3,039 matches
-
toate însușirile genului", schimbându-și brusc epica în Moș Nichifor Coțcarul și Amintiri, "în stilul lui Rabelais din Pantagruel", cu viziuni "de un enorm comic"22) și galeria unor "drăcoși de moldoveni", formând întrutotul o "lume originală", pentru prima oară zugrăvită de cineva 23). Opera lui Creangă permite, după N. Iorga, periodizarea în două etape creatoare, descriind o evoluție în felul de a contura psihologii, din gesturi și vorbe cu tâlc. Amintirile produc un reviriment și un apogeu remarcabil, "plin de
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
putea avea parte niciodată de publicitate. Restul era trăncăneală teologică sau paradă culturală, vreascuri uscate fără putință de înflorire. Ioan Pintea și-a îndeplinit bine menirea de înregistrator al farmecului lui Steinhardt. Îi redă lexicul, ticurile verbale și obsesiile adînci, zugrăvindu-l verosimil și convingător. E lesne să constați că Steinhardt are un stil propriu de exprimare, un stil pe care l-aș putea numi "enumerare ritualică de sinonime pitorești", căci monahul are obiceiul de a repeta aceeași nuanță de cîteva
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
mea stângă e drumul care mă va duce la el. - Mi-aș da și viața numai să fiu partea ta stângă, am zis. Ea a zâmbit și s-a așezat la loc pe canapea, cu o expresie nostalgică și distantă zugrăvită pe față. Erecția a început să cedeze și din cenușa ei a apărut din nou instinctul meu jurnalistic. Am întrebat-o în ce relații era cu Fina și, fără prea mari eforturi, am cunoscut povestea lui Luz Acaso dintr-o
Juan José Millás - Două femei la Praga by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Journalistic/6473_a_7798]
-
este eminamente satiric și definește în eternitate lumea politică românească și spiritul său iremediabil corupt. «Absența totală de principii, înșelătoriile vulgare, corupția voioasă a moravurilor și șantajele abile sînt elementele constitutive ale politicii și moralei guvernanților României așa cum sînt ele zugrăvite în Scrisoarea pierdută", susține Lev Troțki. Pentru cealaltă, interpretarea lui N. Steinhardt, caragialismul este de natură esențial religioasă și «Decodează» ortodoxismul nețărmurit al spiritului românesc. Piesa lui Caragiale, ca de altfel întreaga lui operă, se afirmă în eseul lui N.
Caragiale povestit de Troțki by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/6389_a_7714]
-
la fel cum a făcut Gogol în Rusia, în Revizorul, cu cele ale birocrației rusești. Absența totală de principii, înșelătoriile vulgare, corupția voioasă a moravurilor și șantajele abile sînt elementele constitutive ale politicii și moralei guvernanților României așa cum sînt ele zugrăvite în Scrisoarea pierdută - scrie Troțki după ce reproduce începutul editorialului scris de Simeon P. In același stil economic și auster se face apoi o descriere a personajelor principale din comedia lui Caragiale, în optica lui Lev Troțki acestea fiind Cațavencu și
Caragiale povestit de Troțki by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/6389_a_7714]
-
Revoluții, din 1848, după ce trăise Restaurația Bourbonilor. Breton de origine, provenea din părinți opuși ca fire, o mamă plină de umor și de voioșie și un tată sumbru și sever. Al doilea lucru este obiceiul lui Chateaubriand de a se zugrăvi pe sine în multe dintre personajele sale, determinându-i pe biografi să încerce să distingă între adevăr și fantasmă, între personalitatea reală a scriitorului și aceea imaginară din opere. Salafiștii tunisieni și cultura După Egipt, iată-i și în Tunisia
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4759_a_6084]
-
fără chip, la fel cum creația al cărei eșec îl deplînge e o umbră despre care nu poți spune mare lucru, cum și viața anodină pe care a respirat-o rămîne prinsă în aburi enigmatici. Numai că pudoarea de a zugrăvi persoane vii, ocolind încondeierea lor cu sare și piper, are efectul unei ștergeri cu buretele a tot ce e pestriț, voluptuos și ilicit în viață, de aceea efectul pe care îl lasă scrisul lui Pătulescu e de eseistică albinoasă, fără
Acromegalia verbală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5018_a_6343]
-
angajații răspunzători din întreprinderea, instituția sau organizația obșteasca, cu amendă de la 50 - 250 lei. Articolul 244 Dormitoarele colective de orice fel trebuie dezinfectate la fiecare șapte zile de către personalul îngrijitor al unității după indicațiile date de organele sanitaro-antiepidemice locale și zugrăvite de cel puțin două ori pe an și ori de cîte ori este nevoie. De asemenea, după fiecare caz de boală transmisibila, dormitoarele vor fi supuse măsurilor stabilite de organele sanitare. În caz de nerespectare a dispozițiilor prevăzute în prezentul
