9,186 matches
-
publicație apărută la Zalău, trimestrial, din ianuarie 1997, editată de Inspectoratul Județean pentru Cultură Sălaj. Redactor-șef este Cornel Grad, care în articolul-program De ce „Limes”?, afirmă că revista dorește să reflecte înainte de toate realitățile social-culturale ale Sălajului dinspre trecut spre actualitate. În vederea acestui scop sunt deschise numeroase rubrici: „Historia”, „Ethnos”, „Literatură”, „Confluențe”, „Poesis”, „Philobiblon”, „Patrimoniu cultural”, „Literatură universală”, „Semnal”, „Caleidoscop”. L. va include îndeosebi articole despre trecutul istoric și oamenii importanți ai locului, inițiind chiar un fel de dicționar de personalități
LIMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287816_a_289145]
-
și practicând critica obiectivă, nesupusă rigorilor din documentele de partid ce ținteau, în anii ’70-’80, dacă nu o „întoarcere la proletcultism”, cel puțin „un nou compromis cu adevărul” (Monica Lovinescu, Noua gardă a compromisului). În rubrici precum „Semne bune”, „Actualitatea literară”, sunt semnalate aparițiile editoriale din țară, alte spații găzduind comentarii critice pe marginea scrierilor lui Mircea Eliade, Emil Cioran, Vintilă Horia, Lucian Blaga, Constantin Noica, Dumitru Radu Popescu, Pericle Martinescu, Olga Caba, Marin Preda ș.a. Considerațiile critice vin adeseori
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
atitudine era blamată de mediile intelectuale, intențiile cărții sunt declarat polemice, cu o dublă finalitate în timp - una generală și una imediată. În studiile din primul volum autorul află seve revigorante în moștenirea clasicilor. De aceea năzuiește să readucă în actualitate personalități ale Franței de odinioară, alături de „adevărații” scriitori ai Franței de azi, pentru a susține permanența umanismului în lume, rolul literaților francezi în promovarea idealurilor morale și sociale. O primă secțiune cuprinde studii ample despre scriitori consacrați, autorul argumentând cu
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
istoria literaturii române, revista a inclus în paginile ei lucrări referitoare la Codicele Voronețean și Psaltirea Șcheiană, la Antim Ivireanul și cronicarul Constantin Filipescu. Despre D. Bolintineanu exprimă păreri V.D. Păun, iar P.V. Haneș își continuă acțiunea de aducere în actualitate a lui Alecu Russo. Sunt prezentate numeroase documente literare inedite referitoare la V. Alecsandri, I. Ghica, Iancu Alecsandri. La evoluția romanului românesc se referă Iuliu Dragomirescu, iar N. Iorga face să apară o serie intitulată Studii de istorie și istorie
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
Cuprins Introducere - De ce sociopsihologia și antropologia familiei? 11 Capitolul 1 Abordarea complexă a familiei 1.1. Conexiuni și interferențe disciplinare 15 1.2. Sociologia familiei și antropologia culturală 17 1.3. Tendințe actuale în studierea familiei 20 1.3.1. Actualități tematice de investigație 20 1.3.2. Orientări teoreticometodologice 22 1.4. Relevanța teoretică și practic-aplicativă a studierii familiei 27 1.5. Principalele momente istorice ale studiilor (sociologice) despre familie 28 1.5.1. Reconstituirea formelor de familie din analiza
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociologie (și antropologie) sunt incluse teme de intersecție cu asistența socială, sub sintagma „probleme ale familiei” (comunicare defectuoasă, abuzul față de copii, violența etc.). 1.3. Tendințe actuale în studierea familieitc " 1.3. Tendințe actuale în studierea familiei" 1.3.1. Actualități tematice de investigațietc "1.3.1. ActualitĂȚi tematice de investigație" Schimbările legate de poziția și rolul familiei în societate, ca și cele din interiorul ei s-au tradus repede în teme de cercetare pentru sociologia și antropologia familiei. Achizițiile din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
