1,154 matches
-
adică toată averea pe care o aveam cu mine. Mai ales de valiză trebuia să am mare grijă, căci în ea aveam radiocasetofonul meu cel nou, la care țineam tare mult. Și ce priveliște plăcută mi-a oferit drumul: trunchiuri zvelte de brazi, drepte ca niște coloane într-un templu infinit! Am străbătut poienile verzi, tăinuind căsuțe frumoase ici și colo, văile largi cu sate părând prospere, susurul odihnitor al câte unui pârâu de munte. Am simțit vântul plăcut răcorindu-mi
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
un nume cam de modă veche și cum pe atunci trăia încă unchiul meu Alfred( Fredy) fratele tatei, ne-am zis că cele 2 nume încep cu AL și am aruncat zarurile. Al doilea nume,Tamir( în ebraică " înalt și zvelt") a fost ales în amintirea mătușii mele Thema, sora mamei. A propos de Alexander, ceva amuzant: cand i-am spus la spital unei mătuși dragi ale mele,Edith(cumnată mamei) numele ales, ea mi-a răspuns: " Mic, mic, mititel și
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381827_a_383156]
-
N-a venit Culai pe-un cal alb și-a furat-o pe Agripina chiar din horă?! Și români, și rudari au rămas minunați de raptul ăsta! Ce flăcău strașnic se povestea c-ar fi fost Culai. Măreț la trup, zvelt, cu fața smeadă de pe care te furau o pereche de ochi negri genați din cale-afară, o gură zugrăvită de buze roșii de parcă ar fi degustat doar afine și merișor... Iar părul, da, părul era corbiu și des; îl purta retezat
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
la șatră,Rege-i câinele ce latră.Avem Rege la șosele,De moravuri ușurele.... VI. UMBRA TARANULUI ROMAN, de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 2059 din 20 august 2016. Umbra țăranului român Ilie Marinescu Pe ulițe bătătorite De pașii zvelți de altădat, Mai trec doar umbre gârbovite De timpul care le-a trădat. Nu le-a trădat însă cărarea Către spital sau cimitir, Sau zilele când sărbătoarea Le poartă pașii să ia mir De la biserica semeață Pierdută într-un loc
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
De multă vreme-a ruginit. Fiindcă prea rar mai e deschisă Și de copii și de nepoți, Ce au uitat cât e de ninsă Făptura ce-i crescu pe toți. Citește mai mult Umbra țăranului românIlie MarinescuPe ulițe bătătoriteDe pașii zvelți de altădat,Mai trec doar umbre gârboviteDe timpul care le-a trădat.Nu le-a trădat însă cărareaCătre spital sau cimitir,Sau zilele când sărbătoareaLe poartă pașii să ia mirDe la biserica semeațăPierdută într-un loc viran,Ce-i singura
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017. Te voi cânta, te voi cânta, iubirea mea, de foc, de rătăcire, de blând zefir, pe drum fără noroc. Din bezna zilei te voi ridica, fără de frâu- în soare, zveltă, să te-nalți, mai sus decât un gând, o stea, de falsul legământ. Te voi cânta, te voi cânta, iubirea mea, de vânt, de zare, de pământ, pe țărmul unde toate zac. În umbra nopții te voi aștepta, ca un
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
un tâlhar grăbit, și, pe furiș, cu tine voi pleca ... Citește mai mult Te voi cânta, te voi cânta,iubirea mea,de foc, de rătăcire,de blând zefir,pe drum fără noroc. Din bezna zileite voi ridica,fără de frâu-în soare, zveltă,să te-nalți,mai sus decât un gând,o stea,de falsul legământ.Te voi cânta, te voi cânta,iubirea mea,de vânt, de zare,de pământ,pe țărmul unde toate zac.În umbra nopțiite voi aștepta,ca un tâlhar
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
nr. 2247 din 24 februarie 2017. La unul din cele zece evenimente care mi-au prilejuit, în ultimii trei-patru ani, aflarea în compania unor aleși oameni de cultură basarabeni, mi-a atras atenția un bărbat care surclasa asistența prin alura zveltă, de sportiv aflat în retragere. Talia sa înaltă îmi releva de la distanță, în mulțimea care popula încăperea cu pilaștri a Bibliotecii Municipale din Chișinău, podoaba capilară grizonată, tunsă scurt și cu densitatea neafectată, în ciuda încadrării pe care i-o făcusem
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Și fiindcă prin ... Citește mai mult La unul din cele zece evenimente care mi-au prilejuit, în ultimii trei-patru ani, aflarea în compania unor aleși oameni de cultură basarabeni, mi-a atras atenția un bărbat care surclasa asistența prin alura zveltă, de sportiv aflat în retragere. Talia sa înaltă îmi releva de la distanță, în mulțimea care popula încăperea cu pilaștri a Bibliotecii Municipale din Chișinău, podoaba capilară grizonată, tunsă scurt și cu densitatea neafectată, în ciuda încadrării pe care i-o făcusem
