499 matches
-
Chișinău, str. A. Doga nr. 28/1, ap. 25. (4.885/2008) 239. Ungureanu Valeria, fiica lui Calmîc Nicolae (născut la 17.12.1925 în localitatea Văsineni, raionul Ialoveni) și Elena, născută la data de 6 ianuarie 1957 în localitatea Zloți, județul Căinari, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Independenței nr. 44, ap. 40. (4.830/2008) 240. Urmașu Ion, fiul lui Chiril și Liuba (fiica lui Bobeica Alexandru, născut la 5.03.1938 în localitatea
ORDIN nr. 1.995/C din 20 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214067_a_215396]
-
formă de cruce. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Lambelul cu cruce evocă blazonul familiei boierești Ureche. Lambelul prin forma sa amintește și de podul de piatră de la Zlodica (slv. "zlot" = aur), atribuit lui Ștefan cel Mare. Talpa de azur simbolizează apa peste care a fost construit acest pod. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI
HOTĂRÂRE nr. 820 din 25 octombrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Cepleniţa şi Tătăruşi, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255921_a_257250]
-
plafoanele din subrubrica 1B stabilite pentru perioada 2007-2010 în Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară. Adaptările finale se împart în părți egale pe parcursul perioadei 2011-2013. 11. Pentru a se ține seama de valoarea zlotului polonez pe parcursul perioadei de referință, rezultatul aplicării pentru Polonia a nivelului maxim de transferuri definit la punctul 7 se înmulțește cu un coeficient de 1,04 pentru perioada de până la reexaminarea menționată la punctul 10 (2007-2009). Dispoziții complementare 12. În
32006R1083-ro () [Corola-website/Law/295388_a_296717]
-
români care s-au născut, au locuit, au studiat ori au creat în acest oraș. Prima atestare scrisă este din 15 martie 1490, când vistiernicul Isac a cumpărat satul Fulticenii de pe Șomuz de la Neacșa, fiica lui Hanea, cu 200 de zloți țărănești. A doua atestare documentară datează din data de 12 martie 1554, când Alexandru Lăpușneanu a dăruit moșia cu același nume Mănăstirii Moldovița. Ca oraș, Fălticeniul a luat ființă, conform însemnărilor dascălululi Vasile de pe Cazania de la biserica Fălticenii-Vechi, în anul
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
a lor drept uric și credincios ce a avut bunul lor Cînde, de la străbunul nostru, de la Ștefan Voievod, a patra parte din sat, din Cîndesti, în Câmpul lui Dragoș, si au vândut slugii noastre, lui Toader Cămăraș, drept 280 de zloți tătărăști.” Pe teritoriul comunei Cîndesti au fost descoperite întâmplător, iar mai tarziu prin cercetări sistematice, numeroase mărturii ale continuității așezărilor omenești pe aceste meleaguri. Cele mai vechi urme ale culturii materiale(vase, topoare din piatră) aparțin perioadei neolitice și eneolitice
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
Marea Unire din 1918 de la Alba Iulia. Nu se știe cum și unde au dispărut aceste steaguri istorice. Casa parohială din Livadia de Câmp a fost cumpărată în anul 1908 de la Dencișor Petru, prin intermediul consilierului Dâlja Petru, cu 1600 de Zloți ungurești. Până în anii 1960-70 cărțile bisericești de cântări - în strană - erau scrise în românește, dar cu litere slavone (cunoscute de cantori). Aceste cărți au existat în biserică până în ultimul deceniu. În prezent noile cărți sunt tipărite cu caractere latine. Despre
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
că ""acești viteji n-au făcut decât datoria lor, datorie patriotică și vrednică de toată lauda, și că au avut norocirea a câștiga făgăduința marelui Sobiețki că vor fi slobozi și nesupărați"". Regele îi eliberează, le dă câte 50 de zloți la fiecare, în timp ce ""cetatea cu porțile deschise, purtând pe zidurile sale urmele boambelor dușmănești, rămase singură pe culmea înverzită, ca un mare schelet de uriaș"". Poezia ""Cetatea Neamțului"" (1896) a lui George Coșbuc redă într-o cheie parodică acele evenimente
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
mâncat și când s-au andăluit sușigu din anul 1812 au fost toată vara rece și nu să făce bucatele. Din anul 1812 tot așa au fost până în anul 1817 cât pe urmă un căbel de grâu cu 100 de zloți de tentiu cu.... După ace, la anul 1818 după Crăciun au venit grâu cu..sprăzece și mălai cu opt zloți în vremea băncuțelor adecă erau bani de popir și întru acei ani se vărsa apele și ploi peste măsură și
