KorAP: Find »[drukola/base=agresiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...169 170 171 ...278 >

6,939 matches

Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868

Nord și Uniunea Europeană care își exprimă necesitate abordării unei strategii pentru securitate la sfârșitul anului 2003, în Tratatul de la Maastricht.288 „Securitatea nu mai este astăzi direct legată doar de preocuparea statelor de a-și proteja indivizii în fața amenințărilor clasice agresiuni militare și războaie ci și nevoia guvernelor și a șefilor de stat de a găsi soluții care să conducă la prosperitate, dezvoltare democratică și protejarea drepturilor omului."9 „Opțiunile popoarelor Europei Centrale și de Est pentru democrație și instaurarea statului

ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
și externe ale statelor, precum și în structurile societății civile, create în scopul respectării drepturilor omului și libertăților lui fundamentale." 1 Securitate internațională este bazată pe un sistem internațional menit să pună la adăpost toate statele lumii de posibile acte de agresiune sau de orice atentat la adresa securității și integrității teritoriale a unei entități statele. Însă acest parametru poate avea mai multe dimensiuni cum ar fi: dimensiunea militară, politică, socială sau economică. În contextul actual, al mondializării, dimensiunile securității sunt intr-o

ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391

de prihanaliză, Laplache și Pontalis (1994,pp.34) definesc agresivitatea drept “tendința sau ansamblu de tendințe ce se actualizează În conduite reale sau fantasmatice care țintesc să facă rău altuia, să-l distrugă, să-l constrângă, să-l umilească etc. Agresiunea dispune și de alte modalități decât de acțiunea motorie violentă și distructivă; nu există conduită, fie ea negativă (refuzul ajutorului, de pildă), pozitivă, simbolică (ironia, de exemplu) sau efectiv realizată care să nu poată funcționa ca agresiune” Accepția noastră pentru

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-l umilească etc. Agresiunea dispune și de alte modalități decât de acțiunea motorie violentă și distructivă; nu există conduită, fie ea negativă (refuzul ajutorului, de pildă), pozitivă, simbolică (ironia, de exemplu) sau efectiv realizată care să nu poată funcționa ca agresiune” Accepția noastră pentru agresivitate, accepțiune folosită de altfel și ca premiză de lucru, are urmatoarea formulare: “agresivitatea este comportamentul caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: reacții afective (intimidarea celorlalțiă, reacții verbale(injurii, sarcasm, ironie, cuvinte amenințătoare) si

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
de prihanaliză, Laplache și Pontalis (1994, pp.34) definesc agresivitatea drept “tendința sau ansamblu de tendințe ce se actualizează În conduite reale sau fantasmatice care țintesc să facă rău altuia, să-l distrugă, să-l constrângă, să-l umilească etc.Agresiunea dispune și de alte modalități decât de acțiunea motorie violentă și distructivă; nu există conduită, fie ea negativă (refuzul ajutorului, de pildăă, pozitivă, simbolică (ironia, de exempluă sau efectiv realizată care să nu poata funcționa ca agresiune” In literatura de

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-l umilească etc.Agresiunea dispune și de alte modalități decât de acțiunea motorie violentă și distructivă; nu există conduită, fie ea negativă (refuzul ajutorului, de pildăă, pozitivă, simbolică (ironia, de exempluă sau efectiv realizată care să nu poata funcționa ca agresiune” In literatura de specialitate anglo-saxonă se folosesc o serie de termeni pentru a nuanța conceptul de agresivitate: * Aggression (comiterea unui atac fără o provocare, atac consumat În plan fizic sau verbală; * Aggressivity (componenta normală a personalității, agresivitatea latentă, potențialul de

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
termeni pentru a nuanța conceptul de agresivitate: * Aggression (comiterea unui atac fără o provocare, atac consumat În plan fizic sau verbală; * Aggressivity (componenta normală a personalității, agresivitatea latentă, potențialul de a comite atacuri); * Aggressiveness (o stare relativ propice comiterii unei agresiuni, susținută de anumite trăsături ale persoanei, care se pot exprima ca forme adaptate social ale agresivitatii: competitivitatea, combativitatea, inițiativa, curajul, ambiția etc.); * Mobbing (atacuri În grup, produse de copii asupra unui alt copil; actualmente, sensul acestui termen este acoperit de

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
direcția producerii “unui rău” altei persoane, În timp ce altele sunt orientate În direcția demonstrării “puterii” agresorului sau a masculinității. După alți autori, Însă, nu este necesară această diferențiere, deoarece “aceste variate scopuri nu sunt mutual exclusive și multe alte acte de agresiune pot fi orientate spre atingerea unora sau a tuturor acestor scopuri”(M.Carlson et al.1988 cit În A.Neculau,1996ă. Pentru A.Neculau (1996, pp.428ă agresivitatea nu se confundă cu un comportament antisocial, cu delincvența și infracționalitatea.” Conduita

