13,876 matches
-
Sorbona și la École Pratique des Hautes Études. Frecventează cursurile profesorului Abel Lefranc, specialist în literatura renascentistă din secolul al XVI-lea, și ale profesorului Fortunat Strowski. Se înscrisese, la acesta din urmă, cu o teză despre Ferdinand Brunetière, dar abandonează proiectul. Este, din 1924 până în 1946, cu unele întreruperi, profesor secundar în București și în alte orașe. O vreme predă la Găești (1924-1935), fiind coleg cu prietenul său, criticul Vladimir Streinu. Această împrejurare l-a inspirat pe Ion Barbu să
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
tehnician în arte grafice. A început cursurile Liceului „Mihai Viteazul” din București, de unde în 1940 s-a văzut exclus în urma legilor rasiale și trecut la Liceul „Cultura B”. După absolvirea acestuia, studiază medicina la Colegiul pentru studenți evrei „M. Onescu”, abandonând-o după doi ani. Având o activitate antifascistă în ilegalitate, devine membru al UTC (1944), îndeplinește funcții înalte și conduce în 1947 săptămânalul „Tânărul muncitor”. Vindecarea de utopia comunistă a decurs lent la C., începând cu deruta provocată de epurările
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
În numărul 10 din 1932, N. Iorga semnează articolul Încotro trebuie să mergem (ca să aibă un viitor, poporul „trebuie să se desfacă de două poveri”: „povara amintirilor” și „povara iluziilor”). Doar al cincilea număr conține o rubrică „Literatură. Artă. Sport” (abandonată după aceea). Două note recomandă Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu și anunță apariția Madonei cu trandafiri de G. M. Zamfirescu. A.S.
CRAINICUL BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286470_a_287799]
-
răzbunări atroce duce gândul la o scenă similară din O viață de Maupassant. Un mediu inedit, de care scriitorii nu se apropiaseră încă, este aflat în lumea porturilor și a satelor de pescari din Delta Dunării: o faună fără pitoresc, abandonată destrămării morale, trăind istovitor și cu speranțele destrămate (O zi și o noapte la Sulina); pescari aspri, nemiloși, supuși vitregiilor și hazardului, prinși cu nepăsare în jocul de-a viața și de-a moartea (Furtuna, Cum a căpătat Sarichioiul vie
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
Industria Sârmei din Câmpia Turzii și în cele din urmă se înscrie la Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Cluj, după terminarea căreia își va exersa profesia în câteva uzine clujene. Cu toate că începutul adolescentin fusese promițător, C. părea că a abandonat preocupările literare și nu mai publică decât sporadic. Abia după 1989 începe să-și adune scrierile în volume pe care le scoate la lumină grăbit, unele după altele. Sunt plachete de versuri având o tentă impetuoasă, moralizator-programatică, vorbind despre lumea
CRISAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286495_a_287824]
-
mult atenția. Într-o analiză care trece în revistă metodele de intervenție existente, Greene, Ablo, Goreing, Fazio și Morse (2003) critică majoritatea programelor pentru că focalizează acțiunea terapeutică aproape exclusiv asupra practicilor parentale în familii care sunt foarte stresate și care abandonează în procent mare programele. Autorii afirmă că rezultatele multora dintre studii distorsionează lucrurile deoarece prezintă doar familiile cele mai motivate, care au dus până la capăt tratamentul, și că intervențiile trebuie să vizeze distorsiunile și deficiențele cognitive specifice tulburării opoziționale. Greene
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
poet și prozator. A urmat clasele primare și liceul în comuna natală și la Silistra, unde se va stabili cu familia în 1919. Își ia bacalaureatul în 1928, cu multe laude, dar înscris la Facultatea de Litere, e nevoit să abandoneze studiile din cauza situației materiale precare. Cum îi plăcea să citească, se angajează ca bibliotecar la liceul din Silistra (1926-1932), aici îndeplinind și funcția de pedagog. Din 1929, suplinește catedrele de religie, fizică-chimie și desen. Președinte al organizației locale a Partidului
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
ani de când sunt membru al Societății Științifice Americane, nu am întâlnit o denaturare mai îngrijorătoare a procesului de recenzie, decât cea din cazul raportului IPCC [...] Dacă IPCC este incapabil să urmeze cele mai simple proceduri, poate ar fi indicat să abandonăm întregul proces al IPCC, sau cel puțin partea care se referă la dovezile Științifice cu privire la încălzirea globală, Și să se caute surse mai sigure, pentru a putea consulta guvernele în ceea ce privește această problemă importantă. (Seitz, 1996) Singura problemă - de imagine - cu
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