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
camerei lui, aerul e plin de miresmele dulci de regina nopții, suave arome de levănțică, parfum de iasomie, trandafiri, caprifoi și mentă. În fața casei un tei își răspândește grăbit florile, corcodușul și-apleacă ramurile încărcate în adierea vântului printre crenguțele zvelte de liliac. Miroase a liniște și a fluturi de vis. Dinspre marginea orașului năvălește ... Citește mai mult „Noli foras ire, in interiore homine veritas!”(Nu vă duceți în afară, în omul interior locuiește adevărul!) „Fiecare este o oglindă pentru celălalt
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
camerei lui, aerul e plin de miresmele dulci de regina nopții, suave arome de levănțică, parfum de iasomie, trandafiri, caprifoi și mentă.În fața casei un tei își răspândește grăbit florile, corcodușul și-apleacă ramurile încărcate în adierea vântului printre crenguțele zvelte de liliac. Miroase a liniște și a fluturi de vis. Dinspre marginea orașului năvălește ... IX. IRINA LUCIA MIHALCA - ATINGEREA TIMPULUI (POEME), de Irina Lucia Mihalca , publicat în Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014. CHEIA TIMPULUI În marea din adâncurile
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
Elada. Zeii elinilor au trecut astfel cu toții în alaiul de divinități romane. Nu mai încape vorbă că rafinamentul artei în cultul elen a fost ceea ce a impresionat pe cuceritorul roman. Măreția și perfecțiunea templelor Athenei, sclupturile sale în marmură, stilul zvelt al coloanelor și a capitelurilor sofisticate trebuie că i-a făcut pe romani să se simtă ca niște țărani veniți pentru prima dată la oraș. Au avut totuși puterea de a recunoaște rafinamentul culturii elene și s-au folosit de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > ALBASTRU Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Sub zvelte ramuri de cireș stau prinse, Îmbrățișate strâns în floarea lor, A noastre trupuri, fragede, aprinse, Ce din petale nu se mai cobor. Și astăzi, ceru-mi pare mai măiastru, Prin geana ochilor pe tine te zăresc, Cum cerul picură din
ALBASTRU de DANIEL DAC în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374562_a_375891]
-
N-a venit Culai pe-un cal alb și-a furat-o pe Agripina chiar din horă?! Și români, și rudari au rămas minunați de raptul ăsta! Ce flăcău strașnic se povestea c-ar fi fost Culai. Măreț la trup, zvelt, cu fața smeadă de pe care te furau o pereche de ochi negri genați din cale-afară, o gură zugrăvită de buze roșii de parcă ar fi degustat doar afine și merișor... Iar părul, da, părul era corbiu și des; îl purta retezat
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Iată, stau aplecat peste această ultimă coală a caietului în care îmi scriu poeziile. E o coală albă, imaculată. Singura. Foaia imaculată odrăslește cuvinte nedeslușite, din care tu îmi răsari, zveltă și nobilă, precum o aristocrată bizantină cu umerii goi și cu fruntea senină, castă ca Athena, orgolioasă ca și Casiopeea. Mă iei la braț și urcăm împreună sub clar de lună într-o nacelă cât o jumătate de nucă, purtată
OMNIA VINCIT AMOR! de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373368_a_374697]
-
de aici și numele. Acum, găzduiește Muzeul de Istorie Naturală. Nu dau curs invitației la Cazino di Venezia. Uitasem cardul Maestro acasă. Mai bine vizităm Muzeul Vivaldi, în sunetele discrete ale muzicii sale suave, din incinta Bisericii San Maurizio. Traversăm zveltul și controversatul Ponte della Constituzione (2008 - arh. Calatrava), ce face legătura dintre Piazzale Roma și gara Santa Lucia, unde racheta feroviară cu cioc de rață ne așteptă fremătând să ne ducă spre casa temporară... H. Soperga. Duș și fuga prin
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
Acasa > Versuri > Iubire > FRUMOASA PĂCĂTOASĂ Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Frumoasa Păcătoasă Emilian Oniciuc -16.07.2016 Ce brunetă zveltă cu ochii ca abisul! Păru-i până la umeri, trupul de vioară, Buzele ei roșii te poartă în visul: Jarului aprins de Lună în fiecare seară... Atingeri de petale pe buzele flămânde Inspirând din respirații pe furiș furate, Trupurile lihnite de
FRUMOASA PĂCĂTOASĂ de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371318_a_372647]
-
