KorAP: Find »[drukola/base=adversar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...169 170 171 ...502 >

12,537 matches

Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471

sateliții de recunoaștere 81. Astfel, deși activitatea de recunoaștere spațială prezintă numeroase avantaje importante, există și alte tipuri de platforme care continuă să joace roluri semnificative în sfera exploatării tehnice. Avioanele, de exemplu, pot efectua misiuni la periferia teritoriului unui adversar; pot intercepta comunicații imposibil de interceptat din spațiu; pot fotografia zone aflate în apropierea granițelor teritoriale, rămânând în același timp în siguranță în afara spațiului aerian al țării-țintă; și pot intercepta semnalele radar provenite de la radarele antiaeriene ale adversarului, ce ar

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
teritoriului unui adversar; pot intercepta comunicații imposibil de interceptat din spațiu; pot fotografia zone aflate în apropierea granițelor teritoriale, rămânând în același timp în siguranță în afara spațiului aerian al țării-țintă; și pot intercepta semnalele radar provenite de la radarele antiaeriene ale adversarului, ce ar fi activate tocmai în scopul identificării traiectoriei avionului. Aparatele de zbor fără pilot (vehicule aeriene fără echipaj sau UAV) pot fi utilizate în zone în care mijloacele de apărare antiaeriene inamice prezintă un risc extrem de mare pentru piloți

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
acest tip; este ca și cum ai avea un agent cu acces nelimitat la liderii inamici. Totuși, obținerea acestor informații prin comint este mult mai dificilă decât lasă să se vadă expunerea lui Turner. În primul rând, se poate presupune că un adversar își criptează majoritatea comunicațiilor sensibile. În această ordine de idei, trebuie remarcat faptul că activitatea de culegere a informațiilor din surse umane poate fi utilă și chiar critică și în această privință: poate oferi liste de coduri sau alte date

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
clasificat în mod generic drept vehicule pentru transportarea diverselor tipuri de rachete. Abia mai târziu aceste camioane au devenit elemente de maximă importanță, făcându-se legătura cu dispunerea armamentului nuclear sovietic de Rusia și Europa de Est29. În plus, dacă adversarul identifică semnăturile pe care se bazează experții, el le poate folosi în avantajul său, inclusiv pentru planuri de diversiune. Conform anumitor relatări, Guvernul indian s-a bazat pe astfel de informații pentru a ascunde de serviciile secrete americane pregătirile pentru

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
mijloacelor tehnice secrete) a desfășurărilor de forțe sau ale exercițiilor militare ori surse umane cu acces direct la planuri militare. În ceea ce privește informațiile științifice și tehnice, această categorie de analiză necesită combinarea prognozei informative (în care se concentrează toate informațiile despre adversar și care ilustrează concepția militară a acestuia) cu cea analizată de specialiștii militari (ce concentrează descrierea capacității militare și forma în care se va manifesta războiul prognozat). Specialiștii militari trebuie să dea dovadă de flexibilitate în gândire atunci când emit aceste

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
cea analizată de specialiștii militari (ce concentrează descrierea capacității militare și forma în care se va manifesta războiul prognozat). Specialiștii militari trebuie să dea dovadă de flexibilitate în gândire atunci când emit aceste prognoze în scopul depistării diferitelor soluții pe care adversarul le-ar putea adopta în cazul problemelor militare obișnuite, soluții ce derivă din resursele pe care le dețin. Pe scurt, „strategii au nevoie de informații referitoare la diversitatea tipologiilor militare - informații care să dezvăluie metodele de operare ale inamicului, conflictele

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
să transmită o avertizare în legătură cu atacul japonez de la Pearl Harbor. Dată fiind importanța sa (în special în perioada Războiului Rece, când Statele Unite, URSS și aliații lor aveau importante forțe armate și mii de arme nucleare care puteau fi îndreptate împotriva adversarului) și întrucât putea fi necesară luarea rapidă a unor decizii, această funcție a agențiilor de informații a fost sistematizată într-o măsură mult mai mare decât oricare alta (cel puțin în Statele Unite). Sistemul, cunoscut sub numele semnale și avertizări (Indications

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
sistematizată într-o măsură mult mai mare decât oricare alta (cel puțin în Statele Unite). Sistemul, cunoscut sub numele semnale și avertizări (Indications and Warnings - I & W), are la bază analizarea demersurilor inevitabile sau probabile pe care le-ar întreprinde un adversar în vederea pregătirii unui atac armat. Aceste evenimente ipotetice - mobilizarea rezerviștilor, poziționarea avansată a forțelor militare, schimbarea manierei de comunicare și așa mai departe - poartă numele de „indicatori”; atunci când evenimentul se produce și este observat, este numit „semnal”. Analiștii stabilesc gravitatea

