceste cheltuieli de ucenicie vor rămânea pururea mai ridicate decât acelea ale croitorului sau zidarului și cu atât mai ridicate peste cheltuielile de educație ale salahorului sau căruțașului: unealtă umană primitivă - unealtă umană complicată și perfecționată. Situația cea mai favorabilă este aceea în care lucrătorul poate să-și aleagă liber o ocupație conformă cu aptitudinile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sacrificiul ce trebuie înfăptuit în vederea întemeierii mănăstirii este o „vrăjitoare”. O astfel de situație întâlnim, de pildă, în „varianta Kogălniceanu” a legendei, publicată în 1842 (36, p. 254). Dar și într-o baladă bănățeană, în care „baba Limbuta” le cere zidarilor să jure că vor păstra secretul destăinuit de ea (36, pp. 210-211). Condiția păstrării cu strictețe a secretului riturilor îndeplinite este simptomatică. Am întâlnit-o și în alte legende comentate în acest capitol : cea a „românului Noe” edifi- când arca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi considerată firească atunci când este vorba de ridicarea unei mănăstiri creștine (36, p. 209), în schimb ea ar putea avea semnificații deosebite atunci când este vorba, de exemplu, de edificarea unui pod : Pi la pod, pi la fruntari, Nouă popi, nouă zidari, Douăzăși de meșteri mari (36, p. 192). Să nu uităm că în Antichitate, la romani, un corp de preoți specializați aveau atribuțiile de a stabili și de a efectua riturile magice adiacente edificării și menținerii podurilor. Contribuția acestora era considerată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]