10,539 matches
-
LUCIAN SAVA (A)frica românilor s-a tratat „Cu papucii prin deșert“ Cinci expediții umanitare în inima Saharei dezvăluie o lume în care totul se vinde, totul se cumpără Africa - denumită și continentul negru - este, de fapt, galbenă-auriu. Și, în zorile facerii lumii, a fost albastră. Pe locul unde astăzi zac sub teroarea fierbinte a soarelui dunele de nisip, odinioară era, spun specialiștii și o demonstrează în reportaje transmise pe Discovery, apă cât nu puteai cuprinde cu ochii. Sărăcia e la
Agenda2004-28-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282639_a_283968]
-
ce va înștiința consumatorii că suma de 1 000 de lei din valoarea fiecărui produs cumpărat va fi folosită pentru această donație de carte. ( L. R.) Festivalul de bere În 16, 17 și 18 iulie, de la ora 16 și până în zori de zi, Stadionul Astra din Arad va găzdui primul Festival Național de Bere, în cadrul căruia se vor produce 18 soliști și formații (Dr. Alban, Puiu Codreanu, Direcția 5, Vama Veche, Paraziții, Ca$$a Loco ș.a.). ( N. I.)
Agenda2004-28-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282641_a_283970]
-
își propune în timp util“, ne-a declarat cel mai vechi component al formației, Eugen Mihăescu. Solistul trupei - Răzvan Fodor - a reușit să antreneze publicul care a cântat împreună cu formația, refrenul: „Îți mai aduci aminte, drumul spre noi/Cafeaua din zori, nopțile albe/ Acum sunt doar, foarte departe“. După care, a urmat noul single „Am dansat cu norii“. Nicola a cântat și încântat Înainte de concursul Eurovision de la Riga, talentata Nicola a susținut un nou recital pentru iubitorii „Agendei“. Plină de vervă
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
zestre/ și sîni de ceară./ Aleluia,/ dinspre Pogor spre Cetățuia..." (Misiva po(d)goreană). Alteori e fantomatic dionisiaca: "Prietenii vin și se duc./ Unul bea vin, altul soarbe ceai alpin,/ celălalt gusta din toate cîte puțin// Umbrele se ridică în zori din țarina/ mîna de mînă -/una respira, alta inspiră, cealaltă îngheață/ cu mască mortuara a zilei de mîine pe fata// Toți sînt prietenii noștri/ și fiecare al nimănui,/ cu altarul gurii nevăzut, amărui" (Arhivele ochilor). Specific orientată în majoritatea cazurilor
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
nopților impare,/ tu, sororală, amazoana/ adu-mi colac de-nmormîntare/ orbită principeselor avare" (Lucianogramă 8), unde pornirea vehemență se pietrifica în ornament. Sau următorul impuls suicidar, de îndată temperat prin factorul idilic: "Puls al clipei cu venele tăiate./ Iarbă cosita în zori, în satul zubascian,/ pe unde fetițe desculțe descînta deochiul" (Scară magică). Sau un tablou ce se vrea terific, dar care se revarsă într-o sapienta blagiana; "Bătrînă secera în mijlocul lanului. Spicele/ par cranii umane în miniatură... Alături,/ altă femeie, tînăra
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
un mormânt deschis. Viziune ironică a epocii consumiste ("Ce stupid e glasul mierlei sau șoaptă vântului în frunze,/ învechita poveste pentru morți./ Ce muzică-i în țăcănitul/ clapelor de calculator,/ în ritmul rappului, obsesia/ zilei până în noapte/ și noaptea până în zori" - Poezia se ascunde în țărâna), teama de un destin numeric ("strivit de mii de cuvinte sub cer,/ în bocetul planetelor încrucișate/ pier" - Pietonii), nostalgia nocturnului romantic ("Tace în mine noaptea la fericită/ oră când nu mă mai cunosc/ Doar ghemuri
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
de mii de cuvinte sub cer,/ în bocetul planetelor încrucișate/ pier" - Pietonii), nostalgia nocturnului romantic ("Tace în mine noaptea la fericită/ oră când nu mă mai cunosc/ Doar ghemuri de-ntuneric salța/ pe podele dar nu spre lumină./ Lăstuni cu zori în ghiare să/ mai aștepte încă/ un răsărit mai nou că asfințitul/ goarna uscată de sudorile spaimei/ trosnetul de adio al ferestrelor" - Un răsărit aleargă) sunt clape pe claviatură, cu mult mai largă, a liricii Doinei Ispirescu, clar modelata în
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
fatal, înțelegând prea bine că și-ar distruge carieră/manieră/poemului, că și-ar submina retorica de întâlnire cu muză (fie ea și din "tomberon"): Ea văzând că ezit să beau dintr-odată/ ridică praful terorist la cer/ Cu lanțurile zorilor îmi leagă cuvintele, / îmi toarnă vinul pe față, pe mâini, și îmi zice:/ ăEu sunt mărturia că gură ta e un oraș viitoră" (ÎI. Necunoscută se destăinuie). G. Izbăsescu este conștient că dragostea e text, că textul e (la) mâna
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