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Din anul 1812 tot așa au fost până în anul 1817 cât pe urmă un căbel de grâu cu 100 de zloți de tentiu cu.... După ace, la anul 1818 după Crăciun au venit grâu cu..sprăzece și mălai cu opt zloți în vremea băncuțelor adecă erau bani de popir și întru acei ani se vărsa apele și ploi peste măsură și nu se făcea nimic de care să ferească Dumnezeu să nu mai fie. Dat în Bălnaca 5 zile ianuarie 1818
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Bălnaca și administrator paroh în Bratca de lege greacă neunită” (ortodoxă). 3.)Cazanie - tipărită în vremea lui Alexandru Scarlat Ghica voievod. -„ Scris-am eu popa Mihai parohul Bălnăcii când au fost foarte mare sușigu un căbel de tentiu cu 8 zloți, de grâu cu 12 și cu 14 zloți. 1806”. 4.) Triodion - tipărită la Blaj, în anul 1771 -„ Această carte ce se cheamă Triod este a satului Bălnaca și au luat pă sama Sfintei biserici celei neunite (ortodoxe) și cine s-
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
greacă neunită” (ortodoxă). 3.)Cazanie - tipărită în vremea lui Alexandru Scarlat Ghica voievod. -„ Scris-am eu popa Mihai parohul Bălnăcii când au fost foarte mare sușigu un căbel de tentiu cu 8 zloți, de grâu cu 12 și cu 14 zloți. 1806”. 4.) Triodion - tipărită la Blaj, în anul 1771 -„ Această carte ce se cheamă Triod este a satului Bălnaca și au luat pă sama Sfintei biserici celei neunite (ortodoxe) și cine s-ar ispiti să ie de la biserica din Bălnaca
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
ce au fost la sobor în Niceeia . Dat în Bălnaca 9-le februarie 1825. Lascovici Nicolae lăcuitor în satul Bălnaca”.-„ În anul 1825 am învățat glasurile la cinstitul părinte de la Luncșoara Creț Florian și am învățat un glas pentru un zlot. Scris-am eu Lascovici Nicolae... dat în Bălnaca 9-le februarie, Lascovici Nicolae”. 5.) Strastnic - din vremea Mariei Tereza, Blaj, 1773. -„ Acest Strastnic l-au cumpărat în sat Bălnaca cu 7 florinți de la dascăl Toma din sat din Tiuș și
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Șoldănești. 5 martie 1638, dar ca vechime se ia data de 4 august 1632 legată de satul Talpa (azi Blândești), dată desprinsă dintr-un zapis de vânzare prin care nepoții popei Lupșe și ai Lupului Coșciug au vândut cu 90 zloți părțile lor de moșie de la Bălușeni. Plata s-a făcut în prezența mai multor martori, printre care și „Dronea ot Blândești” Comune învecinate: la S Sulița, la N-E Gorbănești iar la V Burlești. Comuna Blândești este așezată în jumătatea
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
anii 1412-1722 publicate în ,Viața românească” la Iași de către Gh. Ghibănescu. Ele ne prezintă primul act scris în care se amintește că Irimia Vodă Movilă „întărește lui Ionașcu Tolocico și Agafiei cumpărătura ce a fost făcută cu o mie de zloți, Tătărești din jumătate din Lișna de la frații Vărticești”. Documentul este scris de Dumitru din Suceava în anul 1598, luna februarie, ziua 28. Denumirea satului: Denumirea satului poate fi de origine slavă. În vechime satul de astăzi purta două nume, spre
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
atestare documentară a satului provine din 1 martie 1493 când Ștefan cel Mare dăruiește unui credincios slujbaș al său, Ion aprodul, ""...satul Scanțirești pe Bârlad"" pe care-l cumpărase de la "Ivul Mândrea și nepoții săi" cu suma de "100 de zloți tătărăști". Nu peste mult timp Ion aprodul moare așa că, neavând copii, frații săi Lupul și Marușca se prezintă din nou în fața judecății domnitorului pentru succesiune. În secolul XVI satul a dispărut ca așezare umană, dar a rămas ca toponim ce
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
octombrie 1491, atunci când domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare face mai multe cumpărături în jurul orașului Vaslui, printre care și "...un sat pre Bârlad, din sus de Vaslui, anume Mărișeanii unde au fost Mareș-judele" pe care l-a cumpărat cu "200 de zloți tătărăști". Pe 4 aprilie 1617, satul era nelocuit fapt atestat cu ocazia daniei făcute de domnitorul Radu Mihnea Marelui Armaș Pârvan. Satul va rămâne numai ca toponim până la sfârșitul secolului al XVIII-lea când va fi repopulat (parțial) cu ucraineni
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
sarace familii de evrei s-au bazat pe propria lor de caritate locale, care au atins proporții fără precedent universal prin 1929, furnizarea de servicii, cum ar fi religia, educația, sănătatea și alte servicii la suma de 200 de milioane zlotului polonez de un an, [11], în parte datorită evreiești Venitul pe cap de locuitor printre cele de evrei care lucrau mai mult de 40% mai mare decât cea a non-evrei polonezi. [12] Agricultură poloneză a suferit din cauza dezavantajelor obișnuite din
A Doua Republică Poloneză () [Corola-website/Science/298584_a_299913]
