5,822 matches
-
nr. 153/2017, și anume acela de "eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare", și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. Curtea a statuat că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ... 27. Referitor
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]
-
publice, în scopul eliminării disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ... 27. În raport cu cele enunțate, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție. ... 28. Cu privire la compararea soluțiilor legislative consacrate prin prevederile art. 17 alin. (2) din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, pe
DECIZIA nr. 117 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271168]
-
dispozițiilor art. I pct. 14 și ale art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată de aceeași autoare în dosarele nr. 186/204/2019, nr. 2.625/204/2019 și nr. 4.394/204/2019 ale Judecătoriei Câmpina. ... 4. Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr.
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]
-
dacă membrii organului de conducere: a) dispun de o bună reputație; ... b) dispun de cunoștințe, aptitudini și experiență suficiente pentru exercitarea responsabilităților lor; ... c) sunt capabili să își exercite responsabilitățile cu onestitate, integritate și gândire independentă, pentru a evalua și pune în discuție în mod eficace deciziile conducerii superioare, precum și alte decizii relevante ale conducerii, după caz, și pentru a supraveghea și monitoriza în mod eficace procesul de luare a respectivelor decizii; ... d) au capacitatea de a aloca timp suficient pentru îndeplinirea
REGULAMENT nr. 4 din 12 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270483]
-
ani în ultimii 12 ani, dobândită în activitatea de natură academică, cu relevanță pentru funcția pentru care au fost nominalizate persoanele în cauză. Articolul 39 Membrii organului de conducere în funcția sa de supraveghere trebuie să aibă capacitatea de a pune în discuție în mod constructiv deciziile și de a supraveghea în mod eficace conducerea superioară. ... 3.4. Criterii de adecvare la nivel colectiv Articolul 40 (1) Organul de conducere trebuie să dispună, la nivel colectiv, de capacitatea de a înțelege activitățile desfășurate de
REGULAMENT nr. 4 din 12 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270483]
-
adecvate, având în vedere cadrul de administrare a activității, modelul de afaceri, apetitul la risc și strategia băncii de dezvoltare. (2) Membrii organului de conducere în funcția sa de supraveghere trebuie să dispună, la nivel colectiv, de capacitatea de a pune în discuție și a monitoriza, în mod eficace, deciziile luate de conducerea superioară. Articolul 42 (1) Organul de conducere trebuie să dispună, la nivel colectiv, în măsura în care este posibil, de cunoștințe și suficientă experiență în domeniile aferente activităților băncii de
REGULAMENT nr. 4 din 12 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270483]
-
cvorumului la solicitarea liderului de grup subzistă indiferent de rezultatul votului final. ... 4. Se arată că, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, neîndeplinirea obligației președintelui de ședință de a verifica întrunirea cvorumului legal, la solicitarea unui lider de grup parlamentar, pune în discuție însuși cvorumul consacrat prin Constituție, reprezentând o veritabilă problemă de neconstituționalitate a actului adoptat de Parlament, sub aspectul întrunirii cvorumului legal prevăzut de art. 67 din Legea fundamentală. Prin urmare, simpla neîndeplinire a obligației arătate conduce la adoptarea unui act
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
153/2017, ridicată de Virginica Croitoru în Dosarul nr. 629/113/2019 al Tribunalului Brăila - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal. ... 4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr.
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
penală. ... 4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse în Dosarul nr. 1.531D/2021 de către autorul excepției, prin care acesta solicită judecarea în lipsă. ... 5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 221D/2020, nr. 1.194D/2020
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
judecății, și este definită de legiuitor în cuprinsul art. 386 din Codul de procedură penală, astfel: „(1) Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea. (2) Dacă noua încadrare juridică vizează o infracțiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
să se adapteze. De aceea, legiuitorul a avut în vedere în mod expres necesitatea pregătirii apărării în acord cu noua configurație a cadrului procesual și a prevăzut expres la alin. (1) al art. 386, odată cu obligația instanței de a pune în discuție noua încadrare, și dreptul corelativ al inculpatului de a cere lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea, dându-se astfel expresie art. 21 și 24 din Constituție și art. 6 paragraful 3 lit. a
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997) avea următorul conținut: „Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea. “ ... 37. Totodată, Curtea observă că actualul alin. (2) al art. 386 din Codul de
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. ... 4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5. Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 350D/2019 la Dosarul nr. 228D/2019. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 350D/2019 la Dosarul nr. 228D/2019, care a
DECIZIA nr. 22 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270965]
-
decât o hotărâre pronunțată în primă instanță, iar nu o hotărâre pronunțată într-o cale de atac îndreptată împotriva hotărârii unui organ cu activitate jurisdicțională. ... 22. La termenul de judecată din 11 ianuarie 2023, instanța de apel, din oficiu, a pus în discuție necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării chestiunii de drept în ceea ce privește admisibilitatea căii de atac. ... ... IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 23. Completul
