25,860 matches
-
Robert Burns. "Pur și simplu ador accentul lui scoțian”, afirmă Molly, care este convinsă că în sfârșit l-a găsit pe prințul din visele sale. “Edward îmi spune - “Molly, dragostea mea.” Îmi place că soțul meu este înalt, are ochi albaștri și nu este niciodată trist. La nuntă, Edward a purtat frac și o superbă vestă roșie. Credeți-mă că arăta ca Prințul Fermecat”, a concluzionat Molly. Corina Diamanta Lupu București 25 iulie 2011 Referință Bibliografică: Love story cu Molly și
LOVE STORY CU MOLLY ŞI EDWARD de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366804_a_368133]
-
XXV. ÎNTRE DEZNĂDEJDI,, de Maria Ileana Belean, publicat în Ediția nr. 458 din 02 aprilie 2012. pentru altarul Maei, pentru îngeri... Bobul de neghina albastru, printre zambile și toporași, ține sub aripi mâinile noastre unite-n vină alergării celeste... Dezmierdând vorbele mamei, las printre degete să se prelingă, atingeri prefăcute-n rubine... Așteptarea nu mai are pași... Iubite, doar o privire să-mi trimiți, încet
MARIA ILEANA BELEAN [Corola-blog/BlogPost/366814_a_368143]
-
și îți voi întinde o crenguța de măr, aburind hotărârea... Mii de scântei vor fi ușa unui schit... Șuierul mâinilor pune peste ochi, verdele mărului... Citește mai mult duci amfore cu ghiocei,pentru altarul Maei,pentru îngeri...Bobul de neghina albastru,printre zambile și toporași,ține sub aripi mâinile noastreunite-n vină alergării celeste...Dezmierdând vorbele mamei,las printre degete să se prelingă,atingeri prefăcute-n rubine... Așteptarea nu mai are pași...Iubite,doar o privire să-mi trimiți,încet,pe raza
MARIA ILEANA BELEAN [Corola-blog/BlogPost/366814_a_368143]
-
nr. 202 din 21 iulie 2011 Toate Articolele Autorului În arșița zilei mi-e gândul uscat Secat de putere e-n mine izvorul Sub pale lumini de amurg blestemat Îmi caut fărâme de suflet...și dorul. Pe malul scăldat de albastre iluzii Nisipul arzând sub pășirea-mi aridă Clepsidrele umple cu-atâtea confuzii Iar trecerea clipei e-acum insipidă. Cioburi de vise sub lacrimi de raze Răsfrânte pe ape și-n sfere de foc Ascund menestrelul vrăjit de Zaraze Și creste
CENUŞĂ DE GÂNDURI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366834_a_368163]
-
întârziat să se înroșească. Busuiocul la loc de cinste își etalează floarea albă, imaculată și, emană o mireasmă amețitoare, cu un trecut nestins numai dacă încerci să-l stropești iar cimbrul îi îmbie pe ceilalți zburători să guste din culoarea albastră a cupelor împrăștiate în reminiscențe de secole. Doi bondari se îmbulzesc să guste din lăptișorul unei mătci prea generoase și, otrăviți de mirosuri, nu vor să-și mai dezlipească aripile de pe ea. O pipăie într-una, nu catadicsesc să-i
GÂNDIREA UNUI ZBURĂTOR de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366830_a_368159]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > POEZIE Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Erai atunci o pace Lin coboară anii prin zilele albastre - Eu îți spuneam într-una și nici voiai s-auzi; Făureai lucidă alte mari dezastre, Iar azi le porți sub tâmplă și cu ochii uzi. Trasasei totu-n noaptea când ai plecat niciunde, Iar eu spuneam c-afară mai ninge
POEZIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366857_a_368186]
-
Avea ca tălmaci din rusă în română pe un tânăr basarabean, Leonte, care cunoștea bine și limba română și limba rusa, și cu ajutorul lui înțelegeam bine cele ce ne spunea Părintele Ioan. În aparență un om obișnuit, blond, cu ochii albaștri, cu barba mică și rară, acest preot, Duhovnicul Mitropolitului Nicolae al Rostovului, era un rugător și trăitor autentic al Rugăciunii lui Iisus și un foarte bun cunoscător al Sfinților Părinți, un fel de Părinte Ilie Cleopa de la noi. Rugăciunea lui
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
Avea ca tălmaci din rusă în română pe un tânăr basarabean, Leonte, care cunoștea bine și limba română și limba rusa, și cu ajutorul lui înțelegeam bine cele ce ne spunea Părintele Ioan. În aparență un om obișnuit, blond, cu ochii albaștri, cu barba mică și rară, acest preot, Duhovnicul Mitropolitului Nicolae al Rostovului, era un rugător și trăitor autentic al Rugăciunii lui Iisus și un foarte bun cunoscător al Sfinților Părinți, un fel de Părinte Ilie Cleopa de la noi. Rugăciunea lui
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