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
lor. În secțiunea de față sunt analizate acele cauze ale eșecurilor care țin de propriul aparat de informații; în capitolul 5 va fi analizat modul în care eșecul poate fi determinat de strategiile de inducere în eroare aplicate de un adversar. Eșecul cel mai grav și care se poate solda cu cele mai mari prejudicii se înregistrează atunci când are loc un atac neanticipat și forțele militare ale țării sunt luate prin surprindere. Într-adevăr, așa cum s-a arătat deja, configurația actuală

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
un moment dat, într-un fel sau altul, la apariția unei situații nefavorabile neprevăzute. (Există însă și cazuri în care, în urma unei activități deficitare a serviciilor de informații, o armată sau o țară, care nu este conștientă de vulnerabilitatea unui adversar, nu a profitat de o situație favorabilă 56. În situații de acest gen este vorba de un eșec, dar nu de o „surpriză”) În orice caz, noțiunea de surpriză nu este probabil cea mai utilă pentru înțelegerea prejudiciilor pe care

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
forțe ostile sau a șanselor de reușită sunt consemnate, în special, în cazul țărilor aflate în defensivă, din punct de vedere strategic sau tactic. Dar și o națiune aflată în ofensivă poate avea de suferit din cauza estimării eronate a efectivelor adversarului sau a altui factor relevant. De exemplu, atacul Aliaților asupra podului de la Arnhem, Olanda - „podul prea îndepărtat” -, din septembrie 1944 a eșuat, în principal, din cauză că, în condițiile unei prea mari încrederi în forțele proprii și analizei superficiale a datelor disponibile

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
de către un altul era, în orice caz, o situație nemaiîntâlnită. Dar, la data de 2 august, Irakul a invadat și a învins Kuweitul 63. Un alt exemplu al modului în care concepțiile convenționale pot conduce la evaluarea incorectă a unui adversar este opinia pe care o aveau britanicii în anii ’30 cu privire la reînarmarea Germaniei, care urma să fie, apreciau ei, limitată ca amploare. Potrivit lui Wesley K. Wark: ...în general, șbritaniciiț se așteptau ca reînarmarea trupelor germane să depășească limitele prevăzute în

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
logica de la baza viziunii americane era imbatabilă și, ca atare, era împărtășită și de sovietici. O altă formă des întâlnită de proiectare a unei imagini simetrice, care afectează capacitatea de evaluare corectă a progreselor științifice sau tehnologice realizate de un adversar în domeniul militar, este sindromul „aici nu s-a inventat”. Acest sindrom se caracterizează prin faptul că nu se ia în serios posibilitatea ca un adversar să fi realizat o armă sau un dispozitiv la care propriul sistem tehnico-militar nu

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
care afectează capacitatea de evaluare corectă a progreselor științifice sau tehnologice realizate de un adversar în domeniul militar, este sindromul „aici nu s-a inventat”. Acest sindrom se caracterizează prin faptul că nu se ia în serios posibilitatea ca un adversar să fi realizat o armă sau un dispozitiv la care propriul sistem tehnico-militar nu s-a gândit sau l-a considerat lipsit de fezabilitate ori de eficiență. Acest sindrom se face simțit mai ales atunci când este vorba de un adversar

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
adversar să fi realizat o armă sau un dispozitiv la care propriul sistem tehnico-militar nu s-a gândit sau l-a considerat lipsit de fezabilitate ori de eficiență. Acest sindrom se face simțit mai ales atunci când este vorba de un adversar considerat inferior din punct de vedere tehnologic. R.V. Jones analizează acest fenomen atunci când prezintă activitatea de informații desfășurată de britanici pe linie tehnico-științifică în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Într-o concluzie formulată pe marginea unui raport informativ

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
să fie evaluate performanțele în domeniu 72. Se consideră adesea că activitatea serviciilor de informații ar trebui evaluată în raport cu un ideal de clarviziune. Se pierde, însă, din vedere că activitatea de informații implică, în general, o confruntare reală cu un adversar uman, și nu o luptă metaforică cu natura (așa cum se întâmplă în cazul cercetării științifice, care încearcă să determine natura să își dezvăluie secretele). De exemplu, incapacitatea victimei de a anticipa un atac-surpriză este reversul succesului repurtat de atacator atunci când