-
care au aparținut Imperiului German fiind mult mai dezvoltată și prosperă. Închidere frecvente de frontieră și un război vamal cu Germania a avut, de asemenea, efecte economice negative asupra Polonia. În 1924, prim-ministru și ministru economice Władysław Grabski introdus zlotului că o monedă comună unică pentru Polonia (a înlocuit polonez Marka), care a rămas una dintre monedele cele mai stabile din Europa Centrală. Moneda a ajutat Polonia, pentru a aduce sub control hiperinflației masiv, singura țară din Europa care a
A Doua Republică Poloneză () [Corola-website/Science/298584_a_299913]
-
și la alte sărbători religioase. Astfel, la 27 martie 1598, la hramul Sfântului Marelui Mucenic Gheorghe, Ieremia Movilă dăruiește „1 bute săcară, 1 bute slad, 1 poloboc vin, 1 poloboc stridie, 3 camene pietre ciară, 6 taleri de chieltuială, 3 zloți la tămâie ”, ca la 3 aprilie 1602 același voievod să vină cu daruri cu ocazia aceleiași sărbători. La 21 aprilie 1614 întocmește „catastif de praznic ce au dat și miluit ... sfintei sale mănăstiri a Voronețului” Ștefan Tomșa voievod, care vine
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
vedere istoric, Bogdan Lăpușneanu, domnul Moldovei, face cunoscut faptul că Ana, fiica vistiernicului Eremia a vândut Agafiei satul Vălcești, pe Siret. După moartea Agafiei, la data de 23 noiembrie 1577, urmașii ei vând satul domnului Petru Șchiopul pentru 3000 de zloți tătărăști, care la rândul lui dăruește satul Vălcești mănăstirii Galata. Din documente, reiese faptul că locuitorii se ocupau cu agricultura, cultivând plante (orz, ovăz, bob), crescând animale (oi, porci, cai), ocupându-se de asemenea și cu albinăritul. Pe Siret, în
Bucecea () [Corola-website/Science/299346_a_300675]
-
decorate cu motivul obișnuit al împletiturilor, deosebite de la o lespede la alta, având inscripții în limba slavonă. La intrarea în biserică, se află o pisanie datând din perioada lui Bogdan al III-lea (1517). Acesta a dăruit mănăstirii 800 de zloți, episcopii de Rădăuți obligându-se să slujească un parastas în seara din duminica mironosițelor, iar dimineața o liturghie, cât va trăi domnitorul. După moartea sa, în fiecare dimineață trebuia să se slujească o liturghie și seara un parastas pentru mântuirea
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
recensământului din 2002, așezările din municipiul Bor, cu majoritate de etnie sârbă sunt: Bor, Brestovac, Donja Bela Reka și, Oštrelj. Așezările cu români (vlahi) ca majoritate etnică sunt: Bucje, Gornjane, Krivelj, Luka, Metovnica, Tanda, Topla, și Sarbanovac. Așezări mixte sunt: Zlot (cu majoritate relativă de sârbi) și Slatina (cu majoritate relativă de români (vlahi) ). La recensământul din 2002, populația orașului Bor număra 39387 de locuitori, și a fost compusă din: Numărul de locuitori a scăzut de când poluarea aerului a determinat mulți
Bor, Serbia () [Corola-website/Science/308208_a_309537]
-
sultanului Soliman Magnificul în Moldova din 1538. Deasupra ușii din naos se află o inscripție pictată cu următorul text: ""Dragosin zugrav, fiul popii Coman din Iași a zugrăvit. Ana a fiicei lui Arbure cel bătrân a plătit Ana 20 de zloți; anul 7049"". Din această inscripție se deduce că pereții exteriori ai bisericii au fost zugrăviți în anul 1541, odată cu refacerea parțială a picturii interioare. Autorul frescelor este pictorul moldovean Dragoș Coman. Acesta nu este un cleric, ci un exponent al
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
Nemulțumit de starea în care se găsea biserica și dorind ca aceasta să fie reparată, unul dintre strănepoții ctitorului Drăgan Donavac, bogatul negustor armean Dominic Bogdanovici din Liov, lăsa prin testament, la 10 martie 1707, suma de 300 de florini (zloți) polonezi. Lucrările desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost recepționate, în mod solemn, la 4 august 1863, cu prilejul sărbătoririi jubileului de 350 de ani de la întemeierea acestui așezământ. O lucrare de restaurare a bisericii
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
lui Giurgiu de la Frătăuți, Ivașco, "„jumătate din satul Vicșineț, și partea fratelui său Petru”" (Manciul). Satul Vicșani reapare în urice abia în 15 martie 1488, când Ștefan cel Mare cumpăra de la Șteful, fiul Annei, fiica lui Coste Tătăraș, cu 200 zloți tătărești, "„a sa ocină și dedină, a bunicului său Ivașco (deci de la fiul lui Giurgiu de la Frătăuți), jumătate din satul Vicșineț, pe Suceavă”", iar de la Andriaș Hancovici, de la fratele său, Ivașco, de la surorile lor, Ana și Tața, cu copiii lor
Vicșani, Suceava () [Corola-website/Science/302014_a_303343]