1,209 matches
-
vals. Doar legănarea brațelor dădu impresia că dansau bine. Reprezentantul de la regiune nota sistematic evoluțiile dansatorilor. Cineva aduse un disc cu un dans sud-american „Los Paraguayos”, înlocuind valsul. Un nou test pentru dansatorii din concurs. Pe sonoritățile exotice, piepturile fetelor zvâcneau spasmodic, iar brațele băieților se desprinseră subit de șoldurile lor lăsându-le într-o unduire provocatoare. Secretara își cutremura violent sânii proeminenți, bucurându-se că ospătărița nu avea așa ceva. La rândul ei, aceasta își mișca șoldurile în convulsii șocante, speriindu
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
un naufragiat pentru care absența luptei ar fi însemnat moartea definitivă. La celălalt antipod, Emanuel avea resorturi și disponibilități similare emotivițății și sensibilității ei, iar compatibilitatea creativă întărea relația care curgea ca un șuvoi limpede și miraculos, făcând sângele să zvâcnească ca mușcata, înghițând gândurile amare și dureroase,Doar scopurile lor înalte învingeau acea spaimă că nu va birui spiritul și natura nobilă, valorile clasate, unanim acceptate, recunoscute.În fiecare întâmplare pe care o trăiau se ascundea ceva magic, pentru că ei
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > RESPIR, PRIN VISELE-MI MURDARE Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sărut desculț, printre firicele de nisip, coborât de pe buzele tale, fierbinți, zvâcnind, a dorințe, din noapte, târzii... e-o liniște oarbă, în întunericul zilei și muta, ca mine, pierzându-mi glasul, privind, la formele-ți rotunde și-ovale, respir, prin visele-mi murdare, urcat, pe puntea unui vas, luat de valuri, la
RESPIR, PRIN VISELE-MI MURDARE de COSTI POP în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362761_a_364090]
-
în trupul lui Toader toată încărcătura automatului, mai înainte ca vreunul dintre nemți să poată interveni. Șoican căzu mai întâi în genunchi, apoi cu fața în țărână. Pălăria se rostogoli la câteva palme de capul plin de transpirație. Trupul îi zvâcni de câteva ori, apoi rămase nemișcat. - Nein. Warum?, nu-și putu reține nedumerirea neamțul din coșul căruței, privind la trupul celui căzut și la fața schimonosită de ură a subofierului. Nur zu! Mai zise el. Apoi dând bice cailor se
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
când în surdină mă privești Nu știu de eu-s o vină sau vina ta e că iubești În zăpăceli de ceață, în fuga singură de-arcuș Simt o nouă viață, inima-mi spune: acuș-acuș În gât se-nalță teama, zvâcnind săruturi orbitoare Și nimeni nu ia seama că-n brațe-ți sunt o mică floare Copacii-ți mișcă-n iris, iar frunzele-ți foșnesc în suflet Cu aripi lungi de ibis zburăm uitând al zilei scâncet Cu-nfometarea clipei, cu însetarea
TANDREȚEA SUFLETULUI de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370246_a_371575]
-
În versul tău ce mângâie și doare, Fără de Iancu iarba de pe plai, Pădurile, câte mai sunt, pe creste, Azi își plângeau durerile din grai Într-o străină, tulbure poveste... „No, gata!” și „no, hai!”, e duhul lui În fiecare moț zvâcnind sub pleoape, La Țebea, în mormânt, acolo nu-i, Oricât ar vrea dușmanii să-l îngroape! Referință Bibliografică: Sufletul Iancului... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1542, Anul V, 22 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
SUFLETUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353426_a_354755]
-
Nu mai au nici rușine și nici nu vor să știe, Cât de mare e râul ce-l fac ei pas cu pas, Nici că un dram de minte în cap nu le-a rămas... Dar uită,derbedeii, ca durerea zvâcnește, Spre ei se v-a întoarce,ca zmeul din poveste, S-arunce buzduganul spre fața lor mârșava Căci au umplut ființe cu lacrimi și otravă... Și totuși,nu se poate ca Zeul să-I mai rabde: Nu mai aplecați capul
SI TOTUSI... de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353493_a_354822]
-
sârma ghimpată, s-au ridicat pe socluri, iar eu mă curăț încet, de păcate mă curăț, prin arderea lentă a unei lumânări, unde e casa tăcerii? Cineva mi-a dat cheia, dar nu cunosc casa, nici ușa spre nicăieri. Sângele zvâcnește în ochi, în gură, privește-mă, În jurul nostru este o vijelie grozavă, Iubito, hai să ne ascundem Sub blana uriașului urs ucis de atlanții pe care nu i-a văzut încă nimeni. Cum să ridic eu noaptea aceasta ca pe
ESTE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352911_a_354240]
-