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
fenomenului violenței (violence ressentieă:”Violența este dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social și care se traduce printr-o pierdere a integrității, ce poate fi fizică, psihică sau materială. Aceasta dezorganizare poate să se opereze prin agresiune, prin utilizarea forăei, conștient sau inconștient, Însă poate exista și violența doar din punctul de vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă intenția de a face rău”(cf. E.Debarbieux,1996 cit În G. Ferreol,A. Neculau,2003ă. Y.A

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
problema viu discutată este dacă agresivitatea constituie o trăsătură Înnascută sau dobândită. Altfel spus, un individ este agresiv din naștere sau prin forța Împrejurărilor. 2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un “instinct al agresiunii”. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. 2.1.1.Modelul psihanalitic Modelul psihanalitic are la bază existenta pulsiunii de agresiune. Pulsiunea, În concepția lui Freud, este un proces dinamic constând dintr-un impuls, o Încărcătură energetică, care

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
Împrejurărilor. 2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un “instinct al agresiunii”. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. 2.1.1.Modelul psihanalitic Modelul psihanalitic are la bază existenta pulsiunii de agresiune. Pulsiunea, În concepția lui Freud, este un proces dinamic constând dintr-un impuls, o Încărcătură energetică, care Împinge organismul spre un scop. Pulsiunea Își are sursa Într-o stare de tensiune, provocată de o excitație corporală. Scopul manifestării acesteia este

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
cazul primului criteriu (economia trebuințelor frustranteă s-au identificat reacții de apărare a Eului, reacții de persistență a trebuinței și reacții care exprimă inevitabilitatea obstacolului. a) Răspunsurile de apărare a Eului. In funcție de modul În care subiectul frustrării Își asumă “agresiunea”, pot fi grupate În : * Extrapunitive- individul Își directionează reacțiile spre ceilalți, Își exprimă furia și Învinovațește pe alții pentru “lipsa sa de noroc”. Elementele lumii exterioare devin țintele agresiunii și proiecției sale, fără a se ține cont de situația obiectivă

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
a Eului. In funcție de modul În care subiectul frustrării Își asumă “agresiunea”, pot fi grupate În : * Extrapunitive- individul Își directionează reacțiile spre ceilalți, Își exprimă furia și Învinovațește pe alții pentru “lipsa sa de noroc”. Elementele lumii exterioare devin țintele agresiunii și proiecției sale, fără a se ține cont de situația obiectivă. Patologic, acest tip este ilustrat de paranoia. * Intra-punitive- implică trăirea sentimentelor de vinovăție și umilință. Persoana frustrată se consideră responsabilă, iar reacția la frustrare este Îndreptată spre sine Însăși

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
de prejudiciu adus victimei, se poate distinge Între agresivitatea fizică, psihologică și verbală. Efectele agresivității fizice vizează atât sănătatea și integritatea corporală a victimei, cât și evoluția sa psihologică: În plan cognitiv, autopercepție negativă, iar În plan emoțional teamă, depresie. Agresiunile verbale și psihologice afectează În principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, Își pierd Încrederea În posibilitățile proprii, devin anxioase. Un studiu britanic (cf, Action for Children,1998 cit În Neamțu, C.,2001ă a ajuns la concluzia că În

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
Action for Children,1998 cit În Neamțu, C.,2001ă a ajuns la concluzia că În fiecare an 10 elevi au tentative de suicid determinate de actele de violență din școală; același studiu mai arată că 80% dintre victimele violențelor consideră agresiunile verbale mai stresante decât atacurile fizice ( cu o distribuție interesantă a răspunsurilor dupa variabila “sex”: fetele consideră atacurile fizice mai stresante, În timp ce băieții se tem mai mult de agresivitatea manifestată În plan verbală, iar 30% din victime afirmă că agresiunile

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
agresiunile verbale mai stresante decât atacurile fizice ( cu o distribuție interesantă a răspunsurilor dupa variabila “sex”: fetele consideră atacurile fizice mai stresante, În timp ce băieții se tem mai mult de agresivitatea manifestată În plan verbală, iar 30% din victime afirmă că agresiunile le efectează capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor școlare. Mitrofan N. (1996, pp.429) identifică patru criterii În funcție de care se pot clasifica conduitele agresive: 1. In funcție de agresor sau de persoana care adoptă o conduită agresivă, diferențiază: * Agresivitatea tânărului

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
ales la pierderi, de cele mai multe ori irecuperabile. 4. In funcție de forma de manifestare a agresivitatății, diferențiază: * Agresivitatea violentă și agresivitatea nonviolentă; Agresivitatea latenăa și agresivitatea manifestă; O altă tipologie a conduitelor agresive care combină mai multe criterii - planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directă/indirectă, și tipul de implicare a agresorului, activă/pasivă-, a fost realizată de J.Herbert În 1991 (cf. L.Șoitu, C.Havârneanu,2001ă și include: 1. Agresiuni active fizice directe:lovirea unui coleg; 2

