4,780 matches
-
Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sofian-Trubaiovca a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor
Sofian-Trubaiovca, Ismail () [Corola-website/Science/318393_a_319722]
-
a constatat că din cei 2.560 locuitori din sat, 1.271 erau ucraineni (49.65%), 1.250 ruși-lipoveni (48.83%), 24 români (0.94%) și 12 bulgari. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aici existând un comitet revoluționar clandestin. Mai mulți săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din 1924, organizată de bolșevicii din URSS. În urma înăbuțirii revoltei, 8 localnici au fost arestați. În 1925, poliția a arestat alte 4
Sofian-Trubaiovca, Ismail () [Corola-website/Science/318393_a_319722]
-
Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Hasan-Aspaga a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor
Hasan-Aspaga, Ismail () [Corola-website/Science/318374_a_319703]
-
036 locuitori ai satului, 1.528 erau români (50.33%), 1.487 ruși (48.98%), 10 bulgari, 7 greci și 4 evrei. În sat exista o mănăstire ortodoxă . În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aici existând un comitet revoluționar clandestin. Mai mulți săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din 1924, organizată de bolșevicii din URSS. În 1925, poliția a descoperit organizația comunistă clandestină, iar membrii săi, precum și participanții la răscoală
Hasan-Aspaga, Ismail () [Corola-website/Science/318374_a_319703]
-
Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Câșlița-Dunăre a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor
Câșlița-Dunăre, Ismail () [Corola-website/Science/318405_a_319734]
-
naționalitate. La 1 ianuarie 1940, din cei 3.456 locuitori ai satului, 1.962 erau ruși (56.77%), 1.474 români (42.65%), 12 evrei și 8 bulgari. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aici existând un comitet revoluționar clandestin. Mai mulți săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din 1924, organizată de bolșevicii din URSS. În urma înăbușirii revoltei, 31 localnici au fost arestați. În 1925, poliția a arestat alte persoane
Câșlița-Dunăre, Ismail () [Corola-website/Science/318405_a_319734]
-
din cei 985 locuitori din sat, 921 erau români (93.50%), 37 ruși (3.76%), 13 bulgari (1.32%), 13 găgăuzi (1.32%), 3 polonezi și 1 german. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aici existând un comitet revoluționar clandestin în legătură cu cel din orașul Chilia Nouă. Mai mulți săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din 1924, organizată de bolșevicii din URSS. În urma înăbușirii revoltei, 16 localnici au fost arestați. La
Pocrovca-Nouă, Ismail () [Corola-website/Science/318406_a_319735]
-
după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Un număr de 670 localnici au luptat în cel de-al doilea război mondial, 198 dintre ei murind pe front. În septembrie 1941 soldații germani au împușcat doi activiști comsomoliști din sat: M.S. Dancenko (М.С. Данченко) și tatăl său, S.G. Dancenko (С.Г. Данченко). În anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Hagi-Curda în cea de Komîșivka. În anul 1954, Regiunea Ismail
Hagi-Curda, Ismail () [Corola-website/Science/318408_a_319737]
-
său se află interese financiare mari. Creșterea susținerii s-a materializat când "" (Asociația de Ajutor Reciproc a Fermierilor din Norvegia) a cerut ajutor financiar de la "Nasjonal Samling", care la rândul său a dobândit influență politică și o rețea utilă de activiști de partid bine pregătiți. Partidul lui Quisling nu a reușit însă nicio coaliție antisocialistă largă, în parte din cauza concurenței pe voturile de dreapta. Deși Quisling nu a putut să dea dovada unei priceperi de orator, reputația sa pentru scandal a
Vidkun Quisling () [Corola-website/Science/318399_a_319728]
-
și a mers la Oracolul lui Apollo pentru a cere îndrumare. Răspunsul oracolului lui Apollo a fost interpretat ca o susținere a poziției lui Galerius, astfel încât persecuția generală a început pe 24 februarie 303. Preferința lui Dioclețian pentru un guvern activist, combinat cu imaginea de sine ca restaurator al gloriei trecutului roman, a dus la cea mai mare persecuție din istoria romană. Legile persecuției au fost abrogate de diferiți împărați în momente diferite, dar Edictul din Milan al lui Constantin și
Persecuția lui Dioclețian () [Corola-website/Science/318466_a_319795]
-
într-o notă care enunța deschis ideea că nimeni nu ar trebui să slujească vreun zeu sau vreun stăpân, ci să devină propriul stăpân." În afara faptului de a folosi ficțiunea pentru a explora viziunea sa politică, Moorcock este și un activist politic. Mai precis, pentru a "marginaliza balivernele care transformă femeile în obiecte și sugerează că femeilor le place să fie bătute", Moorcock a încurajat standurile W H Smith să mute seria de române "Gor" a lui John Norman pe raftul
Michael Moorcock () [Corola-website/Science/318457_a_319786]
-
sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). Satul Deljiler a rămas pe teritoriul Rusiei, aflându-se în apropiere de frontieră. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. Jandarmii au arestat patru membri ai sovietului bolșevic. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Deljiler a făcut
Deljiler, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318487_a_319816]
-
din cei 4.397 locuitori din sat, 4.281 erau bulgari (97.36%), 37 ruși (0.84%), 30 români (0.68%), 17 evrei, 7 greci și 2 găgăuzi. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aici existând un comitet revoluționar clandestin condus de A.V. Arghirov și S.N. Iancev. Mai mulți săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din 1924, organizată de bolșevicii din URSS. După înăbușirea revoltei, au fost arestați mai