n-a fost un spirit retrograd, ci un adversar al falsității. „Tezaure mocnite” zac în popor. Fierarul afirmă forța faptei, țăranul a împrumutat înțelepciunea pământului. Poezia și muzica lor atestă un adânc extaz (Pentru bilanț, Bărăganul). Pravila de morală practică abandonează ironia pentru negația directă. Hula și mesianismul o plasează în descendența biblicelor profetice. Instinctul posesiv, febra puterii stârnesc vituperația și cheamă pedeapsa divină. A. opune pe a avea plinătății existențiale a lui a fi. El proslăvește bucuria gratuită, acceptarea smerită
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Nicolae Barbu, tâmplar la Atelierele CFR. B. a urmat studiile primare, secundare și liceale în capitală, luându-și bacalaureatul în 1943 la Liceul Internat Schewitz-Thyérin. În același an se înscrie la Facultatea de Drept din București, pe care o va abandona în favoarea Școlii de Ofițeri de Jandarmi (1943-1945). Audiază, în paralel, cursuri la Facultatea de Litere și Filosofie, fără a o absolvi. Trece prin felurite medii și profesiuni. Este jucător de fotbal și antrenor, tipograf și corector la Casa Scânteii; devine
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
Ileana (16.VIII.1931, Jidvei, j. Alba - 17.X.2002, București), teatrolog și istoric literar. Este fiica Irinei (n. Kerekeș) și a lui Ilie Bărbulescu, învățător. După liceul urmat la Blaj și la Cluj, începe Facultatea de Drept, dar o abandonează pentru a se înscrie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București (1950-1954). Redactor o vreme la revista „Roumanie d’aujourd’hui”, din 1957 își începe și cariera universitară la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică: asistent (1960-1964), conferențiar
BERLOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285708_a_287037]
-
un coșuleț de răchită / în urma ei o răcoare subțire de psalm.” Poetul stă de vorbă cu pietrele și păsările, „întinde capcane pentru rouă” în „pădurea de salcâmi a vieții” sau admiră strălucirea fascinantă a boabelor de rouă pe o cutie abandonată în soare, într-o lume guvernată de poezie, de actul estetic. Poeme în mărime naturală (1983), produs al unei sensibilități artistice mai mature, continuă viziunea lirică a primului volum, poeziei faptului cotidian adăugându-i-se acum o atitudine ironic-demitizantă, în
BERCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285704_a_287033]
-
lui, de fost pușcăriaș, încape într-o boccea. O masivă decepție, revărsată în ostilitate și ură, urmează acestor dezvăluiri. Hulit și urgisit, bătrânul se hazardează într-o acțiune de contrabandă și moare împușcat. Dezastrele curg, într-o reacție în lanț. Abandonată de flușturatecul Deliu, Penelopa se sinucide. Distrus, Stamati își pierde mințile. Evantia eșuează la un deocheat varieteu, stingându-se de ftizie. Într-un melancolic Epilog, naratorul înșiruie și alte răsuciri de destin, sub vrerea impenetrabilă a fatalității. Sulina însăși agonizează
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
și sunt „îmbibate” - de contingent. „Fiind o atitudine de vis și extaz, poezia trece pe deasupra oricărui accident”: iată o definiție barbiană ce trebuie, deocamdată, parcursă în sens invers. Pentru a fi o atitudine de vis și extaz, poezia trebuie să abandoneze accidentalul; ca să fie universală, impersonală, absolută, ea trebuie să-și ardă specificul, personalizarea și relativul din ea. Spre acest țel estetic tinde ciclul Joc secund, ce începe prin cunoscutul poem și se încheie printr-o strofă nu mai puțin antologică
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
în manieră epistolară, a unor personalități (La Vie d’une amitié, I-III, 1951-1957, Le Confesseur et les poètes, 1970, Échanges avec Paul Claudel, 1972). Proiectul unei lucrări mai ample, legată de istoria neamului românesc (La Nymphe Europe), va fi abandonat după primul volum (1960; postum, în 1976, a apărut și un al doilea tom). În 1955, este aleasă membru al Academiei Regale din Belgia, iar în 1966, este distinsă cu un premiu al Academiei Franceze pentru întreaga activitate. B. se
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
mușchilor. Cel mai dificil de însușit pentru majoritatea bărbaților este mentalitatea legată de controlul ejaculării. Pe măsură ce sperma se acumulează și senzațiile deosebite asociate unei ejaculări iminente încep să inunde corpul, bărbații au tendința de a-și pierde hotărârea și își abandonează disciplina fizică. O voce sâcâitoare răsună în mintea lor, tentându-i cu argumente retorice: „Dă-i bătaie! De ce nu? Dă-l naibii de Tao! Viața e scurtă!”. Bărbații care se supun acestei voci diabolice descoperă adeseori că, într-adevăr, „viața
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