și se lăsa pradă gândurilor și amintirilor din ce în ce mai năvalnice. Îndată ce rămase singur în livadă, își scoase clopul de paie, îl întoarse, și, cu degete nesigure, apucă fructele una câte una, așezându-le ca pe niște rubine în culcușul adânc. Vara zvâcnea aprinsă, încingând satul din ce în ce mai tare. Întoarsă în răcoarea casei, nepoata căută cu privirea în direcția băncii pe care obișnuia să ațipească uneori Bunu. Scoase un țipăt ascuțit și se repezi afară. Bunu ridică privirea spre ea. Molfăia cu poftă cireșe
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
lor. Frunza de viță, o pun într-un ierbar Și licuricii i-așez în calea astrelor. Ciocârlia a părăsit câmpia. Doar greierii vioi, mai cântă sub fereastră Imnul verii. Se cheamă: „aleluia”, Și-n spatele decorului, rămân sihastră. Deși-mi zvâcnesc călcâiele de doruri Iubitule, mă dăruiesc ofrandă, toamnei. Pe ea să o rogi de câteva zboruri, În doi. Frunzărind speranțele de pe alei. Referință Bibliografică: Tablou de toamnă cu final în doi / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 293
TABLOU DE TOAMNĂ CU FINAL ÎN DOI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354343_a_355672]
-
I. POEMS BY THE LAKE, de Daniela Andronache, publicat în Ediția nr. 749 din 18 ianuarie 2013. FURTUNA pe cer, fulgerele zvâcnesc scurt ca picioarele unui bondar răsturnat. un aer rece îmi înfioară șira spinării. simt cum, în curând, furtuna îmi va cuprinde inima cu hohote de tunet și zvârcoliri de iarbă. CONTRATIMP cu pas ușor sar peste lucruri, peste anii din
DANIELA ANDRONACHE [Corola-blog/BlogPost/354469_a_355798]
-
când primul rând de cireșe dădea în pârg. pe la al doilea, eram deja copăcel beat de lumină, miresme și soare, fremătând de-a valma cu păsările cerului și florile pământului. și azi sunt întocmai ... Citește mai mult FURTUNApe cer,fulgerele zvâcnesc scurtca picioareleunui bondar răsturnat.un aer receîmi înfioară șira spinării.simt cum, în curând,furtuna îmi va cuprinde inimacu hohote de tunetși zvârcoliri de iarbă.CONTRATIMPcu pas ușorsar peste lucruri,peste anii din viața mea,căutând drumul înapoi.îl voi
DANIELA ANDRONACHE [Corola-blog/BlogPost/354469_a_355798]
-
crâncena încercare a tăcerii nici iubirea măruntelor gesturi nu ridică atât de mult colbul cât privirea mea lăsată pleoapă de gând asupră-ți lasă-mă să-mi cern mișcarea în ritmul cernerii tale deasupra unghiului corb orb din care răsar zvâcnind când și când a trezire Mulțumesc Ție, Doamne Anne Marie Bejliu, 16 septembrie 2014 Referință Bibliografică: miez de foc dublu / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1355, Anul IV, 16 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
MIEZ DE FOC DUBLU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353806_a_355135]
-
Nu mai au nici rușine și nici nu vor să știe, Cât de mare e râul ce-l fac ei pas cu pas, Nici că un dram de minte în cap nu le-a rămas... Dar uită,derbedeii, ca durerea zvâcnește, Spre ei se v-a întoarce,ca zmeul din poveste, S-arunce buzduganul spre fața lor mârșava Căci au umplut ființe cu lacrimi și otravă... Și totuși,nu se poate ca Zeul să-I mai rabde: Nu mai aplecați capul
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
Nu mai au nici rușine și nici nu vor să știe,Cât de mare e râul ce-l fac ei pas cu pas,Nici că un dram de minte în cap nu le-a rămas...Dar uită,derbedeii, ca durerea zvâcnește,Spre ei se v-a întoarce,ca zmeul din poveste,S-arunce buzduganul spre fața lor marsavaCaci au umplut ființe cu lacrimi și otravă...Și totuși,nu se poate ca Zeul să-I mai rabde:Nu mai aplecați capul,căci
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
le-am ascuns în șoapte. Iți simt dogoarea dulce, fiorul trece-n... rugă Vulcan aprins în sânge clocotește-n noapte. Cu mâna-ți tremurândă mângâi iubiții muguri Ce cresc timizi și calzi din pieptul ce te-adoră. Simt trupu-ți cum zvâcnește ca aripa de fluturi Cu-al meu să îl acopăr, în șoaptă, mă imploră. Ce-a fost apoi, nu știu, căci, clipa s-a zbătut... Din ea au crescut aripi ce ne-au luat în zbor Ne-au ridicat la
MUGURII... IUBIRII de DOINA THEISS în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353928_a_355257]
-
apusul soarelui, în camera ta prelungă, totul este estompat, linii stranii se desenează pe sticla ferestrelor, mâinile pereților se desfac, se lungesc, se-agață, unindu-se. În această confuzie de foșnete, ceață și descompunere, umbre nebune se sfâșie, tăcerea suspină, zvâcnește, te-apasă fierbinte, ceasurile se-opresc îngrozite, pământul stratificat se stinge-n lacrimi, un fugar prizonier care-ți seamănă umblă prin tine, devorându-te. În amurgul însângerat există o clipă magică, o rază strălucitoare de lumină coborâtă din ceruri, un