Deljiler, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318487_a_319816]
-
o biserică de lemn . În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În noiembrie 1917, sătenii săraci au confiscat pământurile proprietarilor locale și le-au împărțit între ei. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Tropoclo a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a
Tropoclo, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318472_a_319801]
-
din 1930, s-a constatat că din cei 1.691 locuitori din sat, 1.629 erau ucraineni (96.33%), 43 români (2.54%), 6 evrei și 1 rus. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aici existând un comitet revoluționar clandestin. Mai mulți săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din 1924, organizată de bolșevicii din URSS. După înăbușirea revoltei, au fost arestați 6 săteni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia
Tropoclo, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318472_a_319801]
-
Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat proclamând puterea sovietică. Din sat proveneau A.K. Gordienko (participant la revolta de pe crucișătorul Potemkin), E.N. Karpenko (care a participat la asaltul asupra Palatului de Iarnă), P.E. Ciumacienko și A.I. Dolbin (care au luptat
Zolocari, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318484_a_319813]
-
42%), 287 ruși (8.36%), 38 evrei (1.11%), 13 români (0.38%), 6 bulgari, 3 polonezi, 3 găgăuzi și 1 sârb. Aici a existat o stațiune maritimă. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aici existând un comitet revoluționar clandestin. Mai mulți săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din septembrie 1924, organizată de bolșevicii din URSS. Comisarul A.I. Kliușnikov (Nenin) a trimis aici un grup de militanți comuniști înarmați pentru
Zolocari, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318484_a_319813]
-
când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Un număr de 261 localnici au luptat în cel de-al doilea război mondial, 147 dintre ei murind pe front. Soldații germani i-au executat pe membrii Sovietului comunal și pe ceilalți activiști comuniști din sat. În anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Zolocari în cea de Liman. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând
Zolocari, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318484_a_319813]
-
de lipsa pământului. În aprilie 1917, țăranii au fost arestați din ordinul starostelui local. Țăranii au înființat un soviet comunal care s-a aflat sub conducerea secțiunii țărănești a Sovietului Deputaților Muncitorilor din Odesa, condus de bolșevici. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Cișmele a făcut parte din componența României, în Plasa Chilia-Nouă a
Cișmele, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318485_a_319814]
-
români (1.65%), 45 evrei (1.35%), 9 bulgari, 6 polonezi, 5 germani și 5 de altă etnie. În sat a funcționat o judecătorie și un oficiu telefonic. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aici existând un comitet revoluționar clandestin condus de Andrei Stețenko (А.Е. Стеценко), care distribuia pliante și strângea bani pentru acțiunile subversive desfășurate. Mai mulți săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din 1924, organizată de bolșevicii
Cișmele, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318485_a_319814]
-
Andrei Stețenko (А.Е. Стеценко), care distribuia pliante și strângea bani pentru acțiunile subversive desfășurate. Mai mulți săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din 1924, organizată de bolșevicii din URSS. La 16 septembrie 1924, o bandă de 20-30 de activiști comuniști au preluat conducerea localității, i-au sechestrat pe primar, pe șeful de post și pe jandarmi, intimidând populația și proclamând puterea sovietică și unirea cu URSS-ul. Rebelii au creat autorități sovietice - comitete revoluționare, unități de miliție populară și
Cișmele, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318485_a_319814]
-
D.I. Sokolenko, A.P. Kotovenko și G.A. Stașcenko au adăpostit doi spioni sovietici și le-au dat alimente, informându-i despre mișcarea trupelor inamice. Soldații germani i-au împușcat pe fostul președinte al Sovietului comunal L.I. Kotovenko și pe alți activiști comuniști. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1947
Cișmele, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318485_a_319814]
-
Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. A fost creat un comitet condus de activistul bolșevic Leonte Țurcan, care a procedat la împărțirea pământurilor confiscate de la proprietari. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După
Nerușai, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318474_a_319803]
-
constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. A fost creat un comitet condus de activistul bolșevic Leonte Țurcan, care a procedat la împărțirea pământurilor confiscate de la proprietari. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Nerușai a făcut parte din
Nerușai, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318474_a_319803]
-
1940, din cei 3.980 locuitori ai satului, 2.242 erau ruși (56.33%), 1.652 români (41.51%), 52 polonezi (1.31%), 22 evrei și 5 bulgari. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aici existând un comitet revoluționar clandestin. Membrii organizației comuniste din sat au menținut legături strânse cu organizația din Chilia Nouă, distribuind pliante în care făceau propagandă pentru revoluția sovietică și răsturnarea regimului burghezo-moșieresc din România. Mai mulți
Nerușai, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318474_a_319803]