INSTRUCŢIUNI privind stabilirea normelor sanitaro-antiepidemice şi sancţionarea contravenţiilor săvîrşite la aceste norme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106188_a_107517]
-
lor, izbise, pe toate glasurile, clapele imense ale claviaturilor făptuirii, aș fi ajuns în cele din urmă să găsesc banală și monotonă această rodomontadă a stihiilor, dacă ele nu și-ar fi tras măsurile tocmai la timp (257-258). După ce a zugrăvit tablouri grandioase, presărate cu referințe la lumea antică spre a accentua sublimul, scriitorul revine, singur sau la îndemnul unor amici mai puțin înclinați spre emfază, la dimensiunile reale ale lucrurilor. Ca și Odobescu în falsul său tratat de vânătoare, Calistrat
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
mai ales conturează personaje convingătoare. Indiferent dacă vorbim de răufăcători sau tineri inocenți, de prostituate sau de mahalagii, de temniceri sau de oameni politici cu ștaif, autorul reușește mereu să găsească tonul adecvat și vorbele cele mai nimerite pentru a zugrăvi portrete. „În lumea reală, numărul 12 fusese doctorul Román Sanahuja, șeful Serviciului de Medicină Internă al Spitalului Clinic, un bărbat integru, tăbăcit de furii și deliruri ideologice, trimis la castel de conștiința și refuzul lui de a-și turna colegii
Două traduceri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4426_a_5751]
-
sec, de catastif în care sunt trecute episoade scurte, a căror descriere e palidă sub unghi estetic. Autoarea nu are meandre de intelect, fiind în carență de subtilități psihologice, de aici și aerul de ființă nesofisticată, fără pretenții docte, care zugrăvește direct, adică în termeni generali, încercările prin care trece. Textul e iremediabil plat, ca Bărăganul în care a fost întocmit. Într-un cuvînt, cartea e ternă sub unghi literar, dar judecată pe fundalul tragediei în care a fost scrisă, e
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
multe de la viață. Marile speranțe, cele nesăbuite, nu erau pentru noi. Nu e deloc plăcut totuși să accepți, ca bărbat, că te afli pe un raft secundar”. Viața comună destul de banală înainte și după comunism (pe care însă autorul o zugrăvește precis în detalii și atmosfera) este marcată de ciudățeniile Greței: mai întâi nu vrea să se căsătorească, nici să aibă copii, fără alte explicații, apoi lucrurile curg de la sine, căsnicia va fi un rezultat al vieții în comun, dar copilul
De la distanță by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4645_a_5970]
-
versiunea de la București. Cel de al doilea act însă, în care cei care o iubiseră pe Giselle, Hans și Albert, pătrund în lumea ielelor - vilis, tinere fete moarte din dragoste înaintea nunții - păstrează integral poezia acestei lumi fantastice, așa cum o zugrăvise Théophile Gautier. Și acest lucru datorită coregrafiei inspirate, semnate acum aproape 160 de ani de coregraful francez Jules Perrot (care apare și într-o cunoscută pictură a lui Edgar Degas, Clasa de dans, din 1874), cât și a scenelor de
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
și diafani c-ar fi putut fi ai diavolului dacă n-ar fi fost supuși puterii inimii. După ani de zile, când deveniserăm prieteni, am crezut că-l revăd ca în ziua aceea, căci mi se pare că s-a zugrăvit pe sine într-una din povestirile sale cele mai izbutite, „Celălalt cer”, în personajul unui latinoamerican la Paris care asista din simplă curiozitate la execuțiile cu ghilotina. Cortázar l-a descris astfel, de parcă ar fi făcut-o în fața unei oglinzi
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
despicătorilor de fir. Cui îi pasă? Cine mai știe? Atâta pot să spun că între bătăi și flux, Pobjoy chelarul îmi aduce tot ce reușește să fure de pe la Grefă, bucăți de pergament ieftin pe care mi-a poruncit să îi zugrăvesc scene de extaz bucolic, gen Constable: adunatul fânului și țărani idioți ca Pobjoy însuși și căruțe ce trec prin vaduri stropite de soare, prostii pe care să le poată da și el altora, la schimb sau pe bani. Pobjoy lălâul
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
Tinu era acum mai bine, noi ne-am plimbat prin grădina proaspăt cosită, pe iarba căreia Tinu împrăștiase gunoi de grajd, s-o îngrașe. Povestea am aflat-o de la Tinu, dar mult mai tîrziu, în iarna lui 1988, cînd am zugrăvit la mine în apartament. Ne-a povestit-o într-o seară, în timp ce ședeam toți trei, Tinu, D. și cu mine, pe jos, pe un țol de lînă, și așteptam să se usuce huma dintr-o cameră. Iar mai apoi, prin
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
Răzvan Mihai Năstase Cărțile care zugrăvesc vârsta de aur a unei societăți care este pe cale să fie ștearsă de pe fața pământului au un farmec aparte. Sunt un soi de cronici ale unui apocalips anunțat, povestiri triste despre splendoarea înlocuită de violență, cultura care lasă loc distrugerii
