13,635 matches
-
pachet; cei care lucrau împreună cu ei primeau și ei alimente, dar mai rar. Grama, Șerbănescu și Ionescu se bucurau de o deplină libertate de plimbare în incinta penitenciarului 3. Toate aceste privilegii se constituiau în avantaje ale agresorilor față de victime (îndeosebi fizice, importante în torturi), pe de o parte, dar contribuiau și la fidelizarea lor față de acțiune. Alexandru Popa „Țanu” recunoaște că acțiunea de la Gherla a fost organizată de el, dar pretinde că ea a început cu aprobarea lui Sucegan, care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Cerbu a intrat în 1946 în organizația legionară din Facultatea de Medicină de la Sibiu, iar în iunie 1948 a fost arestat. În februarie 1950 a fost torturat de Gebac, Negrilă și Teutan, după care a trecut de partea acțiunii, activând îndeosebi la Gherla. Recunoaște că au murit și din cauza lui următorii: Cristea, Tîmpa și Petre Popescu. A activat și la Peninsula, din iulie 1951. Gheorghe Popescu a activat în 1946 în aripa tânără a PNȚ, iar din 1948 ar fi fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
motivele pentru care dorește să pornească o acțiune de „reeducare”, memoriu în urma căruia închisoarea din Suceava a început să fie vizitată de înalți oficiali. Totuși, restul detenției în acest penitenciar și l-a petrecut cu timide încercări de a convinge îndeosebi pe liderii celor închiși de necesitatea unei schimbări de atitudini și de a intona cântece comuniste, întrucât majoritatea deținuților i se împotriveau deschis. Transferat la Pitești în noiembrie 1949, a încercat încă din primele zile să recupereze terenul pierdut față de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aici pe „Gioga” Parizianul, care era tot vânăt, învelit în cearșafuri ude, și care l-a îndepărtat ferm pe Mihai Iosub, venit să îl întrebe ce se întâmplase cu el. Singurii care au vorbit cu nou-sosiții au fost liderii camerei, îndeosebi Virgil Bordeianu, care a încercat să îl tragă de limbă pe tizul său. Deși și-au dat seama că se întâmplă ceva în celulă, nu și-au imaginat ce va urma. Adrian Prisăcaru, șeful camerei, a fost cel care i-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Istorie la București în 1970. A lucrat ca arheolog la Institutul de Arheologie și apoi la Muzeul Național de Istorie și Arheologie al municipiului București. După 1989, a fondat Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului și a avut un destin controversat, îndeosebi datorită afilierii politice la Partidul România Mare. A fost unul dintre membrii fondatori ai Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și vicepreședinte al Camerei Deputaților. Este doctor în istorie din 1998, autor a 13 volume și coautor al altor 74
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost duși la camera 99, unde se desfășurau torturile cele mai crude din cadrul acțiunii de la Gherla. Asaltul „comitetului” de agresori a avut loc în seara lui 19 iulie 1951, când Livinschi, Pușcașu, Mărtinuș, Stoian, Popa și Romanescu i-au lovit îndeosebi la încheieturile mâinilor și picioarelor și la cap. Maxim și-a pierdut repede cunoștința, întrucât, de obicei, liderii grupurilor erau anihilați din primele lovituri, ca să nu poată incita la rezistență. Deși au refuzat să se lovească unii pe alții, agresorii
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Pop și Mărtinuș că, dacă vor fi despărțiți, să continue acțiunea, chiar dacă nu vor avea de la început susținerea administrației acolo unde vor merge, și să se folosească din plin de victimele sistemului. Scopul răspândirii, spunea Țurcanu, ar fi intensificarea acțiunii, îndeosebi asupra tinerilor. Cornel Pop a fost implicat și el în procesul deținuților, chiar dacă fusese unul dintre cei mai torturați studenți. A fost condamnat la moarte și executat în decembrie 1954. Alexandru Popa („Țanu”)3tc "Alexandru Popa („Țanu”)3" Născut la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Sobolevschi, „Cori” Gherman, Pătrășcanu, Tacu, Blaga, Soroiu, Ghițulescu, Paul Dumitrescu, Beșchea, Murărescu, Vasile Ionescu și alții. A fost torturat începând cu seara lui 6 decembrie de către Țurcanu, Gebac și alți suceveni, iar mai târziu obligat să treacă de partea agresorilor, îndeosebi la Gherla, unde a ajuns în iunie 1950. Numit de Popa „Țanu” șef al camerei 103, a fost obligat să dea informații despre ceilalți deținuți direct ofițerului politic, prin aprilie 1951 semnând și angajamentul de informator. Fiindcă fusese student la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
generației 1948. Totuși, el consideră că planul comuniștilor a eșuat, întrucât, astăzi, există încă un puternic interes față de diverși reprezentanți ai acestei generații (pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa ori pr. Iustin Pârvu). În ceea ce privește responsabilii pentru acțiune, sunt indicați Dulgheru, Sepeanu, Nicolschi și îndeosebi Zeller, care umbla cel mai mult pe teren. Gelu Gheorghiu consideră că se urmărea obținerea de informații, pe de o parte, și distrugerea Mișcării Legionare, pe de alta. În ceea ce ne privește, considerăm că adevărul complet despre acțiune nu va
