838 matches
-
în „Neamul Românesc” au statornicit definitiv structura mea sufletească. Ea era bine închegată când, în Noiembrie 1916, a început evacuarea Bucureștilor. Tata, mobilizat la Statul Major, trebuia să plece, și se hotărâse să-l ia și pe fratele meu: se zvonise că „nemții” vor deporta pe toți băieții mai mari, cine știe unde, iar fratele meu avea aproape 16 ani. În timp ce mama le făcea bagajele lăcrămând, eu umblam din cameră în cameră și dădeam din colț în colț, văitându-mă cât mă lua
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în colț, văitându-mă cât mă lua gura că trebuie să plec și eu la Iași: „Mă iau nemții dacă rămân! Mă iau nemții!” era leit-motivul gemut printre suspine și lacrămi. Nu știu dacă era la mijloc numai teama (se zvonise nici mai mult nici mai puțin, că „nemții” taie mâna dreaptă tuturor băieților ceva mai răsăriți!), sau și un dram cam mare de dorință de necunoscut, de aventură, oricum, am fost convingător: tata s-a hotărât să mă ia și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pe mal, la îmbinarea apelor”, încercând fără răgaz să „lege umbra de lumină”, sensibil la metamorfozele vieții omului și a naturii: „Vei pune-n sobă vreascul din pădure / care-a băut cu noi odată soare / și-n flacăra ce va zvoni ușure / vom auzi și ploile pe mare / și vântul cald care suia pe șure.” Același timbru elegiac, aceeași propensiune spre linia melodică a spunerii și spre concentrarea discursului sunt vizibile în Rondeluri (1980), carte care definește întru totul un tip
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
au plecat pe stradă cântând cântece patriotice și Marsilieza. Trecând prin Lipscani, din ușa fiecărei prăvălii primeam salutul și încurajările negustorilor cari se îngrămădeau să ne vadă. Obloanele fuseseră trase în grabă, ușile erau pe jumătate deschise, căci se și zvonise că „este revoluție pe Bulevard“. Negustorimea, mai ales negustorimea mai răsărită din Lipscani, era toată liberală. De aceea mișcarea studenților era privită ca o mișcare împotriva guvernului.14 Adevărul este că acest neînsemnat incident a fost semnalul curentului care a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
revolver, care cu un pumnal, care cu un box. Eu, de când cu bătaia de la Colegiul al 2-lea, renunțasem la baston și-mi luasem un box. De afară veneau zvonuri sinistre. Patrulele de cavalerie se plimbau pe străzi și se zvonea că la noapte va fi revoluție, că în mahalale e mare fierbere, că Dealul Spirii și Tabaci pornesc către centru, că alte mase se îndreaptă către Văcărești spre a libera pe Fleva. Din minută în minută surescitarea creștea. Se țineau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
proiectile și, arătându-l ofițerilor din jurul său, le spuse: „Iată inamicul! Pe acesta trebuie acum să-l combatem!“ Lufti-Gelil plecă în susul Dunării, peste o zi sau două, bombardă Oltenița, apoi se reîntoarse pe canalul Măcinului. Intenția turcilor era - așa se zvonea în Brăila - ca să răzbune scufundarea celor două monitoare bombardând orașul. Era o zi plină de soare și o lume imensă staționa pe lungul mal brăilean. Bateriile rusești de calibru mic și de calitate inferioară, cum am spus - în cepură să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
profund al mentalităților, constituindu-se Într-o serie de imagini de civilizație. Ele au rămas În mentalitatea românească din Transilvania, Înscrise pe coordonatele duratei lungi, așa cum le-a emblematizat George Coșbuc XE "Coșbuc" În binecunoscutele versuri din „Lordul John”: Se zvonise prin ziare Că-n Irlanda e-ntr-un sat.... ANEXA NR. 1 Lista numerelor cu referiri la Irlanda apărute În presa ardeleană AnulGT: 1838GT: 1839GT: 1840GT: 1841GT: 1842GT: 1843GT: 1844GT: 1845GT
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de urină ale colegilor de detenție într-un canal: Aici erau răsturnate gălețile: cu excepția, uneori, a uneia sau două dintre ele, pe care un Surveillant [supraveghetor] putea ordona să le vărsăm în grădinița domnului Directeur [al închisorii] în care se zvonea că acesta cultiva trandafiri pentru fiica lui" (87). În plus, asemeni lui Thompson cu vreo cinzeci de ani mai târziu, Cummings se va orienta spre alegoria burlescă, parodiind cartea alegorică a lui John Bunyan, Călătoria Creștinului (The Pilgrim's Progress