ATINGEREA TIMPULUI (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353060_a_354389]
-
conturează în mine, mă așez în locul cel mai curat, acolo unde vibrează iubirea de noi, o dependență, ne simțim întregi, ne descoperim, cu inima deschisă comunicăm, apare scânteia, se naște legătura, parcă-l cunoști de-o veșnicie. - Îți simt cum zvâcnește tot trupul, atinge-mi inima, bate ca la o turturea prinsă-n mânile mele, cu disperare se zbate, nu știe ce se-ntâmplă, dorința de viață și libertatea zborului, vreau buzele tale, acolo simt zborul purtat spre infinit! - șoptești în
ATINGEREA TIMPULUI (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353060_a_354389]
-
care trăiești. Nu-mi cere tăcere, nu pot să aleg, Căci lacrimi albastre pe pleoape-au crescut; Se cerne Sahara, nu știu s-o 'nteleg, Mi-e trupul clepsidră și brațele-s scut. Furtuni de nisip îmi picură-n vene, Zvâcnesc în tăcere aceleași chemări Și clipa măsoară trecutul alene, Dar viața mă poartă pe alte cărări. O ANĂ În mine port zidită o icoană Ca o lumină -ntre pereți de lut, Dar dacă ți-ai dorit să-ți fiu o
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
tot el, colorându-ți pielea, Tu așteptând, cu ochii-nchiși, zâmbind, Arătând acum, desculța, cu părul desfăcut Și buzele uscate de soare și de vânt, Privind adesea printre nori, Ca o țiganca frumoasă. Cand vrei sa ma săruți, Buzele mele, zvâcnesc gândului tău, Când vrei să mă atingi, Umbre reci acoperindu-mă, Fiindu-ți dor ca să mă strângi la piept, Răcoarea ce-o simți, făcându-ți atât de bine. Cand dai să mă privești, Norii purtați cu tine, dispar, Găsindu-ți
DESCULȚĂ, CU PĂRUL DESFĂCUT de COSTI POP în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353248_a_354577]
-
lista de priorități întocmită mintal. Înainte de ivirea zorilor, l-a atenționat lampa de control instalată pe birou alături de sonerie să meargă în secție. „Este ceva deosebit de grav ori poate că la Iustin s-a întâmplat ceva”, își zise el și zvâcni de pe fotoliu ca fiind catapultat direct pe ușa ce o deschise cu mare grabă. - S-a trezit cu aproape zece minute în urmă, domnule doctor, îi aduse la cunoștință asistenta medicală. Este foarte liniștit... V-am chemat pentru că a început
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352584_a_353913]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > CIOCĂNITOAREA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1169 din 14 martie 2014 Toate Articolele Autorului CIOCĂNITOAREA O ciocănitoare-mi ciugulea din creier Și vântul răsuna sinistru. Zvâcneau timpanele-asurzite Și gândurile se frângeau în plânsu-mi. Un viespar se cuibărise-n sânu-mi Și se hrănea cu sângele-mi anemic. Respiram prin pori veninu-i Și în blestem îmi căutam alinul. Elena Trifan Referință Bibliografică: CIOCĂNITOAREA / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN
CIOCĂNITOAREA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353604_a_354933]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DEZMĂRGINIRE ÎN ECOURI DE STRANĂ Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1341 din 02 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Din văi senine, Zvâcnesc tăceri ce-adună zâne Cu tainic grai Ivit din fagure de ornic. Agilă ca un ibex, clipa Se-nțepenește pe picioare, Scrutând Depărtările cu coapse de albastru. Mai sus, O despletire de fluturi Pe trepte ninse de înnoptări Încremenește-n
DEZMĂRGINIRE ÎN ECOURI DE STRANĂ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353765_a_355094]
-
degetelor tremurânde și apoi s-ar fi lasta pradă gurii lui senzuale. Dar nu făcu nici un gest.Zambi doar și pentru o secundă simți încleștarea ochilor lui. Poate i se păruse numai ,dar avu vag,impresia că buzele ei au zvâcnit sub ochii lui.Ar fi vrut s-o facă să cerșească o gură de aer. Știa că el i-a ghicit gândul. "Și eu "îl auzi șoptind. "Sălbatic și primitiv" "Așa îmi place" "Vorbeam de locul acesta" 'Și eu" "Oh
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
alb, uitând pe-un colț îndoit o pată de umbră nebună. nu. nu-i vina ta. n-am întins eu brațele destul, pentru a-mi cuprinde fricile resemnate a fi iluzii. uneori doare tâmpla stângă de atâta neiubire. tâmpla dreaptă zvâcnește a groază. urile adunate s-au învelit în pereții stâncilor pe care nu am reușit să le trec, atunci când, ajunsă în al treilea nivel al visului încrustat în sufletul meu, am ales să rămân lângă cele trei cascade. una mi-
UNDEVA, COLORÂND de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354696_a_356025]