mărgele sclipitoare, divers colorate, dar fără noblețea eternului metal. Deci, prințesele care au fost, strălucind în demnitate și distincție, acum își înveșmântau prospețimea în materiale ieftine, uneori de prost gust, țipătoare. Oricâtă grație și fericire ar fi degajat frăgezimea trupurilor zvelte, împodobirea cu poplinuri și mărgele era umilitoare, o coborâre din rang și demnitate. Și totuși...prudența căprioarei față de lupul din depărtări a fost încălcată de fetele și femeile din satul nostru într-o singură zi.din an. Era ziua de
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
în brațele mele sau poate te-a adus destinul... Au fost cele mai minunate clipe prin cea ... XXVII. FRUMOASA PĂCĂTOASĂ, de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016. Frumoasa Păcătoasă Emilian Oniciuc-16.07.2016 Ce brunetă zveltă cu ochii ca abisul! Păru-i până la umeri, trupul de vioară, Buzele ei roșii te poartă în visul: Jarului aprins de Lună în fiecare seară... Atingeri de petale pe buzele flămânde Inspirând din respirații pe furiș furate, Trupurile lihnite de
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
face să te- arunci... Este rugăciunea vie din fiecare seară, Ce pâlpâie prin umbrele din a sa odăiță, Lumină-n mierea dulce din topita ceară Când răsuflări fierbinți îi ies din ... Citește mai mult Frumoasa PăcătoasăEmilian Oniciuc-16.07.2016Ce brunetă zveltă cu ochii ca abisul!Păru-i până la umeri, trupul de vioară,Buzele ei roșii te poartă în visul:Jarului aprins de Lună în fiecare seară...Atingeri de petale pe buzele flămândeInspirând din respirații pe furiș furate,Trupurile lihnite de dor
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
de noapte, așteptările Ea nu lasă niciodată urme Însuși Purtătorul de cuvânt Îi onorează semnele și armă. Portul ei simplu subțire de în răspândește aroma vibrațiilor țări de câmpuri, munți, ape, lacuri, ce ne pătrund până la oase. E atat de zvelta asta viață și ce norocoasă! Lilia Manole Referință Bibliografica: Reflecții în alb / Lilia Manole : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2213, Anul VII, 21 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
REFLECŢII ÎN ALB de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371638_a_372967]
-
realitatea ultimă, precum o picătură în ocean, individul pierzându-se în absolut și astfel încetând să mai existe... Au râs, s-au jucat, s-au bălăcit ca doi copii și s-au bucurat de razele soarelui care le „prăjea„ trupurile zvelte. Ea avea un costum de baie din două piese, negru, care-i punea în evidență contururile feminine . El purta un slip verde , ca ochii ei. Era nespus de îndrăgostit! Nici nu bănuiau ce le pregătește destinul... *** „Da' cum! răsună o
DEVA ȘI DEVAȘII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375490_a_376819]
-
de munți și văi, Doar cu flacăra nădejdii Uneori mai trec prin noi... Calc pe cioburi de cuvinte Ce mă taie fără rost, La icoana de iertare Îmi fac simplu adăpost. În căușul din fântâni Adun lacrimi din izvoare, Trupul zvelt al dimineții Îl îmbrac în strai de soare... Pescărușii mei de gând Îi las liberi ca să zboare În seninul unui cer Ce nu are asemănare... foto sursa interent Camelia Cristea Referință Bibliografică: Pescărușii / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PESCĂRUȘII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372441_a_373770]
-
o cuprindă. Limba lui activă, dar nu amenințătoare, penetră încet și delicios cavitatea gurii sale, mângâind-o cu tandrețe. Ea scoase un scâncet care însemna plăcere, în timp ce Mircea începu să exploreze noi zone, la încheietura dintre cele două superbe picioare, zvelte ca de căprioară. Stăteau înlănțuiți în mijlocul camerei, sub lumina difuză a veiozei aprinsă în locul luminii puternice degajată de lustra cu trei brațe. Mircea conduse fata spre marginea patului, prinzând-o cu o mână pe sub genunchi și cu cealaltă de după talie
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
poarta sa primitoare și doritoare. Mircea a pus stăpânire pe corpul superb al tinerei fete cu ajutorul abandonării totale a acesteia în brațele sale. Buzele îi alergau pe întregul corp, în căutările frenetice de senzații noi, urcând sau coborând pe gâtul zvelt și dornic de plăcerea sărutului pătimaș. Nu îi ocolea nici ochii frumoși, apoi explora cu dibăcie și savoare bărbia, urcând insistent spre lobul urechii, mișcare ce o electrocută de parcă a fost curentată la intensitate maximă. Tresărea din tot corpul și
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]