7,542 matches
-
a condus la crearea unor variații moderne pe tema contractului social, așa cum ea a fost dezvoltat] în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Egosimul KURT BAIER Egoismul ne dicteaz] s] tr]im astfel încât s] ne atingem interesele proprii. Adepții egoismului psihologic consider] c] toți facem oricum acest lucru, deci ideea nu mai are nevoie de sprijin suplimentar. Alți adepți ai egoismului cred cu ț]rie c] urm]rirea intereselor proprii este modul rațional, chiar etic, de a tr]i
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-lea și al XVIII-lea. Egosimul KURT BAIER Egoismul ne dicteaz] s] tr]im astfel încât s] ne atingem interesele proprii. Adepții egoismului psihologic consider] c] toți facem oricum acest lucru, deci ideea nu mai are nevoie de sprijin suplimentar. Alți adepți ai egoismului cred cu ț]rie c] urm]rirea intereselor proprii este modul rațional, chiar etic, de a tr]i. În ciuda îndoielilor legate de considerarea egoismului drept o teorie etic], acesta ofer] un r]spuns provocator la întrebarea practic] fundametal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerat contemporan cu Buddha, fiind adeseori comparat cu acesta. Jainismul este, în mod categoric, ateist, respingând, ca și buddhismul, credința într-un „suprem Dumnezeu personal”. Curând dup] aceea, a ap]rut o disput] și o scindare, pornind de la acuzația c] adepții eticii Jaina s-au preocupat prea mult de morală individual] și de viață monastic]. Aceast] situație a generat crearea a dou] secte Jaina, cei numiți Digambaras (neînveșmântați) și cei cunoscuți sub numele de Shvetambaras (învesmântați în alb); cei din urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca minusculele nigodas (entit]ți microsopice) s] fie inhalate. Extremă logic] a acestei etici ar fi evitarea oric]rei mișc]ri și înfometarea (pan] la deces), așa cum au f]cut unii c]lug]ri jainiști - un antidot sigur împotriva eudemonismului. Adepții eticii Jaina pot opta pentru aceast] practic] și în cazul unor boli rare sau în faz] terminal]. Totuși, o precizare important] trebuie ad]ugat] celor de mai sus. În timp ce ahimsa sau nev]ț]marea poate p]rea a fi practicat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
luat naștere în Asia de Sud-Est, mai precis în Sri Lanka, Tailanda, Birmania și Cambodgia. Tradițiile de mai tarziu au ap]rut în Nepal, China și Coreea, cum este Mah³y³na (care înseamn] Marea Metod]), iar în Tibet și Mongolia - Tantray³na (sau Metodă Ezoteric]). Adepții Mah³y³na denumesc tradiția budist] timpurie Hin³y³na (Mică Metod]). În acest articol, ne preocup] înv]ț]turile generale în materie de etic] ale lui Buddha. Diversele abord]ri relevate de tradiții etice diferite vor fi discutate în partea final] a acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iar în discursurile sale nu exist] o analiz] explicit] a relației dintre faptele reale și valori. Cu toate acestea, Buddha a susținut ideea conform c]reia obiectivitatea relativ] a afirmațiilor morale este crucial] pentru sistemul s]u etic, spre deosebire de viziunea adepților scepticismului și ai relativismului din acea vreme. Etică budist] prezint] o larg] deschidere spre naturalism și se poate spune c] anumite tipuri de certitudini servesc drept suport afirmațiilor morale. Astfel, în etică budist] nu exist] nici o leg]tur] logic] între
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
greu de elucidat, atribuindu-le o anumit] rigoare formal]. Nici Buddha însuși nu s-a declarat a fi de partea tradiționaliștilor sau a metafizicienilor raționaliști, care considerau c] logică poate da un r]spuns tuturor problemelor; dimpotriv] a fost un adept al experimentalismului, percepând faptele așa cum acestea ap]reau în lumea real]. Dar în opinia sa, faptele reale prezint] o semnificație aparte în virtutea doctrinei budiste, semnificație ce reiese din ins]și natura lucrurilor, nefiind impus] din exterior. v. Budismul că etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
numite arahant. Tradiția Mah³y³na susținea ideea c], în loc s] ating] iluminarea în calitate de discipol al lui Buddha, fiecare om ar trebui s] aspire a deveni chiar Buddha, pentru a-i putea ajuta și pe alții. La fel ca urmașii tradiției Tantray³na, adepții Mah³y³nei credeau într-un ideal superior, acela de Bodhisatva, care indică un angajament nelimitat fâț] de ceilalți, fiind expresia cea mai cuprinz]toare a altruismului. Buddha este cel iluminat, iar Bodhisatva este cel care aspir] s] devin] Buddha. Viața unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moralei deschide calea spre Zen. Tradițiile budiste timpurii, ca și cele de mai tarziu, conținu] s] se mențin] în anumite zone din Orient, iar influența lor s-a r]spândit și în Occident. Cu toate c] etică budist] influențeaz] viața adepților s]i, exist] un amestec consistent de ritualuri și practici aparținând fiec]rei culturi, care pe de o parte contribuie la îmbun]ț]țirea înv]ț]turilor lui Buddha, iar pe de alt] parte împiedic] propagarea acestora. Astfel, budismul conținu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urmeaz] un singur fir”. Zengzi a r]spuns: „Înțeleg”. Dup] plecarea lui Confucius, cineva a întrebat: „Ce a vrut s] spun] maestrul?”