Cronica unui apocalips anunțat by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5645_a_6970]
-
înconjur, cu gratitudine; căci îți apar precum o bornă a bunătății regăsite. ... Și tot sub unghiul amintirii, cum ași omite, oare, emblema veghindu-l pe artistul magistral, cînd își scria povestirea, papagalul împăiat pe care-l ținea pe masă, cînd zugrăvea fervoarea tandră, idolatră, din sufletul bătrînei slujnice Félicité? Iar o singulară analogie îl actualiza cumva mai deunezi, îl aducea către noi în chiar expoziția, foarte coerentă, propusă de Olga Morărescu-Mărginean, într-o sală care se sprijinea pe edificiul Bibliotecii Centrale
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
judecăm, de exemplu, după felul în care C.Rogozanu, la „Realitatea TV”, recomanda elevilor aflați în pragul BAC-ului romanul lui Rebreanu Gorila, nu pentru valoarea lui literară, de care ar cam duce lipsă, după părerea vorbitorului însuși, ci pentru că, zugrăvind corupția din politica și presa românească antebelică, i-ar putea face pe elevi interesați de corupția actuală. Curată tendință fără artă! Și cum lucrurile se leagă uneori peste capul nostru, Paul Cernat își încheie pledoaria pentru noua critică de direcție
Tot despre „noua“ critică de direcție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3287_a_4612]
-
alternanța vocilor narative. Astfel, iubirea absolută a tânărului Martín, întruchipare a inocenței, sensibilității și purității sufletești, pentru melancolica, zbuciumata și misterioasa Alejandra, care își urmează necruțătoare drumul trasat de fatalul ei destin, sfârșind tragic în nebunie și (auto)distrugere, este zugrăvită prin rememorarea emoționantelor sale episoade ce alcătuiesc confesiunea fragmentară a lui Martín către prietenul sau, Bruno. Viziunea istorică asupra obârșiei națiunii argentiniene este proiectată magistral, prin relatarea faptelor de arme, urmate de retragerea și moartea generalului Lavalle, erou al războiului
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
a cărui principală trăsătură e lipsa intenției autobiografice. Ca să-ți măsluiești trecutul e de ajuns să-l prinzi în tipare autobiografice, din dorința de a-i da o coerență pe care n-a avut-o. Nimeni nu poate să-și zugrăvească avatarurile fără să cadă în filotimie de sine, adică în acea formă de vanitate calpă care ne animă de fiecare dată cînd vorbim de noi înșine. Cu alte cuvinte, nimeni nu poate fi istoricul propriei vieți, ci doar evocatorul ei
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
-și astfel statutul ficțional. Aprilie este eroina propriei povești, pe care o relatează nelinear, cu ocoluri afective în trecut sau în viitor și deopotrivă cu numeroase volute onirice. Cadrul evenimentelor (atât cât se poate vorbi despre evenimente), deși sumar, este zugrăvit în culori sumbre. Două spații sunt definitorii: locuința și biroul. Fragmentele merită citate pentru că sunt emblematice: „Camera mea are balcon, acesta ar fi un lucru fericit dacă nu l-aș umple mereu cu tot felul de resturi, plase cu ziare
Spune-mi Aprilie by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3582_a_4907]
-
era punga cu aurolac pe care, cu mâinile tremurând, și-o treceau de la unul la altul sau, mai exact, și-o smulgeau unul altuia. Lucică avea, în schimb, o față albă și netedă, un chip prelung de parcă ar fi fost zugrăvit pe tencuială, iar trăsăturile delicate păreau trase cu penița ascuțită a unui gravor japonez. Avea părul lung, care îi ascundea o bună parte din chip, ochii erau tăiați pieziș și negri. Prin buzele subțiri se vedea că-i lipsesc dinții
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
scriitori români multipremiați dată uitării, a rămas pentru scriitoarea Ingrid Beatrice Coman obsesia principală a propriului imaginar, a tablourilor vivante ce se succed de-a lungul cărții. Ea scrie ca și cum ar fi trăit în toate acele sate pe care le zugrăvește fără să le numească. Fiecare din cele zece povestiri se edifică în jurul unui nucleu semnantic, al unei poante purtătoare de mesaj și semnificație. Florin din Alfabetul știrb, din pricina plecării mamei în străinătate, sare premeditat, în caietul de teme, litera mde
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
de inapetență pentru abstracțiuni, la fel cum corespondentul modern al ritmului sacadat îl găsim în versurile lui Gottfried Benn. În rest, fuga de idei e copleșitoare, la fiecare două- trei pagini, filosoful schimbînd tema. Apoi elanul dizgrațios cu care își zugrăvește superioritatea îți lasă un gust amar: cînd vrei să explici cititorului cît de deștept, de unic și de providențial ești, nu poți să nu frizezi o tentă derizorie de histrionie respingătoare, cu atît mai mult cu cît ideile originale îți
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]