cu tacîmul ei complet: steaua kremlinească, macaraua (muncă! Muncă!), satelitul gagarinean, cartea, secera și ciocanul etc., ce emblemă, zic, pentru democratica noua instituție! Cine să radă scîrboșenia de pe perete? Cine-o mai vede? Prefectul, oricum nu. Și cîte, cîte altele! Zorii suficienței leneșe să-i căutăm, unde? în chiar zorii bolșevismului, între salvele de tun ale Aurorei. Cînd bestiile isterizate de Lenin au sugrumat țarismul și au deschis calea comunismului internațional, Rusia mai păstra încă la sînul ei prunci răzgîiați în
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
satelitul gagarinean, cartea, secera și ciocanul etc., ce emblemă, zic, pentru democratica noua instituție! Cine să radă scîrboșenia de pe perete? Cine-o mai vede? Prefectul, oricum nu. Și cîte, cîte altele! Zorii suficienței leneșe să-i căutăm, unde? în chiar zorii bolșevismului, între salvele de tun ale Aurorei. Cînd bestiile isterizate de Lenin au sugrumat țarismul și au deschis calea comunismului internațional, Rusia mai păstra încă la sînul ei prunci răzgîiați în ale artei, sugînd țîță maternă, dar cu ochii larg
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
nu pleca,// Moartea toată-i la hota-,/ Doamne, nu pleca...// dacă pleci ne-om dare foc,/ rogu-mă, mă rog!" (Doina șla margineț). Avem a face aci cu un prototip al verbului poetic, cu articularea sa in statu nascendi, în zorii producției artistice pe care o înregistrează folclorul. Melancolia țărănească e surprinsă în filonul său intrinsec, la răscrucea Erosului cu Thanatosul, precum o primă derută a spiritului, într-o mixtură de prospețime și epuizare, de pătimire primară și precoce rafinament: "!ți-
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
devenit un partid curat și credibil, care la alegerile următoare ar fi pus probleme coaliției algoritmice. Dublă nemernicie. O dată pentru că, în felul acesta, Cotroceniul s-a dovedit a fi complicele naiv al șacalilor pedeseriști, a doua oară pentru că, încă din zorii lui 1997, oamenii d-lui Constantinescu au arătat că îi interesează puterea, și nu curățirea țării! Nu putem decât să fim, acum, alături de dl. Constantinescu. Evident, domnia sa recompensat cu vilă somptuoasă, șofer și salar frumușel, noi tot prin apartamentele de
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
prin alexandrinism? Nu e cu neputință, ba chiar e probabil, indiferent de intenționalitatea autorului. Căci tentativa d-sale de regenerare savantă a textului ce-și asumă suprasaturația e una deznădăjduită, în minuțiozitatea-i elegiacă exhibînd o incredulitate crepusculară care simulează zorii. Recursul la text ca la un obiect, ca la "un pensum infinit (ceea ce înseamnă, latinește, "cîtul de lînă ce-i datoare să-l toarcă, într-o zi, o sclavă", - cu care, ca - textieri -, ca textor-i, aducem, iată cel mai mult
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
iscă nevoia unei materialități totalizante, frizînd o cosmogeneză. Pornind de la evocarea toposului natal, maramureșean, bardul își etalează sensibilitatea cosmică, expansivă prin intermediul factorilor biologici, neevitînd terminologia de specialitate cu răceala ei sarcastică: "răsar noi zori de ziuă peste Valea Izei/ dalbi zori de ziuă se revarsă/ într-o dimineață primară cum numai în Maramureș/ au mai rămas diminețile/ cu sori levogiri răsucindu-se pe brîiele porților/ peste lanul de cînepă de pe dumbrava Dragomireștiului/ lin unduindu-se în bătaia precambriană a vîntului/ cum
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
îngerul de noapte miroase teama din crinii imperiali și tu/ îngere de sticlă taie-mă să curgă sîngele cuvintelor peste/ îngerul de zăpadă care trimite teama de frig să ne vadă iar tu/ înger de aur poleiește-mi teama de zorii zilei cu roua ta de/ înger care ne trece în cele trei ceruri ca pe orbi strada" (Chemarea îngerilor). De altminteri, prezența bardului Necuvintelor se simte adesea în filigranul stihurilor în discuție, care, în pofida acestui fapt, știu să evite, în
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
Andreea Deciu Cu cîteva luni în urmă plecam la o conferință, luînd cu mine un laptop pe care urma să-l declar vameșilor de pe Otopeni. Avionul decola în zorii zilei, cînd aeroportul era încă scufundat în somnolență și lentoare, și nimeni nu părea că se grăbește, pe mai toate figurile citindu-se clar un aer plictisit și prost dispus, de inși treziți fără voia lor cu noaptea-n cap
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
primă de reinstalare în spațiul carpatin. De unde se scoteau acei bani mulți nu a precizat nimeni. La sate, sărăcia este la ea casă. Pe ulițele pline de noroi, se târăsc bătrâni costelivi, ca niște umbre, proptiți în două ciomege. Din zori și până la asfințit se uită în zare, așteptând câte un nepot să le aducă o pâine tare, veche, sfoiegită, care le însângerează gingiile. Într-un târziu, vestea tristă s-a abătut și asupra lor. Cel așteptat a rămas pe drumuri