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
drept material, cât și una de drept procedural, dacă, prin consecințele pe care le produc, interpretarea și aplicarea normei de drept au aptitudinea să determine soluționarea pe fond a cauzei, rezolvarea raportului de drept dedus judecății. În cauză, deși sesizarea pune în discuție chestiuni de drept constând în interpretarea și aplicarea unor dispoziții legale procedurale în legătură cu exercitarea căii de atac a apelului, consecințele pe care le implică rezolvarea problemei de drept sunt apte să influențeze dezlegarea pe fond a cauzei, în
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
admisibilitate a sesizării impuse de art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât problema de drept trebuie să țină de soluționarea pe fond a cauzei, adică să vizeze o normă de drept substanțial. ... 29. Or, în speță, chestiunea de drept pusă în discuție nu este una de drept material, ci una de drept procesual, câtă vreme aceasta vizează (in)admisibilitatea promovării căii de atac a apelului. ... 30. Prin urmare, intimata-reclamantă a susținut că nu poate fi uzitat instrumentul procesual reglementat de art. 519 și
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
instanța de trimitere arată că „modul în care ar urma să fie interpretat și aplicat textul de lege cu privire la care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile influențează soluția pe fond a cererii deduse judecății“ și că „deși sesizarea pune în discuție chestiuni de drept constând în interpretarea și aplicarea unor dispoziții legale procedurale în legătură cu exercitarea căii de atac a apelului, consecințele pe care le implică rezolvarea problemei de drept sunt apte să influențeze dezlegarea pe fond a cauzei, în
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
64. Or, din conținutul încheierii de sesizare din prezenta cauză rezultă neîndoielnic caracterul deficitar al acesteia, deoarece cuprinde o expunere sumară a dispozițiilor legale pe care instanța de trimitere le apreciază ca fiind incidente și o prezentare neargumentată a problematicii puse în discuție, fiind dificil de identificat rațiunile care l-au determinat pe titularul sesizării să aprecieze că este necesară intervenția instanței supreme prin intermediul mecanismului hotărârii prealabile, altele decât acelea că în cadrul completului de judecată nu există un punct de vedere
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
continuare un salariu într-un anumit cuantum. În raport cu aceste considerente, Curtea a reținut că prevederile legale criticate referitoare la stabilirea unei limite a salariilor de bază plătite angajaților din fonduri publice la nivelul prevăzut pentru anul 2022 nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu și nu au semnificația încălcării regulilor fundamentale invocate. ... 17. Referitor la invocarea principiului securității juridice, care rezultă din dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, și a dreptului la respectarea unui „bun
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]
-
care este ținut de realizarea funcțiilor și sarcinilor sale constituționale (protecție socială etc.), inclusiv cu privire la menținerea unei discipline fiscale coerente. ... 19. În raport cu cele enunțate, Curtea a reținut că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ... 20. Întrucât
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]
-
nu îi va fi niciodată aprobată de către categoriile de creditori, dacă continuarea activității nu le aduce niciun avantaj, fiind obligați să ia maxim cât ar lua în cazul falimentului. Este afectată astfel chiar substanța drepturilor acestor creditori, ceea ce pune în discuție și nerespectarea principiului securității juridice. ... 7. Așa fiind, prevederea criticată nu are atributul clarității și este lipsită mai ales de atributul previzibilității actului normativ, generând o neclaritate incompatibilă cu principiul constituțional al legalității rezultat din art. 1 din Constituție. ... 8
DECIZIA nr. 39 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271028]
-
obiectul acestei măsuri, respectiv cele folosite sau care sunt rezultatul unei infracțiuni sau chiar cele a căror deținere este interzisă de legea penală sau cele cu privire la care instanța își formează convingerea că provin din activități infracționale, se poate pune în discuție caracterul licit al dobândirii bunului. Așa fiind, scopul măsurii asigurătorii dispuse în vederea confiscării nu este acela de a crea un avantaj patrimonial vreunei persoane care deține un drept de creanță, ci de a asigura că anumite categorii de bunuri
DECIZIA nr. 72 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270985]
-
multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci una de coordonare a legislației în vigoare, de competența autorității legiuitoare (a se vedea, în acest sens, Decizia
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci una de coordonare a legislației în vigoare, de competența autorității legiuitoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
altele decât cele care nu pot fi îndeplinite prin altă persoană decât debitorul), creditorul poate fi autorizat de instanța de executare să îndeplinească el însuși obligația sau prin intermediul altor persoane, dar pe cheltuiala debitorului. ... 106. Admisibilitatea daunelor cominatorii era pusă în discuție în faza litigioasă, în fața instanței de judecată, care, în măsura în care aprecia cererea ca fiind fondată, le acorda, pe zi de întârziere, prin chiar hotărârea sa, pentru a-l constrânge pe debitor la îndeplinirea obligației. De aceea, caracterul
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]