. R]spunsul lui Zengzi a fost acesta: „Pentru maestru, tao înseamn] credinț] și reciprocitate”. (Analecte, 4:15) Toți adepții confucianismului sunt de acord cu supoziția f]cut] de Zengzi. Pe de alt] parte, Confucius formuleaz] clar o versiune negativ] a regulii de aur: „Ceea ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”. Aceasta are la bâz] principiul reciprocit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
autoritatea modelelor taoiste ancestrale. Uneori obiceiurile pot fi cât se poate de greșite. În acest sens, Mo Tzi d] exemplul membrilor unui trib care, în virtutea tradiției, isi sacrificau cei dintâi n]scuti (fapt care ar trebui s] uimeasc] pe orice adept al confucianismului). De aceea ar trebui s] existe criterii de selecție a conținuturilor taoiste. Pentru aceasta, Mo Tzi a propus utilitatea că standard de evaluare, normă fiind aplicabil] și asupra conceptelor shi (corect) și fei (greșit); astfel ea a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Mo Tzi este fondat] pe conceptul de „iubire universal]”, diferit] de „iubirea p]rtinitoare” care se reg]sește în gândirea lui Confucius. O cale sau conduit] dao bazat] pe o iubire p]rtinitoare nu este consecvent] întrucât va naște în adeptul s]u preferință că ceilalți s] adopte o atitudine universal], măi general] (Mo Tzi, secțiunea 16). În etică chinez] problemă se pune cu privire la acel tao care trebuie inoculat în mintea oamenilor pentru a le c]l]uzi propriul te. Doctrinele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
format] de c]tre Mo Tzi a devenit un curent filosofic larg r]spândit și o important] fort] politic], fiind în opoziție cu confucianismul. Ins] Mencius nu a agreat nici extinderea gândirii lui Mo Tzi și nici ideile lui Yangzhu, adept al consecvențialismului. De la acesta, Mencius a p]strat doar ideea potrivit c]reia limbajul este o form] de materializare a egoismului. În viziunea lui Yangzhu, divinitatea-natur] constituie temelia de orientare a conduitei; mai mult decât atât, porunca divin] are un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toas], normal]; factorii economici și sociali pot interveni în procesul de conturare a tr]s]turilor morale. Oamenii ajunși în pragul disper]rii din cauza r]zboaielor sau a lipsurilor materiale nu vor dezvolta un caracter moral corespunz]tor. De asemenea, adepții teoriilor lui Mo Tzi, respectiv Yangzhu se afl] în acceași situație, deoarece încearc] s] forțeze procesul de maturizare prin utilizarea cuvintelor și a limbajului, argumentându-și disocierile pe baza unor considerente de ordin natural. Cei doi folosesc un criteriu distinctiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Lao Tzi nu face altceva decât s] propun] conduită negativ] ca fiind una constant]. Recomand]rile sale constituie un ghid solid și în sfera legalit]ții, dar mai ales în situațiile care vizeaz] loviturile de stat (r]sturn]rile politice). Adepții legalismului extrag pasaje din text care demasc] „metodele mașiniste” machiavelice aplicate în guvernare: menținerea ignorantei în rândul oamenilor, caracterizarea toleranței ca fiind nefireasc] etc. Eu aș propune o abordare diferit] a gândirii lui Lao Tzi. Acesta ne îndeamn], la fel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
metafizic; rabinul Maimonide insist] că aceast] imitare s] aib] un impact practic asupra vieții desf]surate în cadrul comunit]ții. Poate că r]spuns la scrierile etice ale filosofilor evrei din perioada medieval] (vezi „Introducere”, în Kellner, 1978), scriitorii care erau adepți ai tradiției rabinice au început s] scrie tratate etice bazate în întregime pe texte ale Mișnei și ale Talmudului, în încercarea de a dovedi c] aceste texte ofer] tot ceea ce este necesar pentru crearea unui sistem etic complet. Prețuind îndemnul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Rosner, F. și J. D. B.: Jewish Bioethics (New York: Hebrew Publishing Company, 1979) Schwarzschild, S. S.: „Moral radicalism and „middlingness” în Maimonides’ ethics”, Studies în Medieval Culture ÎI (1977), 65-64. 