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
generate de depresia economică, ratele ridicate de șomaj, deprecierea dramatică a nivelului de trai, creșterea explozivă a polarizării sociale, lipsa cronică de metode de confruntare eficientă cu situațiile de dificultate. Violența este manifestată, de obicei, împotriva celor „mai slabi” și îndeosebi împotriva femeii, în familie sau în afara familiei. Criza de autoritate din cadrul poliției, în primii ani ai tranziției, a acționat inhibitor asupra intervenției acestui organism, mai ales în situații care nu erau definite clar din punct de vedere cultural și legal
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
funcționării sistemului juridic (birocrația acestuia, ritmul lent de soluționare, subiectivitatea și corupția) a determinat reticențe serioase în apelarea la intervenția justiției. ● Liberalizarea sexuală bruscă, mai ales sub influența mass-media, a accentuat imaginea femeii ca obiect sexual. Explozia industriei sexuale și îndeosebi a prostituției a degradat și mai mult imaginea publică a femeii, expunând-o manifestărilor violente cu conotații sexuale predominante. ● Agravarea sărăciei a determinat dependența reciprocă în cadrul familiei, limitând posibilitățile femeii de a se apăra împotriva violenței domestice. Probabil că cel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
totodată consultanță și sugestii cu privire la protecție și metodele de autoapărare, cât și la instrumentele civile și penale la care se poate apela pentru soluționarea situațiilor în care sunt implicate. ● Abordarea problemei violenței domestice în cadrul unor întâlniri cu grupuri de elevi, îndeosebi la nivelul învățământului liceal. ● Colaborarea cu autoritățile locale și alte instituții implicate în protecția femeii. Ofițerii de poliție pot încuraja femeile să-și întemeieze propriile organizații la nivel local, care pot crea, în colaborare cu autoritățile locale și alte organizații
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
dificultăți structurale majore: a) Lipsa autorității și a resurselor financiare necesare pentru demararea unor programe concrete și finalizarea lor. Nu există nici o strategie clară prin care obiectivele formulate în planurile naționale să fie convertite în activități concrete finalizate. Ceea ce lipsește îndeosebi este cadrul minim organizațional pentru serviciile publice specializate în domeniu, standarde calitative și proceduri ce ar trebui elaborate la nivel național pentru susținerea acestora. b) Inexistența unui sistem de servicii specializate de asistență socială care să ofere un cadru mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
noii legi de executare a sancțiunilor penale este construit pe un set de principii care reflectă o nouă atitudine față de infractor și posibilitățile de recuperare socială a acestuia. Caracteristicile esențiale ale noului sistem sunt: reconsiderarea muncii, ca instrument de reformare, îndeosebi prin introducerea unor noi tipuri de sancțiuni penale, fără privarea de libertate (sancțiunea muncii în folosul comunității); sistemul progresiv de executare a pedepselor; reintegrarea în societate, ca scop al procesului de reeducare; controlul societății asupra sistemului. Unul dintre cele mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
răspunde exigențelor personalului penitenciarului spune probabil foarte mult despre adaptarea sa la condițiile detenției și destul de puțin despre modul în care același individ se va comporta în libertate. Analiza lui Goffman asupra proceselor de adaptare și tacticilor utilizate de către instituționalizați (îndeosebi „tactica colonizării”) conduce la concluzia că „buna comportare” a deținutului nu poate fi privită decât cel mult ca simplă prezumție a „bunei comportări” dincolo de spațiul penitenciarului. Sistemul de organizare a detenției poate fi descris prin sintagma „închisoare în închisoare”; între
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
proiecția noului cadru legal răspunde exigențelor reglementărilor europene în materie de penitenciare. În același timp, este la fel de evident faptul că starea actuală a sistemului penitenciar și consecințele politicilor penale elaborate în anii ’90 vor limita dramatic aplicarea viitoarelor dispoziții legale, îndeosebi sub aspectul standardelor minimale ale condițiilor de detenție. Nu în ultimul rând, sistemul penitenciar va trebui să-și deschidă porțile în fața specialiștilor în asistență socială și sociologie. Rămâne de analizat cât de mare va fi inerția sistemului în fața acestor schimbări
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
p. 134), vorbind despre faptul că o limbă cu numeroase „frazeologisme” (așa cum este și cazul limbii române) este una cu mari resurse de expresivitate, dă drept argumente de Întărire o lucrare clasică În domeniu, datorată lui Iorgu Iordan: 1 Vezi Îndeosebi Stilistica limbii române (ediție definitivă), de acad. Iorgu Iordan, București, 1975 (pp. 265-304), precum și unele contribuții care au legătură cu cele discutate aici și care figurează În „bibliografia cronologică” anexată acestei fundamentale lucrări (pp. 349-377). 2.5. Notele de conținut