intersecție cu asistența socială, sub sintagma „probleme ale familiei” (comunicare defectuoasă, abuzul față de copii, violența etc.). 1.3. Tendințe actuale în studierea familieitc " 1.3. Tendințe actuale în studierea familiei" 1.3.1. Actualități tematice de investigațietc "1.3.1. ActualitĂȚi tematice de investigație" Schimbările legate de poziția și rolul familiei în societate, ca și cele din interiorul ei s-au tradus repede în teme de cercetare pentru sociologia și antropologia familiei. Achizițiile din disciplinele conexe au contribuit, de asemenea, la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
generală în viață; impactul copiilor asupra statutului economic al părinților; modul cum afectează copiii statutul marital al părinților (necăsătorit, căsătorit, divorțat, recăsătorit); efectele situației economice a părinților asupra copiilor. La acestea, cercetări ulterioare au adăugat subiecte de mare relevanță și actualitate: presiunea grupurilor de similaritate (peer groups) asupra părinților și familiei, particularitățile relației părinți-copii în cazul migranților, bunica drept substitut al mamei (Ambert, 2001). O mențiune aparte merită problema relațiilor dintre copiii maturi și părinții în vârstă. Creșterea duratei medii de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
carențate (economic, social, psihologic), se ridică întrebarea ce relevanță au datele și concluziile obținute pentru sociologia familiei în general. 1.5.5. Cercetările postbelicetc 1.5.5. Cercetările postbelice" Asupra acestor cercetări ne vom opri puțin, întrucât ele sunt de actualitate și în prezent și formează o mare parte din substanța tratatelor și a cursurilor de sociologie a familiei. În anii de după cel de-al doilea război mondial, în SUA se înregistrează oputernică creștere economică, sporește calitatea vieții, au loc fenomene
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
literaturilor străine - traduceri și comentarii privind scrieri ale lui Fernando Arrabal, Milan Kundera, Aimé Césaire, Julio Cortázar, Saint-John Perse, Truman Capote, Michel Butor, Samuel Beckett, Arthur Miller, Paul Ricoeur, Michel Tournier ș. a. În structura sumarului intră și pagini dedicate folclorului, actualității filosofice ori celei socio-culturale. R.Z.
REVISTA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289242_a_290571]
-
aparținând lui Ion Marin Sadoveanu, Eugen Jebeleanu, M. Blecher și lui Mihail Sebastian, Sașa Pană crede că se poate vorbi de „un nou realism”. El descoperă în Al. Sahia (republicat cu schița Revoltă în port) „un antemergător al realismului popular”. Actualitatea - afirmă Sașa Pană - impune însă „realismul democrației populare transformat din realismul durerii populare”. Cu o cronică într-un anume fel mai subtilă va interveni și Ov. S. Crohmălniceanu, pentru a sublinia legătura dintre suprarealism, ca „diversiune ideologică”, și criza generală
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
obișnuite sunt „Comentarii critice”, „Notițe”, „Texte și documente”, „Puncte de vedere”, „Cronici”, „Revista revistelor”, „Lumea de azi”, „Presa mondială”, acoperind un spectru foarte larg de preocupări literare și publicistice. Girate de nume importante ale culturii românești, mereu în pas cu actualitatea literară și critică, textele care dau substanță acestor rubrici reprezintă elementul esențial ce contribuie la acreditarea revistei ca una dintre cele mai influente ale epocii. Primul număr apare fără un articol-program explicit. Declarațiile de intenții se regăsesc însă în câteva
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
II, 354-368; Raicu, Critica, 31-34; Cristea, Arcadia, 127-132; N. Tertulian, Experiență, artă, gândire, București, 1977, 289-320; Baltag, Polemos, 80-85; Cioculescu, Itinerar, III, 227-331; Paleologu, Ipoteze, 232-236; Sorescu, Interpretări, 226-275; Ornea, Tradiționalism, 395-404; Grigurcu, Între critici, 34-41; Sângeorzan, Anotimpurile, 45-89; Ornea, Actualitatea, 243-250; Vasile, Conceptul, 263-264; Ion Vianu, Ritualuri, RL, 1991, 46; Florin Mihăilescu, Introducere în opera lui Mihai Ralea, București, 1997; Gheorghe Grigurcu, Despre Mihai Ralea, RL, 1998, 30; Ornea, Portrete, 86-95; Al. Săndulescu, Mihai Ralea și problemele romanului românesc, ALA