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
agresive care combină mai multe criterii - planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directă/indirectă, și tipul de implicare a agresorului, activă/pasivă-, a fost realizată de J.Herbert În 1991 (cf. L.Șoitu, C.Havârneanu,2001ă și include: 1. Agresiuni active fizice directe:lovirea unui coleg; 2. Agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substitut al victimei; 3. Agresiuni active verbale directe:injuria, amenințarea; 4. Agresiuni active verbale indirecte: calomnia; 5. Agresiuni pasive fizice directe:Împiedicarea producerii unui comportament al victimei

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
verbal/fizic, gradul de deschidere, directă/indirectă, și tipul de implicare a agresorului, activă/pasivă-, a fost realizată de J.Herbert În 1991 (cf. L.Șoitu, C.Havârneanu,2001ă și include: 1. Agresiuni active fizice directe:lovirea unui coleg; 2. Agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substitut al victimei; 3. Agresiuni active verbale directe:injuria, amenințarea; 4. Agresiuni active verbale indirecte: calomnia; 5. Agresiuni pasive fizice directe:Împiedicarea producerii unui comportament al victimei; 6. Agresiuni pasive fizice indirecte:refuzul de a

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
implicare a agresorului, activă/pasivă-, a fost realizată de J.Herbert În 1991 (cf. L.Șoitu, C.Havârneanu,2001ă și include: 1. Agresiuni active fizice directe:lovirea unui coleg; 2. Agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substitut al victimei; 3. Agresiuni active verbale directe:injuria, amenințarea; 4. Agresiuni active verbale indirecte: calomnia; 5. Agresiuni pasive fizice directe:Împiedicarea producerii unui comportament al victimei; 6. Agresiuni pasive fizice indirecte:refuzul de a realiza o sarcina, activitate, de a da curs unei rugăminți

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
realizată de J.Herbert În 1991 (cf. L.Șoitu, C.Havârneanu,2001ă și include: 1. Agresiuni active fizice directe:lovirea unui coleg; 2. Agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substitut al victimei; 3. Agresiuni active verbale directe:injuria, amenințarea; 4. Agresiuni active verbale indirecte: calomnia; 5. Agresiuni pasive fizice directe:Împiedicarea producerii unui comportament al victimei; 6. Agresiuni pasive fizice indirecte:refuzul de a realiza o sarcina, activitate, de a da curs unei rugăminți; 7. Agresiuni pasive verbale directe:refuzul de

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
cf. L.Șoitu, C.Havârneanu,2001ă și include: 1. Agresiuni active fizice directe:lovirea unui coleg; 2. Agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substitut al victimei; 3. Agresiuni active verbale directe:injuria, amenințarea; 4. Agresiuni active verbale indirecte: calomnia; 5. Agresiuni pasive fizice directe:Împiedicarea producerii unui comportament al victimei; 6. Agresiuni pasive fizice indirecte:refuzul de a realiza o sarcina, activitate, de a da curs unei rugăminți; 7. Agresiuni pasive verbale directe:refuzul de a vorbi; 8. Agresiuni pasive verbale

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
fizice directe:lovirea unui coleg; 2. Agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substitut al victimei; 3. Agresiuni active verbale directe:injuria, amenințarea; 4. Agresiuni active verbale indirecte: calomnia; 5. Agresiuni pasive fizice directe:Împiedicarea producerii unui comportament al victimei; 6. Agresiuni pasive fizice indirecte:refuzul de a realiza o sarcina, activitate, de a da curs unei rugăminți; 7. Agresiuni pasive verbale directe:refuzul de a vorbi; 8. Agresiuni pasive verbale indirecte: negativism; Și C. Păunescu (1994ă a identificat câteva forme ale

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
verbale directe:injuria, amenințarea; 4. Agresiuni active verbale indirecte: calomnia; 5. Agresiuni pasive fizice directe:Împiedicarea producerii unui comportament al victimei; 6. Agresiuni pasive fizice indirecte:refuzul de a realiza o sarcina, activitate, de a da curs unei rugăminți; 7. Agresiuni pasive verbale directe:refuzul de a vorbi; 8. Agresiuni pasive verbale indirecte: negativism; Și C. Păunescu (1994ă a identificat câteva forme ale agresivității prin cuvânt: 1. Ironia este definită ca o formă de agresivitate violenta În care enunțul exprimat ascunde

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
calomnia; 5. Agresiuni pasive fizice directe:Împiedicarea producerii unui comportament al victimei; 6. Agresiuni pasive fizice indirecte:refuzul de a realiza o sarcina, activitate, de a da curs unei rugăminți; 7. Agresiuni pasive verbale directe:refuzul de a vorbi; 8. Agresiuni pasive verbale indirecte: negativism; Și C. Păunescu (1994ă a identificat câteva forme ale agresivității prin cuvânt: 1. Ironia este definită ca o formă de agresivitate violenta În care enunțul exprimat ascunde semnificații latente (cu valoare agresivăă, diferite de mesajul propriu-zis

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]