cai tineri, grași și frumoși, cu care se fălea prin comună, când îi plimba mergând în buiestru la căruța cu leagăn și păcănitori la roți, de se auzea de la două străzi depărtare! Avea un harnașament frumos din piele, cu mărgele albastre din porțelan și ciucuri tot din piele, de franjurile cărora erau prinse, de asemenea, mărgele albastre, harnașament pe care ni-l împrumuta cu această ocazie, să avem cel mai gătit cal din concurs. Când se termina concursul, toți tinerii participanți
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
buiestru la căruța cu leagăn și păcănitori la roți, de se auzea de la două străzi depărtare! Avea un harnașament frumos din piele, cu mărgele albastre din porțelan și ciucuri tot din piele, de franjurile cărora erau prinse, de asemenea, mărgele albastre, harnașament pe care ni-l împrumuta cu această ocazie, să avem cel mai gătit cal din concurs. Când se termina concursul, toți tinerii participanți la întrecere mergeau călări în fața bisericii, iar preotul Barbu lua aghiazmă cu buchetul de busuioc înmuiat
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
caut nu am avut, prima mea grijă fiind să mă îndepărtez cât mai curând de malul canalului. Eram totuși fericit că scăpasem destul de ușor și nenorociții ăia nu-mi luaseră singurii mei bani dați de mama, o sută de lei albastră, care erau bani de urgență, sau forță majoră. Acest caz de forță majoră tocmai sosise, căci hotărâsem să plec din oraș. M-am dus direct la așa zisul unchi, cum îi ziceam eu, cel care îmi împrumuta mereu sculele de
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului DOMNEȘTE-MĂ, DOAMNE! Domnește-mă, Doamne, c-un suflet de fată, Domnește-mă, Doamne, cu iarba de măr, Mai pune un cântec pe foaia de plată Și floarea albastră ascunde-i-o-n păr. Domnește-mă, Doamne, c-un alt cer de stele, Domnește-mă, Doamne, cu iarba din miei, Aruncă pe masă din oasele mele Și cruță vioara din sufletul ei. Domnește-mă, Doamne, cu trei sau cu nouă, Domnește-mă
CÂNTECE LA MARGINE DE GÂND de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366920_a_368249]
-
Adeseori își urma mama și învățase să alerge, când la trap, când la galop. Caii țesălați și periați în fiecare dimineață străluceau în soare. În zile de sărbătoare, bunicul le împletea cozile și coama, împodobindu-i cu coliere din mărgele albastre, cu clopoței. Bunicul era mândru de caii săi. Le făcuse harnașamente din piele și periodic mergeam cu ei la potcovar, prilej de întîlnire cu alți posesori de cai și discuții despre bunul mers al treburilor satului. Așezată pe un trepied
MÂNZUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366946_a_368275]
-
zgâlțâie cu forță. - E ceva aici, înăuntru, părinte! - Doamne ferește, ce să fie fiule? - Nu știu, dar o să aflu eu. S- a uitat și a pipăit cu degetele locașurile unde, cândva, cu mulți ani în urmă, s-au aflat doi ochi albaștri. Țeasta era curată și parcă lustruită. A trecut cu degetele pe partea unde ar fi trebuit să fie ceafa și unghia degetului mijlociu s-a agățat de ceva. A repetat această operațiune de câteva ori. Unghia se oprea în același
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
căldură. Simțeam asfaltul moale sub picior, dar ochii, încă vioi, cercetau atent mulțimea. Oameni de toate felurile, vreo treizeci, printre care am remarcat câteva tinere cu ochi îngerești ce mă priveau curioși, întrebători, simțindu-mi agitația. Am urcat în „Săgeata albastră” și am părăsit Slatina la 17,47... Două tinere frumoase s-au așezat pe scaunele din fața mea. Pe una am ajutat-o să-și urce valiza în spațiul special amenajat de deasupra noastră. Le-am privit fugar și am urmărit
CĂLDURA POEZIEI ÎN ARŞIŢA VERII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366937_a_368266]
-
ești blondă, te prinde nespus de bine. Parcă ai fi o orhidee ciclame. - Și eu mă gândeam să o îmbrac, cu toate că-mi place și aceasta crem. - Dar tot mai bine îți va sta în cea ciclame. Ai părul blond, ochii albaștri și această culoare îți va scoate în relief și mai mult suplețea corpului tău minunat, preciză Andrada, mângâindu-i mijlocelul. - Bine, cred că am să țin cont de sfatul celei mai bune prietene. - Care te iubește sincer poți completa, mai
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
este încă virgină, cunoscând proasta reputație a celorlalte surori ale sale. Se aștepta să-i cedeze cât mai repede poftelor sale de animal în călduri. Ana devenise o femeie frumoasă, de înălțime mijlocie, puțin peste un metru șaizeci. Avea ochii albaștri ca cerul senin de munte, sau ca apa limpede a Florei. Pletele negre și ușor ondulate i se revărsau peste spate. Un mijlocel subțire de credeai că se frânge la prima strângere din prea multă dragoste și niște picioare drepte