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
mai conține un dialog cu Toma Pavel despre „călinescianism” ca fenomen epigonic: deși perspectiva este lucidă și echilibrată, epoca l-a receptat fie drept scandalos, fie plin de curaj. Următoarele volume de cronici - Colocvial (1976; Premiul Uniunii Scriitorilor), Explorări în actualitatea imediată (1978), Noi explorări critice (1982), De la imperfect la mai puțin ca perfect (1987), Nu numai despre critici (1990), Dinspre „Cercul Literar” spre „optzeciști” (1997), Ultime explorări critice (2000) - variază tipul de sumar în funcție de literatura momentului. Structurarea actualității nu se
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Explorări în actualitatea imediată (1978), Noi explorări critice (1982), De la imperfect la mai puțin ca perfect (1987), Nu numai despre critici (1990), Dinspre „Cercul Literar” spre „optzeciști” (1997), Ultime explorări critice (2000) - variază tipul de sumar în funcție de literatura momentului. Structurarea actualității nu se face într-un sens eterogen sau aleatoriu, ci pe direcția unor „campanii” (cuvântul este al criticului): intră în vizor, succesiv sau simultan, romanul politic din deceniul al optulea, prelungirile poeziei șaizeciste, Școala de la Târgoviște, echinoxiștii, optzeciștii, chiar un
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
însuși textul de bază. VIRGIL NEMOIANU SCRIERI: Confluențe literare, București, 1966; Cărți, autori, tendințe, București, 1968; Cică niște cronicari..., București, 1970; Selecție din selecție, București, 1972; Agârbiceanu și demonii. Studiu de tipologie literară, București, 1973; Colocvial, București, 1976; Explorări în actualitatea imediată, București, 1978; Noi explorări critice, București, 1982; De la imperfect la mai puțin ca perfect, București, 1987; Nu numai despre critici, București, 1990; Ion Creangă. O biografie a operei, București, 1995; Dinspre „Cercul Literar” spre „optzeciști”, București, 1997; Reflexii și
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Mihail Ionescu-Miozino. Publicația, „socială, culturală și literară”, editată, un timp, în condițiile ocupației germane a Bucureștiului, încearcă să mențină trează ideea conștiinței naționale și a solidarității de acțiune. Literatura prezentă aici va fi subsumată acestui program. Pot fi urmărite rubricile „Actualități”, „Cronica dramatică”, „Revista revistelor”. Printre numeroșii poeți publicați figurează George Gregorian, Virgil Cristescu, N. Russu-Ardeleanu, N.G. Rădulescu-Niger, Marcel Romanescu, D. Teleor, Mihail D. Stamate-Cyrus, H. Frollo, D. Iacobescu, Al. Obedenaru, Ioan Al. Bran-Lemeny, iar dintre prozatori - Ion Dragoslav, Al. Cazaban
ROMANIA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289311_a_290640]
-
de descompunere de același autor (în traducerea Irinei Mavrodin), iar în numărul 10/1991 un fragment din scrierile lui Ioan Petru Culianu. Incitante sunt interviurile cu personalități literare, o scrisoare adresată de Ion Barbu lui Tudor Vianu, știrile comentate din actualitatea culturală și literară, revista revistelor, ca și segmentul de divertisment, alcătuit din aforisme, epigrame etc. Alți colaboratori: Cornelia Ștefănescu, Al. Husar, Ion Stratan, Constantin Coroiu, Florin Paraschiv, Silvia Barbu, Mihai Cimpoi, Ion M. Pușcă, Corneliu Fotea. M.W.
REVISTA V. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289272_a_290601]
-
este inițiativa de a evoca scriitori trecuți în uitare: Olga Vrabie, poetă prematur dispărută, Zicu A. Araia, Gheorghe Bezviconi, George Dorul Dumitrescu, Stejar Ionescu ș.a. De asemenea, un bogat material documentar - memorii, jurnale, scrisori și alte texte inedite - readuce în actualitate nume precum Grigore T. Popa, Sergiu Matei Nica, Leca Morariu, Petru Comarnescu, Leon T. Boga, N. I. Herescu, pictorul Ion Neagoe. Alți colaboratori: Dumitru Acu, Ioan Lăcătușu, Ioan Seni, Maria Grămadă, Baruțu T. Arghezi. I.M.