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
Patoescu, fost Pater, descendent de brânzar, cu prăvălie pe centrul orășelului cetate de la Dunăre, declarat bun român, ignoră încă sedentarismul, se îngrijește de încheieturi, de suplețea minții și de respirație, de un număr de ani exagerează chiar, fiind văzut, în zori sau după ce se mai calmează fluxul rutier, noaptea, alergând ca un atlet de maraton, pe marile artere ale Tamirei. (22) Se observă că nu e vorba despre deviațiile de sens specifice absurdului urmuzian, cît mai degrabă de o tonalitate comună
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
altă ființă, iubitul ei Pierre, propria și irepresibila ei singurătate. Metafora care o definește apare în primele pagini ale romanului, cînd Oedipa, pregătindu-se să înceapă șirul de fantastice aventuri pe urmele testamentului lui Pierre, își amintește că odinioară, în zorii poveștii lor de iubire, au mers împreună la o expoziție de artă dintr-un oraș mexican.Tabloul pe care l-a privit atunci minute în șir, cu lacrimile curgîndu-i sub lentilele fumurii, nevăzute de nimeni, nici măcar de Pierre, înfățișa un
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
Un trup). Ea preferă a se confundă cu labirintul memoriei, cu fantezia ingenuu-crud-aurorală, care să se substituie identității sale somatice, ca-ntr-o jertfă tăcută: "Drumuri încolăcite/ în memorie/ imaginare trasee/ cu argintul crud încă/ pe ele/ neivite așteptate în zori// le recompun în tăcere/ vii le fac/ le adaug posibile/ netrăite întîmplări/ sînge din sîngele meu// pînă mă absorb în pată lor/ orbitoare/ pînă mă stîng" (Drumuri în alb). Respingînd concretețea culorii, în favoarea unei nădejdi incorporale, respinge, printr-un gest
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
început și Dumnezeu știe dacă vor fi începute vreodată. Dar daca pentru încheierea ediției critice Eminescu au fost necesari 55 (cincizeci și cinci) de ani mai e de sperat că și celelalte ediții vor vedea, odată, cîndva, limanul încheierii sau zorile începutului. Însă revenind la ediția critică Eminescu, odată încheiată în 1994, singura decizie care s-ar impune ar fi reluarea ei, pentru că timpul a dezvăluit atîtea erori de sistematizare (de pildă, împărțirea liricii în antume și postume), erori de lecțiune
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
transformă ăntr-un talmeș-balmeș și pe care nu o mai asculta nimeni". Povestea Zînei, coșmar scăldat ăntr-o sexualitate grea (ăntotdeauna an poveștile orientale izbește această sexualitate densă, ca o descătușare orgiaca ămpinsă dincolo de marginile firii), se ăncheagă ăncet-ăncet din poveștile celorlalți. Zorii alburii ai unei noi zile se ridică deja peste Tanger...A mai trecut o noapte, poate a 1002-a... Cel care a așternut pe hartie această poveste respira alături de noi. Și va continua să scrie, fără ăndoială, conștient că aceasta
A 1002-a noapte... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17427_a_18752]
-
coroană-mpărătească: / A mamei mână părintească, / A mamei mână părintească. // Duios, o, mâna ei întâi / Cu mâna dragei mele fete / S-au întâlnit la mine-n plete, / S-au întâlnit la mine-n plete. // Copii am. Dar și-acum, când / Vin zorii noaptea s-o destrame, / Găsesc pe frunte mâna mamei, / Găsesc pe frunte mâna mamei. // O, mâna ei, o, mâna ei, / O, mâna ei, ca ramul veșted, / A-mbătrânit la mine-n creștet, / A-mbătrânit la mine-n creștet. («Mâinile mamei” VRF, 45
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Structura lor maniheică (alb - negru, ăntuneric - lumină, mic - mare) subăntelege un anumit mister, măcar și numai pe acela născut din jocul contrastelor, iar urma vie a gestului, tușa ezitanta și privirea inocentă trimit direct către o lume necorupta, aflată an zorii conștiinței de sine și an plină miza a eternității. Există an spiritul acestor obiecte o severitate monastica și o vizibilă aspirație purificatoare, iar an materialitatea lor o tentație a păcatului și o voluptate ascunsă și periculoasă a jocului profan. Cea
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
datele personale, onorabile an realitate, șanț deturnate spre rău. Apare pe coperta, la l'Illustration, ca viteaz, ăn român e un laș care nu visează decât să dezerteze. Etc.Totul, ca să ajungă la capătul nopții. Nu dincolo de ea, nu an zori. an beznă cea mai neagră. Treptat, reușește. Devine o lepădătura și an viața. Reacție neprevăzuta: protestează vehement ămpotriva tuturor. Vinovați șanț toți, numai el nu. Atunci e cel mai jos. Viteaz fusese an realitate. Dezertor, ăn adevărul lui". A se
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]