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lui Pattee și literatura americană din acele timpuri, precum și situația inițială la care a ajuns înlăturarea lui Crane și a lui Norris și ignorarea jurnalismului literar. După cum spune Pattee însuși, "noul realism a rezistat foarte puțin. Deși în timpul propagandei... se zvonea că Walter Scott era mort și că Dumnezeul lucrurilor a venit la putere, o nouă perioadă romantică începuse deja" (History 401). Acea "nouă perioadă romantică" s-a remarcat prin preluarea modelului aventurilor istorice ale lui Scott de către scriitori precum Richard
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
inclus în primul mare lot torturat în camera 4-spital, format în marea majoritate din timișoreni. În mai 1950 a făcut parte din lotul transferat la Canal, dar returnat pentru că erau prea slăbiți și nu puteau munci. Printre deținuți s-a zvonit însă că Sebeșan a deconspirat acțiunea din Pitești și că acesta ar fi motivul real pentru care lotul nu a rămas în colonie, astfel că a fost torturat și la Gherla, unde a ajuns la începutul lui iunie. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ziua muncea în colonie, și s-a îndreptat hotărât spre gard, conștient de faptul că santinela îl va împușca. A fost ucis pe 12 iulie 1951, iar corpul său a fost lăsat câteva zile în colonie. Printre deținuți s-a zvonit că santinela care l-a împușcat a fost avansată în grad și a primit permisie două săptămâni. După ce vestea morții sale s-a răspândit, au început să se audă voci care strigau înspre barăcile de studenți: „Criminalilor, l-ați omorât
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
impresii de ce se întâmplase de când nu se mai întâlniseră. Cităm din „Sfârșitul unei domnii sângeroase”(pag. 73). „Din cauza unei vagi asemănări cu Căpitanul, Neagu își închipuia că îl are în casă chiar pe el în persoana mea, scăpat cum se zvonise pe atunci, din mijlocul călăilor. Îl iscodea mereu pe Petrașcu. Ca să-i scoată din cap această idee primejdioasă în împrejurările în care ne găseam Nicolae Petrașcu a izbucnit într-un hohot de râs și i-a spus: „Bine, omule, nici atât
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lagăre din țară. Căpitanul era arestat în așteptarea noului proces, pe care i-l pregăteau dușmanii noștri, în fruntea cărora se afla însuși Regele țării. Fusese condamnat la 6 luni, în procesul pe care i-l intentase Iorga. Acum se zvonea că altul, mult mai greu i se pregătea și că instanțele judecătorești militare, care se ocupau de legionari primiseră ordine stricte pentru a dicta sentințe de condamnare foarte severe, cu sau fără motive. Pe mine mă cunoșteau gardienii, atât cei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fi preferat să moară în închisoare decât să participe la mascarada reeducării. Dar situația lui era total diferită de a celorlalți legionari. El era considerat responsabil de soarta tuturor celor închiși la Aiud, și tocmai în perioada în care se zvonea că în curând închisorile vor fi golite, atitudinea lui Petrașcu lua proporțiile unui act de clarificare în raporturile cu autoritatea, în vederea acestei presupuse eliberări. La presiunea administrației, s-a adăugat și neliniștea multora din cei închiși care îi cereau să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
umane, ca două Gulf Stream-uri în miniatură, dau naștere la diverse fricțiuni și altercații între cei care vor să participe la slujbă și ceilalți, simpli gură-cască, turiști sau curioși. La un moment dat, rândul se dezorganizează de-a binelea. Se zvonește că au venit parlamentarii de la București, numele generic acordat aici oricărei oficialități. Ei sunt lăsați să intre să se închine fără așteptare, fapt ce strică dinamica rândului. Cei din spate nu înțeleg ce se întâmplă, împing, situația este critică. Starea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
umanism socialist ca asocierea focului cu apa. Tatăl lui Mihail Romelia, pe nume Mihail Corneliu, urmărit și el de Securitate ca să fie băgat la pușcărie, de la 15 mai 1979 este dat dispărut. Nimeni nu știe nimic de el. S-a zvonit că ar fi încercat să treacă fraudulos granița ca să scape de Securitate și l-ar fi împușcat grănicerii. Era pensionat medical, așa că soția lui, mama Romeliei, a rămas singură, fără pensie și bolnavă rău. Soțul ei, Mihail Corneliu, a mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Comitetului Central cerând să i se rezolve situația de partid tocmai la termenul statutar. Mutare greșită a fostului ministru al Minelor. Gestul său a fost interpretat, probabil, drept, mai mult decât se dorea și a rămas fără răspuns. S-a zvonit că Trofin va deveni prim-secretar la județul Călărași. Știrea nu s-a confirmat. Este însă foarte posibil ca varianta să fi fost montată pe tabla de șah de politicienii lui Ceaușescu, dar cu anumite condiții neacceptate de Trofin. Una
