1,157 matches
-
foarte cald. N-am venit să stau; nu-i o vizită de curtoazie. Ochii lui Mihai o învăluie într-o singură privire, ca atunci seara, la teatru, cînd a văzut-o întîia oară: nu numai că este foarte frumoasă înaltă, zveltă, o față cu trăsături perfecte -, dar este și elegant îmbrăcată, o eleganță mai mult decît costisitoare; toate astea ascunzînd un ce plin de neliniște. Indiferent de intenția cu care ați venit, înclină Mihai privirea pentru o clipă eu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de sub piept, atît cît se văd pînă la furoul coborît spre mijloc, se contractă și, spre stupefacția tînărului încă înghețat de fior și îngrozit de amintirea poeziei lui Baudelaire, imaginea diformă se structurează brusc, iar de pe pat se ridică trupul zvelt al unei femei cu formele coapte, delicată în gesturi, ce-și trece dosul palmelor pe sub sînii goi, parcă să și-i aranjeze mai bine pe bust, apoi trage în sus furoul cu sutien, îmbrăcîndu-l; face un pas, cît să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Bună, Martin, zise Rosemary fără să zâmbească și fiind în mod evident puțin șocată de ceea ce percepea a fi superficialitate din partea mea. Aduci vești de o mare gravitate, adăugă ea pe când ne îndreptam spre ieșire. Am pășit în urma siluetei ei zvelte și cochete și ne-am urcat în automobilul Sunbeam Rapier al lui Alexander. — Vești mizerabile, am spus. Nu-i nimic. Ce faci tu, ce face Alexander? — Bine, atât de bine cât putem fi, răspunse Rosemary. După glas părea copleșită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
De partea cealaltă, Palmer - calm, relaxat, uluitor de curat - arăta, în halatul său brodat și cu acel cap mic și îngrijit, ca un împărat anonim, dar puternic, dintr-un mozaic bizantin. Prin despicătura halatului i se vedea un picior lung, zvelt și foarte alb, acoperit cu fire lungi de păr, pus peste celălalt. Era în picioarele goale. — Ares și Afrodita, am rostit. — Dar tu nu ești Hefaistos, nu-i așa, Martin? zise Palmer. M-am apropiat și le-am dat paharele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
nici nu mă ostenisem să le aflu. Stoicismul lui Georgie mă ajutase să devin o brută. Mă cruțase de suferință cu atâta dibăcie. Mă bucurasem de tot și nu plătisem pentru nimic. Totuși, cineva trebuia să plătească. Privindu-i trupul zvelt inert mi-am amintit de coșmarul sarcinii ei și de felul cum se terminase în îmbrățișări, șampanie și un sentiment de ușurare. Dacă avea să moară, va însemna că eu am omorât-o. Mi-a trecut prin cap acest lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
și-n jos ca trase de niște sfori. Jambierele se terminau la jumătatea gambelor; dedesubtul lor, se vedeau mușchii și gleznele de culoarea cafelei cu lapte ce păreau sculptate În lemn șlefuit. Coapsele ei erau inimaginabil de lungi și de zvelte, iar chipul Îi era distant, frumos și aspru. Dacă Rachel ar fi general, m-aș Înrola În orice armată pe care ar comanda-o. Bătăile din palme de la final au fost asurzitoare; bănuiam că lumea aplauda ușurată că supraviețuise fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
vizita soacra, se îmbrăca în mod special. Alex era cea mai înaltă dintre toți trei, încă frumoasă, după cum spunea fiecare deși, pe măsură ce treceau anii, observația căpăta un caracter tradițional, rutinier. Avea o față ovală, un nas frumos modelat și rămăsese zveltă. Ochii îi erau prelungi, ca ai lui Brian, de un albastru mai închis, și se îngustau, dându-i un aer de pisică, ori de câte ori era îngândurată sau emoționată. În timp ce Brian obișnuia să facă ochii mari și să se holbeze.) Își farda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și citind o carte, cu racheta sprijinită de genunchi. Soția lui, Rosemary, în picioare în spatele lui, deschidea o umbrelă de soare, albă. Exista și un portret al lui Alex, o fetiță drăgălașă, ținând flori în mână. Precum și portretul unui tânăr zvelt, frumos, cu păr de aur, fratele mai mare al lui Alex, ucis în război, și care acum nu mai era decât o nălucă, o umbră, fără nici un loc în gândurile ei, cu excepția momentelor când îi vedea imaginea pe perete. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