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
pe care a dirijat-o, probabil, A.C. Popovici. În dezacord cu direcția politică a cotidianului, cu timpul unii dintre acești scriitori se retrag. Caragiale e prezent cu o singură scriere, Reporter - Reportaj, Al. Vlahuță semnează mai multe articole referitoare la actualitatea politică și culturală, iar Ovid Densusianu scrie cronici politice și literare, precum și note (semnate D.), în care abordează chestiuni de artă, literatură, știință. Tot cu cronici literare colaborează G. Bogdan-Duică, Ilarie Chendi și Ștefan Petică. Publicistica militantă, vizând diverse aspecte
ROMANIA JUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
de Adela Xenopol și Lucreția Petrescu și unui poem dramatic de Adrian Maniu (Lupii). Un merit al revistei este acela de a fi continuat să aibă, de-a lungul anilor, o destul de bogată secțiune critică, încercând să țină pasul cu actualitatea literară, să valorifice tradiția, să evidențieze însemnătatea unor personalități. Printre cele mai active sunt Aida Vrioni și Agatha Grigorescu-Bacovia, care dau nu numai o serie de medalioane critice dedicate unor scriitoare, ci și comentarii și însemnări pentru „Cronica literară”, rubrică
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
I. Mihăescu, G. Bogdan-Duică, Liviu Rebreanu, Cincinat Pavelescu ș.a. Se dezbate problema relațiilor interculturale dintre români și maghiari, cehi, polonezi, francezi, se comentează poezia populară, se abordează cu pertinență, uneori și cu o pornire polemică, tema raportului dintre tradiție și actualitate. Între publiciștii culturali ai R.n. foarte activi sunt Titus Bunea, I.C. Mălin, Olimpiu Boitoș, care folosește și pseudonimul S. Florea, Iosif E. Naghiu. Se reiau câteva poeme de Aron Cotruș (Horia, Căpetenia,), se înscriu în sumar versuri de Al. Popescu-Negură
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
multor scriitori, cărți, reviste și cenacluri ar fi fost alta „dacă păstrau un mai viu și instinctiv contact cu pământul obârșiei noastre” și subliniază: „Noi mergem în pas cu viața. Cu viața neamului nostru, românesc.” În articolul O altfel de actualitate a literaturii și artei (2/1939), elogiind autohtonismul, Cezar Petrescu combate modernismul cosmopolit, pe seama căruia sunt puse erorile și eșecurile culturale din epocă: „Literatura și arta au pregătit un climat. Au pus în circulație principiile specificului nostru național și ale
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
de bilanț ( În pragul celui de-al doilea an), periodicul ignoră „trecătoarele tulburări ale timpului, pentru a urmări afirmarea seninelor puteri ale spiritului omenesc”. Abandonarea oricărui angajament ideologic și a partizanatului politic nu înseamnă totuși o diminuare a implicării în actualitate - dovadă stau rubricile „Evenimente culturale”, „Portretul săptămânii”, „Între șvarț și călimară”, „De la A la Z”, „Răsfoind revistele” -, ci doar acea libertate care i-a îngăduit R.l. să devină una dintre cele mai vii și mai complete publicații ale momentului. Extrem de
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
de prestigiu, R.l., publicație „de critică și informație literară, artistică și culturală”, nu a pornit la drum cu un program precis, ci doar cu câteva principii respectate cu sfințenie: promovarea talentelor și a valorilor, încurajarea libertății de expresie, ancorarea în actualitate. În articolul De ce?, din numărul inaugural, Liviu Rebreanu respinge orice partizanat, subliniind că noua publicație nu s-a născut „pentru a stimula solidarități imposibile”, că nu are „nici politică de apărat, nici genialități de impus cu toroipanul” și că singura
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]