6,395 matches
-
din biblioteca școlii, sângele împroșcat pe extemporalul neterminat, bălțile roșii formate pe linoleum, catedra năclăită cu viscere, profesorul rănit îndrumându-i pe copiii speriați afară din cantină, omul de serviciu împușcat în spate, fetița care murmură: „Cred că am fost împușcată“, înainte de a leșina, microbuzele CNN sosind val-vârtej, șeriful care se bâlbâie la conferința de presă, știrile succedându-se cu repeziciune pe ecranul televizoarelor, știristul „pătruns“, furnizând ultimele detalii, elicopterele care roiesc, ultimele momente, atacatorul ducându-și țeava puștii în gură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Elsinore Lane.) Apoi ușa a crăpat, căzând într-o parte, atârnând doar de balamaua de sus. Arătarea stătea în cadrul ușii. Chiar și în lumina anemică a săbiei pe care o mânuiam puteam să văd spuma care îi dospea la gură. - Împușc-o! Împușc-o! striga Robby. Am îndreptat arma spre arătarea care se apropia de noi. Am apăsat pe trăgaci. Nimic. Pistolul nu era încărcat. (Notă: Jayne scosese toate gloanțele în noaptea în care credea că îmi „imaginasem“ că pătrunsese un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Apoi ușa a crăpat, căzând într-o parte, atârnând doar de balamaua de sus. Arătarea stătea în cadrul ușii. Chiar și în lumina anemică a săbiei pe care o mânuiam puteam să văd spuma care îi dospea la gură. - Împușc-o! Împușc-o! striga Robby. Am îndreptat arma spre arătarea care se apropia de noi. Am apăsat pe trăgaci. Nimic. Pistolul nu era încărcat. (Notă: Jayne scosese toate gloanțele în noaptea în care credea că îmi „imaginasem“ că pătrunsese un intrus în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
freudiene - simbolurile sexuale - prezente în povestire și pe care nu le-aș fi putut decela la doisprezece ani. Ce era muntele de păr? De ce avea orificiul dinți? De ce se apropia sabia de lumină de muntele de păr? De ce striga băiatul Împușc-o!? Dar ceva m-a aruncat afară din trenul amintirilor legate de o povestire pe care aproape că o uitasem și care se derulase în primele ore ale zilei de 6 noiembrie. Era asta: copiii păreau bine. Stând în cadrul ușii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de cadavre desfigurate - victimele comunismului în numai un an, care se pot vedea în pozele din standurile muzeului. Ororile au continuat sub ocupația nazistă: iulie 19418 mai 1945. Exterminați: 70.000 de evrei la Riga și Liepaja. Trupele SS îi împușcau, ordonându-le să stea pe marginea unor gropi pline cu cadavrele conaționalilor lor. Oribil. Un regiment de legionari letoni a luptat în rândurile armatei germane, dar nu au făcut-o de bună voie, cum i-a zugrăvit propaganda sovietică, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
rămâne, structural, un comunist... Pe mine, ca scriitor, m-a interesat fenomenul Ceaușescu. Cum se poate ca un idol al poporului, o persoană cu un cult atât de mare (nu avea egal în lumea comunistă la acea vreme), să fie împușcat, fără judecată, ca un câine? Am vizitat România de mai multe ori. În 1986, chiar am fost expulzat: m-a trădat însoțitorul meu, un oarecare domn Florian, care a pârât la Securitate tot ce vorbeam noi. Eu știam că sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
criminali ai stalinismului și post-stalinismului, creatori ai pușcăriilor teribile de la Sighet, Aiud și Pitești, exterminatorii elitei culturale, politice, economice și sătești, sunt „uitați”, șterși sau „acoperiți” de figura „vampirului de Ceaușescu”. Dej, Pauker, Luca și ai lor au arestat și împușcat zeci și zeci de mii de inși, din toate straturile populației, și au instalat, pentru vreo două decenii, un regim de teroare ce nu-și avea corespondentul nici măcar în Rusia bolșevică, decât în perioada dură, stalinistă, a marilor procese din
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a reușit o performanță excepțională, aducând la masa tratativelor cele două puteri inamice organic, lumea arabă și cea israelită, prin vizita extraordinară a lui Anwar Saddat în capitala Israelului. (Act pe care acesta urma să-l plătească cu viața, fiind împușcat la o paradă, în tribune, la Cairo!Ă De altfel, tot Ceaușescu a îndrăznit, dintre țările satelite Moscovei, să reia primul oficiile diplomatice cu cei pe care încă Brejnev îi considera o „agentură fascistoidă a imperialismului american!”. Așa cum a făcut