familiei McCaffrey (cei din familia Stillowen erau blonzi), pe care-l purta scurt și lins, într-o tunsoare de modă veche (se zvonea chiar că ar folosi briantină). Era mai înalt decât Brian, dar mai scund decât Tom. Fusese cândva zvelt, dar acum devenise ceva mai greoi. Avea ochi frumoși, foarte distanțați, care se îngustau brusc, dar „privirea lui de pisică“, spre deosebire de cea a lui Alex, era amuzată și ironică. Fața îi era rotundă, cu un nas scurt, iar dinții pătrați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de fete în costume de baie foarte decoltate, părul lung și ud atârnându-le împletit în cozi pe ceafă și pe umeri. Trupurile lor suple, catifelate, erau ușor bronzate de înotul zilnic, afară, pe vreme de iarnă. Erau înalte și zvelte și satisfăcute de ele însele ca niște tinere spartane. Deasupra, pe platforma alunecoasă de marmură udă, stătea Hector Gaines, cu pantofii stropiți și ochelarii aburiți. Discutau cu toții despre Triumful Afroditei spectacolul care urma să fie reprezentat - cu noul material șocant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
la bazin. Alex nu avea nici o încredere în securitatea sistemului și prefera să se dezbrace în cabină și să-și pună hainele într-o sacoșă pe care i-o încredința lui Ruby. Așa procedă și acum, și apăru din cabină, zveltă, frumoasă, în costumul ei de baie cu fustiță verde (detesta bikini) și fără bonetă (la Institut nu se foloseau bonete de baie). Aerul rece îi învălui trupul cald și-i tăie, o clipă, respirația. Păși cu grijă, în vârful picioarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Milton? Se mai ocupă de salvarea oamenilor? — Da. E foarte bine. Și tu, Bill? Ai slăbit. — Mă simt excelent. Dar Eastcote primise câteva vești neliniștitoare de la doctor. — Și eu aș fi vrut să fiu slab, în sinea mea mă simt zvelt și ager ca un șoim. Putem lua prânzul împreună? Ce păcat că s-a pierdut și Rose, mi-ar fi plăcut s-o văd tronând în capul mesei, ar fi fost o adevărată revenire în trecut. — Da, s-a stins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fi luat, în primire postul. Tom McCaffrey, în vârstă de douăzeci de ani, era, indiscutabil, cel mai înalt și, discutabil, cel mai frumos dintre cei trei frați. Nu arăta nici lustruit ca George, nici hulpav ca Brian. Avea un trup zvelt, dar nu slab, și un ten neted, aproape ca de fată. Părul buclat, castaniu cu reflexe aurii, îi cădea pe umeri. Buza de sus era prelungă, bine modelată, gura senzuală îi strălucea ca gura unui copil. Avea ochii albaștri, cutezători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
prima vedere, înfățișarea lui Pearl o neliniști pe Hattie. Nu s-ar putea spune că Pearl semăna cu Ruby, dar pe fața ei cu trăsături puternice se putea recunoaște ceva din expresia de „mexicană“ a acesteia din urmă. Pearl era zveltă, avea un păr negru și drept, pielea măslinie, un nas subțire care pornea de-a dreptul din frunte și buze subțiri, aprige. Culoarea ochilor era căprui-verzuie, ca aluna. Se uită cu nervozitate la Hattie și fetița aproape pieri în ceața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
căutase să se așeze lângă Hattie, dar se văzu împiedicat, intenționat sau nu, de Pearl, care în zăpăceala căutării unui loc de stat jos, pe un bolovan sau pe un colț de pătură, ocupase locul vacant de lângă ea. Alex, arătând zveltă și tânără în pantaloni și o frumoasă bluză de plajă, albastră, cu părul ei des, sare-și-piper, lucind în soare, se purta foarte drăguț cu fetele, în timp ce era acut conștientă de atitudinea lui George. Gabriel, la rândul ei conștientă de prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o aprinse. Remarcă privirea lui Gosseyn ațintită asupra lui, dar nu spuse nimic în momentele următoare. Trăsăturile chipului reflectau o ușoară tulburare și, timp de peste un minut, fumă în tăcere. Gosseyn având tot timpul să-l studieze. Eldred Crang era zvelt și nu prea înalt. Tenul său mai închis la culoare sugera că ar fi de origine mediteraneană sau din orientul apropiat. Sau poate se născuse pe o planetă cu un soare mai puternic decât cel pământean. Comportamentul său mobil, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
care trebuia, fără să-i deranjeze în vreun fel pe vânători. Animalele cele mai periculoase erau izolate cu ajutorul unor ecrane energetice, în timp ce vânătorii se învârteau în jurul lor, alegându-și poziția de tragere. Un animal copitat, de culoare cenușie, înalt, puternic, zvelt, după un asalt disperat își dădu seama că a fost capturat. Se puse jos și începu să se tânguie. Enro cel Roșu personal îi trase un glonț în cap, în apropierea ochiului. Sălbăticiunea făcu un salt, apoi se prăbuși scâncind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