8 Etică creștin] RONALD PRESTON Etică creștin] definește modul de viat] a adepților religiei creștine. În decursul a dou] mii de ani, creștinismul a devenit un fenomen mondial cu caracter proteic. Drept urmare, etică creștin] poate fi privit] din mai multe perspective, iar istoria să poate fi consemnat] în diverse moduri. Se poate spune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în cinci mari ramuri confesionale, fiecare atingând un anumit grad de stabilitate și având un sistem de doctrine și un stil etic proprii. 1) Religia ortodox], în principal în Europa de Est și în Rusia; 2) religia romano-catolic], cu cei mai numeroși adepți; 3) luteranismul; 4) calvinismul sau Biserică reformat], numit] în ț]rile anglo-saxone prezbiterian], congregațional] și baptist]; 5) Biserică Anglican], la care trebuie ad]ugat metodismul, o ramificație a acesteia cu o amploare mai mare. De asemenea, exist] sute de alte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] exist] un sens în cadrul acestei etici radicale, pe care il ignor]m cu des]vârșire. Nu ar fi mai potrivit] o etic] mai puțin drastic] și mai practic] ? Aceast] întrebare este pus] frecvent în vremurile noastre de c]re adepții altor credințe, cum ar fi evreii și musulmanii. Unul dintre primii scriitori evrei care au f]cut eforturi constante pentru a dep]și polemicile și persecuțiile de-a lungul secolelor și pentru a adopta o nou] perspectiv] cu privire la Iisus a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Unul dintre primii scriitori evrei care au f]cut eforturi constante pentru a dep]și polemicile și persecuțiile de-a lungul secolelor și pentru a adopta o nou] perspectiv] cu privire la Iisus a fost Joseph Klausner (1925). El a avut câțiva adepți. Acest lucru a constituit o schimbare remarcabil]. În același timp, creștinismul a conșientizat originea evreiasc] a lui Iisus. Klausner consider] c] întreaga înv]ț]tur] etic] a lui Iisus are izvoare evreiești, f]r] a fi exprimate ca atare. Oricum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într] în conflict cu „individualismul posesiv”, care a avut o influent] major] asupra cercurilor occidentale în ultima parte a secolului XX. În unele cercuri, acesta a generat o versiune proprie a eticii creștine, care, ins], nu este acceptat] de majoritatea adepților contemporani ai eticii creștine, num]rându-se printre ei, în mod sigur, și cei aflați sub influența mișc]rii ecumenice. Acordarea de prioritate nevoilor celor s]rmani a c]p]țâț o important] din ce in ce mai mare. Aceste dou] aspecte, preocuparea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ființele umane sunt raționale, virtuțile și calit]țile pe care le acceptau și le practicau erau considerate drept modalit]ți de atingere a scopului indivizilor și al comunit]ții. Acest scop era fericirea. v. Etică în tradiția Shi’a Printre adepții Shi’a, care difer] de grupul sunnit prin faptul c] atribuie autoritatea legitim], dup] moartea profetului Mohamed, v]rului și ginerelui s]u, Ali, si descendenților s]i desemnați, cunoscuți sub numele de imami, a ap]rut noțiunea de raționalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
modelului lor de organizare statal] musulman]. Printre grupurile Ismaili care recunosc un imam în viat], prezența acestuia este considerat] necesar] pentru a contextualiza Islamul în vremuri și circumstanțe schimb]toare, iar înv]ț]turile și interpretarea acestuia conținu] s] conduc] adepții s]i în viață material] și spiritual]. Un exemplu îl constituie rolul actualului imam din Ismailii Nizari, Aga Khan, care conduce o comunitate global]. Deci, continuitatea Shi’a cu tradițiile și valorile musulmane r]mane legat] de autoritatea spiritual] conținu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rui control legal; ins] propriile noastre dorințe sunt cele care ne îndeamn] înspre rezolvarea acestei probleme. Teoria contractului social recunoaște omul și nu pe Dumnezeu că f]uritor al puterilor laice care îl guverneaz]. În secolul al XVII-lea mulți adepți ai dreptului natural împ]rt]șeau aceast] idee. Deși Hobbes și-a atras un val de critici pentru afirmația conform c]reia morală servește egoismul uman, adepții dreptului natural au acceptat c] oamenii sunt ființe care simt nevoia s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uritor al puterilor laice care îl guverneaz]. În secolul al XVII-lea mulți adepți ai dreptului natural împ]rt]șeau aceast] idee. Deși Hobbes și-a atras un val de critici pentru afirmația conform c]reia morală servește egoismul uman, adepții dreptului natural au acceptat c] oamenii sunt ființe care simt nevoia s] fie guvernați. John Locke (1632-1704) nu s-a ar]țâț de acord cu ideile lui Grotius și ale lui Hobbes, susținând c] oamenii au unele drepturi inalienabile și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]