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
va comenta și în Compendiu de psihanaliză (1940/1967). În textul intitulat „Clivajul eului în procesul de apărare” (1938/1987), Freud subliniază producerea clivajului sub influența unui traumatism psihic, atunci când eul copilului este amenințat de o revendicare pulsională prea puternică, îndeosebi la apogeul atins de angoasele de castrare. Cele două reacții contradictorii care sunt, pe de o parte, realizarea dorinței de masturbare și, pe de altă parte, recunoașterea unei amenințări „se mențin ca nucleu al unui clivaj al eului”. Freud subliniază
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sânul mamei, ar cunoaște pentru copil un clivaj în „obiect bun”, sursă de plăcere păstrată în interior, și în „obiect rău”, sursă de frustrare proiectată în afară. De aici decurg idealizarea și persecuția care ar însoți viața fantasmatică a bebelușului, îndeosebi în timpul poziției schizoparanoide. Klein consideră astfel că clivajul obiectului este concomitent cu clivajul eului explicat de Freud: „Cred că eul este incapabil să realizeze un clivaj al obiectului - intern și extern - fără ca un clivaj corespondent să se producă în chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ANIMALELE - ADEVĂRATE DETECTOARE DE CUTREMURE! Din literatura de specialitate prezentată selectiv în Bibliografia acestei cărți am aflat că... nimic nou nu-i sub Soare! Secole de-a rândul, în foarte multe zone ale lumii, oamenii recunoșteau semnele unui cutremur apropiat - îndeosebi al unuia mai puternic - cu ajutorul animalelor și păsărilor domestice, și chiar a celor sălbatice. În unele țări, unde cutremurele erau mai frecvente, cum ar fi Japonia, Chile, S.U.A., Italia, Peru, China etc., anumite rase de animale (câini, mai ales), care
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
că înainte de diferite cutremure mari au avut loc ploi torențiale, căderi de piatră (grindină), vijelii mari, schimbări bruște de temperatură etc. În general, cutremurele sunt însoțite de o scădere accentuată a presiunii atmosferice. Deranjările magnetice s-au observat în timpul cutremurelor, îndeosebi în Japonia, unde le preced și le prevestesc chiar cu câteva zile înainte. Comportarea neobișnuită a apei înainte sau în timpul cutremurelor: dispariția apei în fântâni sau schimbarea culorii acesteia, ivirea unor emanații rău mirositoare. În prezent, unii cercetători științifici consideră
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
staționa în gara de la Lunci a sărit de pe șine. La 24 ianuarie 1916, a avut loc un nou cutremur, cu epicentrul pe cursul superior al Argeșului, ale cărui replici au durat o lună de zile, producând mari distrugeri de locuințe, îndeosebi în localitățile de pe linia Jiblea Gura Lotrului-Săliște-Sebeș-Alba Iulia. La 10 noiembrie 1940, la ora 5,39 de minute, 35 de secunde și 6 zecimi, s-a produs un cutremur catastrofal în țara noastră, care a fost resimțit și înregistrat de
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
înstărite. Statisticile înregistrau descreșterea căsătoriilor bazate pe contracte dotale. Din ce în ce mai multe fete erau îndrumate de părinții lor să-și continue studiile și să dobândească o profesie care să le permită o existență mai sigură decât dota sau averea soțului, vulnerabile îndeosebi în urma falimentelor din anii crizei economice din 1929-19331. Extinderea învățământului primar, dar mai ales a celui secundar, profesional și universitar, asigurarea aceluiași program de instrucție și educație pentru ambele sexe, dispariția completă a așa-numitei „educații de salon” au dus
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a bărbaților cu drept de vot nu îndeplinea condițiile pretinse de această lege. O moțiune a Comitetului Federației Uniunii Femeilor Române avertiza forurile conducătoare, încă înaintea votării legii (21 aprilie 1929), că norma prea ridicată de instrucție cerută va dăuna îndeosebi femeilor române din Transilvania, întrucât ele, în timpul Austro-Ungariei nu puteau căpăta diplome „pe care multe școli românești nu aveau dreptul să le elibereze”. În consecință, va fi nedreptățit „mai tot elementul românesc în jurul căruia a rămas închegat spiritul național înainte de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ocrotire din 1930, urmau să treacă sub aceeași îndrumare și acele servicii de ocrotire și de asistență care depindeau de alte ministere. Autoritățile comunale și județene erau chemate să pună în practică programele elaborate de minister. Experiența țărilor dezvoltate occidentale, îndeosebi a S.U.A. și a Angliei, a dovedit că femeile care au intrat în consiliile administrației locale au înfăptuit o adevărată revoluție în domeniul asistenței sociale 2. Într-un amplu articol (apărut în mai multe numere) în Cuvântul femeilor, Alice
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]