la același cămin, astfel Încât polițistul să-l poată aduce atunci când venea la serviciu. El Însuși insistase pe lângă simandicoasele surori de la Institut ca să-l accepte pe băiețelul șefului escortei sale. La petrecerile de la școală o ochise și pe soție - o blondă zveltă și frumoasă, cu ochii negri și scânteietori ca onixul și cu un zâmbet contagios. Se asemăna Întru câtva cu Lorena. Dar era mai experimentată, mai intrigantă. Îi vorbise o singură dată, la toaleta doamnelor - aproape pe furiș, conștient că făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Încântau. Imagina o soluție chiar mai crudă. Te voi Împinge sub roțile metroului când privești nerăbdătoare spre gura tunelului și surâzi când vezi apărând farul primului vagon - te voi Împinge sub roți când Încă surâzi. Nu, era insuportabilă imaginea trupului zvelt al Emmei zdrobit și făcut bucăți În tunelul acela care pute a cauciuc ars. Atunci Antonio Începu să imagineze pentru ea o moarte fără sânge. Te voi Îneca În Aniene, te voi Împinge În apă de pe Ponte Mammolo, unde Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mai avea douăzeci și trei de ani, ca În seara aceea când Îl Întâlnise - Într-un gang Întunecos din Veneția, unde Dario venise pentru a lua un interviu unui skin head care dăduse foc unui vagabond. Nu mai avea trupul zvelt al lui Tadzio și părul lung până la umeri. Acum era greoi și Își pierdea firele de păr - dimineața le găsea pe pernă, fragile și despicate. Purta ochelari și nu mai avea speranțe. Îmbătrânea fără să fi fost vreodată tânăr cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ciufulit și dezordonat, de parcă Își pierduse pieptenele. Antonio Îl driblá pe Salvatore și rămase interzis. Fata era o apariție. Pierdu mingea, se Împiedică, căzu și primi gol. Fata făcu câțiva pași pe malul apei și se apropie indecisă. Era Înaltă, zveltă, cu șoldurile Înguste și fesele subliniate generos de costumul de baie, tari ca o piersică necoaptă. Ațele bikinilor desenau o dună Întunecată pe pielea bronzată. Lăsă valul să-i mângâie picioarele. Se Întoarse pentru a-și chema prietenele, care Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ceva de băut, în timp ce așteptăm sherry-ul tău. Sheba s-a întors cu plasturele și cu Marsala. Era însoțită de fiica ei, Polly - o fată morocănoasă și cam frumușică, de șaptesprezece ani, cu părul cârlionțat de la tatăl ei și cu corpul zvelt, slab al mamei. — Polly, ea e Barbara, prietena mea de la școală, a zis Sheba. — Bună, a zis ea scurt, aruncând o privire rapidă în direcția mea. Apoi a arătat spre cutia cu plasturi pe care o ținea maică-sa: — Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
o tăblie albă cu litere albastre, purtând denumirea orașului municipal. Am coborât - potop de lume - și-n învălmășeala produsă abia putui să-mi iau rămas bun - o schițare de gest, ca o ultimă politețe - de la femeia care în mersul ei zvelt mă depăși în mulțimea ce umpluse peronul. Deci coborâse în orașul meu! N-am putut să-mi dau seama dacă a răspuns celor două cuvinte de politețe pe care le-am rostit, cu înclinarea de cap cuvenită și nici dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
importanță, ca și funcția de a cărei însemnătate nu se îndoise niciodată, reclamând, spunea el, o anume știință superioară a relațiilor și a comportamentului social adiacent, îi dădeau echilibrul râvnit. Avea 60 de ani, părea mai în vârstă, era înalt, zvelt, cu ochii aprinși de o vioiciune veche ce stăruia să iasă mereu la iveală. Spre prânz - acum la pensie - după unele trebăluiri mărunte în gospodărie, neînsemnate, pe care le considera, însă, importante, aureolate de intervențiile lui, ignorând în această privință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
încolăcindu-și mâinile după gâtul meu, ne sărutarăm, se desprinse și începu să joace pe nisipul roșiatic al mării, colorat de flăcările domoale ale șemineului. Era un dans sprinten, în care zvâcnea angajată întreaga mlădiere a trupului ei subțire și zvelt. Descria cercuri cu mâna stângă aplecată deasupra nisipului imaginar, în timp ce-și rotea trupul în jurul axei sale, ca un titirez, apoi se culcă pe spate, valurile ușoare ale țărmului înaintau și se retrăgeau metronomic peste ea, vreme în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]