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
lor, de aceea trebuia returnate acestora în caz de fugă. Stăpânii nu puteau rămâne fără fabricile de sclavi, adică femeile rome și țigănci. De altfel, așa se explică și multitudinea de romi albi. Uitați-vă la romii blonzi cu ochi albaștrii. Om fi toți romii din România, os domnesc sau boieresc? Este posibil! Romii erau sclavi...cu sclavii era legal și religios și social să facă ce dorește orice boier sau proprietar de sclavi. Legile moldovenești prevedeau că ȚIGANUL NU ESTE
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
celeste aducând cu-a ei maree visele pierdute-n larg, m-aș lăsa adânc în valuri, să mă poarte-ntr-o poveste, fără teama c-aș ajunge prea departe de catarg. Călăuză fără voie, vântul mi-ar deschide calea depărtărilor albastre care alunecă sfidând timpul fără de măsură, împietrit cumva de jalea păsărilor călătoare, cuiburile părăsind. Adunând fantasme albe-n goana fluxului solar, îmi absoarbe infinitul energia pământeană și mă lasă să plutesc, înotător fără hotar, pe întinderile albastre lipsite de-orice
PLUTIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367531_a_368860]
-
deschide calea depărtărilor albastre care alunecă sfidând timpul fără de măsură, împietrit cumva de jalea păsărilor călătoare, cuiburile părăsind. Adunând fantasme albe-n goana fluxului solar, îmi absoarbe infinitul energia pământeană și mă lasă să plutesc, înotător fără hotar, pe întinderile albastre lipsite de-orice capcană. Cerul mă îmbrățișează și să uit de toate-mi vine căci, deși închis-am ochii de-ncântarea plutitoare, văd prin nori Fata Morgana îndreptându-se spre mine, într-un dans cum n-a fost altul, poleindu
PLUTIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367531_a_368860]
-
cu amurgul mieii-n genunchi, luceafărul uitat se zbate-n delir, cântecele naturii au alte sunete, bucuria se urcă prin crengile copacilor, roșii și murgi caii sălbatici alunecă prin mine ca niște arătări divine, primăvară, ai înecat văzduhul, în apele albastre ale cerului, s-au rupt zăvoaiele, cerul umple cu stele pădurea, sălciile dorm culcate pe perne de puf, sună vântul frunzele lor, le spală cu rânza zării pe față; în timp ce amurgul se sfâșie între un deal și o câmpie, ascult
BUCURIA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367535_a_368864]
-
Articolele Autorului Pășești cu toamna la braț, prin pădurea clipelor, cu tălpile-mi săruți firul de lumină, ce a plâns în hohote de verde. Îmi legi privirea c-un batic de lacrimi, iar frunzele plâng. Mi-atingi crengile cu degete albastre... Simt că sunt pasăre, ce măsoară cerul cu aripile. E atâta vis, încât îmi cresc aripile cu câțiva centimetri, să pot atinge stelele, să le deschid pleoapele către noi. Le vom privim ochi în ochi, poate ne vor împrumuta lumina
VOI IPOTECA TOAMNA de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367576_a_368905]
-
ei divină Și lacrima nu îi va fi -o-stihie. Din tremurul cuvintelor curate, Să poți cu inima-i să te-ntâlnești, Atunci când cerurile-i vin,-nsetate- De puritatea vieții femeiești. Numai o stea o va strigă pe nume, Lumina ei albastră va cădea -n năframa, Și timpul, dacă s-a opri, ca prin minune, Se va opri la rădăcina sufletului ei de mamă... LILIA MANOLE Referință Bibliografica: ESENȚĂ FEMEII / Lilia Manole : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul V, 24
ESENŢA FEMEII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367584_a_368913]
-
mama lui se întorcea, când Luna pe cer răsărea. Așa cum ea îl sfătuia, văzând că, se îndrăgostea. Tânăr ciobănaș la stână și cu firea iubitoare, s-a îndrăgostit de lună, mai rău ca de fată mare. O privea pe cer albastru, cum se oglindea în ape. Își făcea un plan maestru, s-o aducă-n sân, aproape. De pe cea mai mare culme să prindă Luna, s-a întins. Dar când s-a desprins de lume, cu chip s-a pierdut în
DRAGOBETE -LEGENDĂ- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367611_a_368940]
-
E prinsă-n nisip de când o știu... Bulgări mici de lumină aleargă pe trupul ei sticlos. De când stai tu aici? Cu ce folos? Te-am rugat să vorbim. Tu mă săruți timidă cu șoapte. Ți-am luat mai multe rochii - albastră, neagră și verde. Tu le porți pe toate... Te ating ușor cât să nu simți. Ești când rece, când caldă. Știu că nu minți, martoră e Luna ce ne bântuie din începuturi. Trebuie să plec acum... te-mbrățișez... mii de
ȘOAPTE de ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367607_a_368936]