antitanc... Locul acela era botezat „Stalinka”, după numele liniei de apărare construite aici în timpul războiului. De teamă să nu vină nemții până acolo. Dar Volga și mai ales Stalingradul îi opriseră... Linia fusese desființată, rămășițele din materialul de război fuseseră abandonate în păduricea aceea, care îi moștenise numele. „Stalinka”, spuneau locuitorii din Saranza și orașul lor părea să intre astfel în marile gesturi ale Istoriei. Se spunea că păduricea era minată. Asta îi descuraja chiar și pe cei mai viteji dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
când un colac de funii înmuiate, când o grămadă de alge uscate. Din întâmplare, tot făcând curățenie, i-am atins piciorul. Degetele mele, pipăind-o, îi făceau pielea de găină... A rămas mută până la sfârșit. Cu ochii închiși, părea absentă, abandonându-mi trupul ce-i tresărea ușor... Probabil că i-am făcut foarte rău cu gesturile mele grăbite. Actul acela atât de mult visat s-a împotmolit într-o mulțime de manevre stângace, împiedicate. Dragostea aducea cu o scormonire precipitată, nervoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
jocului” (bolnavul are o poziție defavorizată). Când respingerea este bilaterală pot avea loc conflicte care însă, de regulă, sunt și ele estompate, spre deosebire de situația din cadrul asistenței ambulatorii, unde în astfel de cazuri asistăm la o rupere a relației interpersonale, bolnavul abandonând medicul pe care îl antipatiza (lucru aproape imposibil în cazul internării lui în spital, într-o stare foarte gravă). În orice caz, referitor la aceste relații afective, medicul trebuie să alterneze atitudinile de încurajare, cu cele de dojană atunci când bolnavul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
acțiunea spontană a forțelor pieței. La rândul său, Ricardo temperează dramatismul postulat de Malthus prin mizeria și foamea, generate de decalajul dintre creșterea exponențială a populației și sporirea doar în proporție aritmetică a mijloacelor de subzistență. Dar, sub influența acestuia, abandonează optimismul lui Smith, previzionând o dezvoltare eșuată într-o stare de stagnare, în care profiturile și investițiile se reduc la zero, sub influența legii randamentelor descrescânde în agricultură și a scumpirii produselor agricole. Nota comună a clasicilor este însă subestimarea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
cereale la combustibili; restricții supra investițiilor private; multe întreprinderi publice înlocuind întreprinderile private etc. Multe din aceste intervenții sunt încă vizibile în „lumea în curs de dezvoltare”, dar nu mai sunt așa de ubicue și multe țări au început să abandoneze controalele. Tendința pronunțată a anilor ’80 a fost către reforma economică, ce a substituit controalele cu mecanismul piețelor. Nici o parte a lumii nu a fost imună. Dereglementarea a început în SUA. Europa de Vest s-a orientat către piețe mai deschise, integrate
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
muncă. HTNSD = g,t+g-1 x (1 - rg - d) P g,t + g - 1; Unde: Eg,t = ratele globale de înmatriculare la nivel de educație g și momentul t, corectate pentru ratele celor care repetă (rg) și a celor care abandonează (d); Al si Ah = vârsta cea mai mică, respectiv cea mai mare posibilă a unei persoane din forța de muncă, de obicei, Al = 15 ani și Ah = 65 de ani; D0 = vârsta la care copiii intră în școală. Finalmente, faptul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
uitită (leichtsinnig) ca de-o condițiune absolută a celor mai mari efecte ale sale. {EminescuOpXIV 228} {EminescuOpXIV 229} {EminescuOpXIV 230} sa, două, cumcă un public privește la astă metamorfoză, astă prefăcătură a întregei sale individ[ualități], cumcă el așadar se abandonă în toată aparițiunea sa esterioară unei mulțimi ce-l privește. Adeverirea acestei concepțiuni ce se ține numa de (aparițiune) înfățișare (Erscheinung) e notificată deja în cele de mai sus. Noi n-avem decât a o marca. Fără îndoială că actorul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
una [mai] curioasă, degradând printr-asta si artă [și] artiști. Căci actori și public stau [într-o] influențare așa de reciprocă, în[cît] se poartă și ridică reciproc. [Un] public înstrămat de entuziasmul [artis]tic, răsfățat d-a nu se abandona cu totul în creațiunile cele mari a spiritelor puternice, care nu (urmărește) caută decât pierdere de vreme și o neactivitate dul[ce] trebuie neapărat să-l înșele pe artist în el însuși și să usuce izvorul puterei sale creatoare. Dacă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ceea ce nu-i acordă prezentul nu-i poate înlocui neci o (privire) ochire în viitor. De la prezent dar are să ceară și să pretindă el (constatarea) recunoașterea sa deplină. Un actor pe care [nu]-l recunosc contimpuranii e irevocabil (aruncat morților) abandonat celor morți. Cum însă abia poeții și cugetătorii cei mari o aduc pe o națiune la cunoștința treptei superioare ce-o ocupă aceștia, tocmai așa va putea să dea și actorul cel mare prin lucrările sale o măsură pentru creațiunile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]