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în slăvi ca „patriot” și „constructor”, alții, cei mai numeroși, îl transformă într-un fel de căpcăun, de „Dracula” al politicii moderne, uitându-l pe Dej și complicii săi, cei cu adevărat slugile Moscovei și care au distrus, torturat și împușcat elita politică și culturală a României. Eu, deși am fost printre foarte puținii care au protestat public, asumându-mi riscuri incalculabile, împotriva inițierii clare, în vara lui ’71, a dictaturii personale, încerc în paginile de față să adopt o atitudine
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
electrice la care erau supuși erau supervizate de israelieni. Vizitez celula numărul 7 (un metru lărgime și doi înălțime) unde Souha Bechara, o tânără comunistă libaneză, creștină ortodoxă, a stat închisă vreme de zece ani, pentru că a încercat să-l împuște pe șeful acestei miliții auxiliare, generalul Antoine Lahad. Avea douăzeci de ani atunci și, cu chipul ei modest și surâzător, este astăzi o adevărată eroină națională. Temnicerii și milițienii responsabili cu interogatoriile s-au refugiat în Israel, a cărui armată
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Osoiu. Cântarea buciumului. Cum ne întorceam în zori de ziuă, eu în vârful fânului. Cum mă învăța să dau cu pușca întăiu la lumânare și pe urmă în paseri. Cum am fugit eu singur într-o primăvară și cum am împușcat prima rață și am adus-o pe-o vijelie (care m-a scăpat de o pneumonie, căci trecusem Siretul înnot în Mercurea Paștelor la 25 Mart). Bucuria bătrânului. etc. Cum moare însfârșit bunicul. Cum o fetiță din neamul nostru, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se deschid poene. Zăpadă pretutindeni. La canton nu-i foc. Soba faimoasă care fumegă... Moșneagul cu caii care arată că a îmbătrânit "au mai crescut munții" și nu mai poate umbla la vânat. Isprăvile vânătorești ale lui Boboc: cum a împușcat ursul Țiganului; cum a împușcat un urs în care a dat întăiu cu ploae de găinuși și cum tot fugea făcând ocoale și încărcând pușca, și cânii îl năcăjeau pe urs... Cum pe urmă l-a împușcat. Cum cânii lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
La canton nu-i foc. Soba faimoasă care fumegă... Moșneagul cu caii care arată că a îmbătrânit "au mai crescut munții" și nu mai poate umbla la vânat. Isprăvile vânătorești ale lui Boboc: cum a împușcat ursul Țiganului; cum a împușcat un urs în care a dat întăiu cu ploae de găinuși și cum tot fugea făcând ocoale și încărcând pușca, și cânii îl năcăjeau pe urs... Cum pe urmă l-a împușcat. Cum cânii lui au purtat un cerb prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Boboc: cum a împușcat ursul Țiganului; cum a împușcat un urs în care a dat întăiu cu ploae de găinuși și cum tot fugea făcând ocoale și încărcând pușca, și cânii îl năcăjeau pe urs... Cum pe urmă l-a împușcat. Cum cânii lui au purtat un cerb prin târgul Neamțului și după o zi ș-o noapte l-au dus de unde l-au sculat. [Boboc " Când a căzut Moș Calistru pe Deleleu" și "Singurătate"] Râsul cum se iscă: când lupoaica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Acest Gherasim și cu Gogu au mutre de oameni care sunt cineva pe când cele mai multe din victimile care se perindă au niște înfățișări ingrate, nenorocite și ticăloase! Unii sunt ridicoli. Madama Haia (60 de ani, ochelari rotunzi) mimà amenințările bandiților: Te-mpușc! te-mpușc! te-mpușc! te-mpușc! Dă parale! zice că o amenințau astfel "boierii", însă cuvântul îl ia în serios. Pe când Pal, ungurean, vorbește cu ironie despre "boierii noștri" care s-au cerut în căruță ș-apoi, înainte de Podul-Iloaiei, i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și cu Gogu au mutre de oameni care sunt cineva pe când cele mai multe din victimile care se perindă au niște înfățișări ingrate, nenorocite și ticăloase! Unii sunt ridicoli. Madama Haia (60 de ani, ochelari rotunzi) mimà amenințările bandiților: Te-mpușc! te-mpușc! te-mpușc! te-mpușc! Dă parale! zice că o amenințau astfel "boierii", însă cuvântul îl ia în serios. Pe când Pal, ungurean, vorbește cu ironie despre "boierii noștri" care s-au cerut în căruță ș-apoi, înainte de Podul-Iloaiei, i-au pradat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Gogu au mutre de oameni care sunt cineva pe când cele mai multe din victimile care se perindă au niște înfățișări ingrate, nenorocite și ticăloase! Unii sunt ridicoli. Madama Haia (60 de ani, ochelari rotunzi) mimà amenințările bandiților: Te-mpușc! te-mpușc! te-mpușc! te-mpușc! Dă parale! zice că o amenințau astfel "boierii", însă cuvântul îl ia în serios. Pe când Pal, ungurean, vorbește cu ironie despre "boierii noștri" care s-au cerut în căruță ș-apoi, înainte de Podul-Iloaiei, i-au pradat, amenințându-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mutre de oameni care sunt cineva pe când cele mai multe din victimile care se perindă au niște înfățișări ingrate, nenorocite și ticăloase! Unii sunt ridicoli. Madama Haia (60 de ani, ochelari rotunzi) mimà amenințările bandiților: Te-mpușc! te-mpușc! te-mpușc! te-mpușc! Dă parale! zice că o amenințau astfel "boierii", însă cuvântul îl ia în serios. Pe când Pal, ungurean, vorbește cu ironie despre "boierii noștri" care s-au cerut în căruță ș-apoi, înainte de Podul-Iloaiei, i-au pradat, amenințându-i cu revolverele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spinări nestrăbătute. La ultima bătaie, prin asfințitul fumuriu, a trecut un iepure pe departe, enorm și alb. Așa că ziua s-a isprăvit armonios. N-am tras nici un foc. N-ar fi avut haz să trag un foc zădarnic, sau să împușc primul iepure la ultima bătaie. 30 ianuarie 1948 [IALOMIȚA VÂNĂTOARE] Pe o admirabilă zi însorită, cu ușor vânt dinspre apus, care bâzâia ușor prin spinăriile ogoarelor, am făcut ultima vânătoare de iepuri în anul acesta. Însoțitorul meu, tovarășul Stoianovici, om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din ordinul inspectorului școlar. După amiază, oamenii au împresurat curtea, apoi începând turburburările [sic], dau piept cu armata. Se trag salve, cad morți și răniți, se fac arestări numeroase. Un absolvent al școlii lui Dimitriu, căpetenie a răzvrătiților, a fost împușcat. Învățătorul știa, prevedea ce are să se întâmple și n'a stat la locul lui, nici n'a vorbit cum se cuvenea cătră popor. I. Pintiliescu și N. Popovici, Liteni Sătenii din Liteni s'au mișcat și s'au dus până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în viitor. Numai astfel poate naște patriotismul eficace. Altfel ciocoii ori demagogii nu înțeleg clipa prezentă a folosului imediat. Ei confundă banul țării cu al lor. Pentru ei semenul lor mai mic e un sclav. Pe muncitorii de la Lupeni îi împușcă. Elementele anarhice de dreapta le subvenționează pentru a propaga ura. Ei sunt călători grăbiți și flămânzi. Nu înțeleg iubirea, din care naște devotamentul pentru trecut și jertfa pentru viitor. Ei vin cu formele viclene. Noi venim cu sinceritate și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au mai fost în stare să se organizeze și să continue lupta, și au fugit în dezordine spre Dunăre, noaptea. În Scrisoarea de la Buda se spune că i-au alungat pe turci de marți până vineri noaptea și i-au împușcat (?) și bătut; și n-au fost numai uciși, ci un mare număr s-au înecat în apa Siretului... și într-un loc se spune că s-ar fi înecat 9.000. În Cronica moldo-germană se spune că moldovenii i-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stea de vorbă cu noi și toți se apărau cu tunurile și nu le păsa de noi”. Asediul a durat opt zile și, după cum se scrie în Cronica moldo-germană, „Atunci au tras din castel în tunul cel mare și au împușcat pe comandantul artileriei. Acum este ucis pârcălabul cetății, Cârstea Arbure, tatăl lui Luca, viitorul portar al Sucevii. Cu tot ajutorul, pe care Laiotă Basarab îl acorda sultanului, aprovizionarea oastei devine din ce în ce mai anevoioasă. Corăbiile turcești, care trebuiau să aprovizioneze tabăra sultanului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
partide de opoziție. Președintele i-a felicitat pe ortacii lui Miron Cozma, rostind o cuvântare memorabilă pentru cei din jurul său. Venirea minerilor la București în iunie 1994 a însemnat rănirea unui număr de 746 de persoane, 18 dintre ei fiind împușcați. Au fost și decese, numărul lor fiind încă necunoscut astăzi. Iată, ce spunea Ion Iliescu atunci, aducându-le elogii minerilor și conducătorilor acestora: ”Dragi mineri, mă adresez dumneavoastră, de astă dată mulțumindu-vă petru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
evenimentele s-au liniștit, acești teroriști s-au volatilizat, au dispărut, vorba proverbului ”ca măgarul în ceață”. De fapt, acești terorițti nu erau în realitate, decât persoane care au fugit, atunci când se trăgea, fie de teama de a nu fi împușcați, așa cum s-a întâmplat cu actorul Horia Căciulescu, doborât dintr-n glonț slobozit dintr-o armă aparținând unui așa zis apărător al revoluției române. Ion Iliescu a fost, împreună cu emanații evenimentelor din decembrie 1989, creatorul unor diversiuni, pentru ca să vadă poporul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]