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
nu o luptă metaforică cu natura (așa cum se întâmplă în cazul cercetării științifice, care încearcă să determine natura să își dezvăluie secretele). De exemplu, incapacitatea victimei de a anticipa un atac-surpriză este reversul succesului repurtat de atacator atunci când își surprinde adversarul. În activitatea serviciilor de informații, una dintre părți încearcă, de cele mai multe ori, să zădărnicească eforturile făcute de adversar pentru înțelegerea corectă a situației. În acest scop, aceasta va face uz de o multitudine de tehnici de informații, inclusiv de diversiuni

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
să își dezvăluie secretele). De exemplu, incapacitatea victimei de a anticipa un atac-surpriză este reversul succesului repurtat de atacator atunci când își surprinde adversarul. În activitatea serviciilor de informații, una dintre părți încearcă, de cele mai multe ori, să zădărnicească eforturile făcute de adversar pentru înțelegerea corectă a situației. În acest scop, aceasta va face uz de o multitudine de tehnici de informații, inclusiv de diversiuni, după cum se poate vedea în capitolul 5, care abordează situația activității de contrainformații. Prin urmare, progresele înregistrate în privința

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
lume pot obține rezultate mai bune în activitatea lor. În domeniul informațiilor, lucrurile nu stau însă la fel; faptul că datele sau procedurile noi permit unui grup de ofițeri de informații să obțină rezultate mai bune înseamnă, de regulă, că adversarii acestora nu își mai îndeplinesc atribuțiile la fel de bine ca până atunci și, într-un fel, înregistrează eșecuri. Acest lucru este valabil mai ales în privința acțiunilor deliberate care implică luarea prin surprindere, dar are o arie mai largă de cuprindere 73

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
de șah câștigate în raport cu numărul celor jucate. Desigur, în calitate de cetățeni, nu ne interesează o activitate de informații mai performantă în general, ci încercăm să consolidăm capacitatea pe linie de informații a țării noastre și să o diminuăm pe cea a adversarilor. Soluții instituționale. Printre soluțiile instituționale avute în vedere cel mai frecvent - soluții care presupun restructurarea cadrului instituțional în care se desfășoară activitatea serviciilor de informații - se numără analiza competitivă și crearea unui „avocat al diavolului”. Analiza competitivă se referă la

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
facă publică participarea lor la acestea. Un exemplu de acest gen îl reprezintă finanțarea în secret, de către guvernul unei țări, a unei publicații sau a unui post de radio care susține politica sa ori manifestă o atitudine ostilă față de politica adversarului său. În sfârșit, există și situații în care o mare parte din informațiile cu privire la operațiuni sunt făcute publice, dar, din rațiuni diplomatice sau din alte motive, guvernele implicate evită să recunoască oficial participarea lor la evenimentele respective. În Statele Unite, acțiunile

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
oficiali guvernamentali dintr-o țară să nu fie adus la cunoștința altor membri ai aceluiași guvern. De asemenea, „activitatea de contrainformații” presupune recurgerea la serviciile unor agenți dubli, după cum vom vedea în capitolul următor. Acești agenți urmăresc să obstrucționeze eforturile adversarului de culegere a unor informații din surse umane, dar pot fi utilizați și pentru a-i transmite informații false, menite să îl inducă în eroare și chiar să îl determine să își modifice planul de acțiune. (Agentul dublu trebuie să

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
a unor informații din surse umane, dar pot fi utilizați și pentru a-i transmite informații false, menite să îl inducă în eroare și chiar să îl determine să își modifice planul de acțiune. (Agentul dublu trebuie să își înșele adversarul în privința activităților sale, fapt ce influențează, în mod inevitabil, activitatea de culegere a informațiilor de către adversar.) Nu este clar în ce moment această activitate „tradițională” ar trebui să fie privită nu ca o activitate de contrainformații, ci ca o acțiune

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
false, menite să îl inducă în eroare și chiar să îl determine să își modifice planul de acțiune. (Agentul dublu trebuie să își înșele adversarul în privința activităților sale, fapt ce influențează, în mod inevitabil, activitatea de culegere a informațiilor de către adversar.) Nu este clar în ce moment această activitate „tradițională” ar trebui să fie privită nu ca o activitate de contrainformații, ci ca o acțiune secretă. În plus, trebuie remarcat că sintagma acțiune secretă pare a fi o invenție americană, neexistând

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Război Mondial. Deși poziția lor oficială era neutră, Statele Unite au fost totuși un furnizor important de muniții și materiale de război pentru Marea Britanie și aliații acesteia în primii trei ani de conflict. Pentru a întrerupe acest flux de materiale către adversarii săi - fără a genera o reacție a Americii îndreptată împotriva Germaniei - serviciile germane de informații au realizat multe operațiuni secrete în Statele Unite. Printre acestea se numărau sabotarea vaselor care transportau provizii în Marea Britanie și Rusia, producerea unor viruși de antrax

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]