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în revista Contemporanul, unde director nu este altcineva decât președintele Uniunii Scriitorilor, Dumitru Radu Popescu. Țopescu dispare din viața publică, își pierde calificarea unanim apreciată. Este trimis să facă altceva (dacă nu cumva a fost expediat din București, cum se zvonește). Este o manevră de intimidare: cine va face ca el, ca el o s-o pățească. Nu există nimeni în această țară care să-și îngăduie opinii personale. Ci numai... oficiale. Cazul Țopescu nu a rămas izolat. Recent, tot la televiziune
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și în condițiile acestea niciodată nu am mai putea recupera nimic. În ultimele două săptămâni, Serviciul Pașapoarte nu vrea să mai prelungească vizele de ședere în România, la toți le a expirat acest pașaport, precum și vizele de ieșire și se zvonește că ni se vor lua înapoi cu forța pașapoartele și vom rămâne pentru totdeauna aici. Vă rog să vă gândiți că noi am luptat ani de zile pentru obținerea lor, am renunțat la tot ca să putem pleca și vrem să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dintre personaje și intitulate Zâmbetul lui Buddha. Înscenarea este pusă la cale cu ocazia unei vizite efectuate de către doamna Roosevelt în URSS, în anul 1940, cu scopul de a verifica modul în care erau repartizate fondurile UNRRA (în America se zvonea că produsele UNRRA nu ajungeau la oamenii de rând) și de a verifica dacă URSS respectă libertatea conștiinței. Pe stradă, îi sunt prezentați oameni obișnuiți (de fapt, gradați ai MGB-ului deghizați) care mulțumesc SUA pentru ajutorul acordat. Doamna Roosevelt
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
vreun libidinos. Chiar ofta languros când primea banii. Noroc cu ea că ne mai înviora, ne mai amintea că suntem bărbați sau tentative de bărbați. Era o obligație a membrilor acestui stabiliment să o curteze cast, deși Marian, de pildă, zvonise că o pune pe bani. De ce crezi că e liber la 315? Fac și doctorii un ban cinstit cu ea. O scot la produs. Că e amanta directorului spitalului, mai zicea. Nu vezi cum arată? S-o fuți cu căciula
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
o mai corectează când vine pe la ea. Și asta o ajută, nu are de ce să se supere. Cică asta e, ăștia suntem toți în sat, niște corcituri. La ea odată a venit fata de la București fără bărbat. Imediat s-a zvonit că s-au despărțit, c-o să rămână fată bătrână. - Asta înseamnă să trăiești la țară. Dar îți stă mintea în loc ce pot să scornească. Eram la magazin, iau trei-patru pâini, lângă mine, țața Mița. Pentru cine iei tu atâta pâine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de la clasa burghezo-moșierească, fiind trecute în proprietatea întregului popor, a clasei muncitoare, detașamentul de avangardă. Chestia e că domnul Toma scăpase de naționalizare cu cizmăria lui din centrul orășelului nostru. Scăpase ca prin urechile acului. Era un cizmar neîntrecut, se zvonea despre el că în tinerețe învățase meserie și lucrase într-un atelier de lux din orașul Praga. De altfel, nu e potrivit să fie numit cizmar, el e un adevărat artist, așa zicea tatăl meu și eu îl cred pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Voiculescu ar fi acceptat să-ți ofere salariul pe care l-ai cerut (nu știu dacă e adevărat, căci nu am discutat această chestiune cu dl Voiculescu, fiindcă ar fi fost nepotrivit să o fac, dar, vorba gazetei voastre, „se zvonește” că era vorba despre o sumă cuprinsă între 200000 și 300000 de dolari pe an), ar fi fost ori nu o calomnie dacă dna Ioana Lupea ar fi scris că la Antena 1 ești plătit „din bani înmulțiți chiar din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
invitația lui Horia Lovinescu. Devenisem peste noapte un fel de enfant terrible, deși abia intrasem la Regie. Sanda Manu Îi vorbise lui Lovinescu despre „acest tânăr agitat, original, care nu-și găsește locul nicăieri, dar caută imposibilul“. AMN: Da, se zvonise În lumea teatrului, care e o lume foarte mică, cum că a apărut un tânăr regizor care promite. Trebuia neapărat să văd spectacolul de la Nottara cu piesa Omul care s-a transformat În câine, de argentinianul Osvaldo Dragún. Îmi aduc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]