5,686 matches
-
30 - 40 m de accelerare (lansarea de la start), viteză pe care sportivul tinde să o mențină cât mai mult (50 - 60 m) după care, aceasta scade (ultimii 10 m la cei mai buni sportivi). Din considerente didactice vom prezenta tehnica alergărilor de viteză pe plat separat de cele pe garduri, analizând mecanismul de bază al tehnicii, analitic: * startul și lansarea de la start; * alergarea pe parcurs; * sosirea. Necesitatea obținerii vitezei maxime în cel mai scurt timp posibil a determinat căutarea și găsirea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
după care, aceasta scade (ultimii 10 m la cei mai buni sportivi). Din considerente didactice vom prezenta tehnica alergărilor de viteză pe plat separat de cele pe garduri, analizând mecanismul de bază al tehnicii, analitic: * startul și lansarea de la start; * alergarea pe parcurs; * sosirea. Necesitatea obținerii vitezei maxime în cel mai scurt timp posibil a determinat căutarea și găsirea unor poziții favorabile, joase, grupate care să favorizeze dezvoltarea unui efort de accelerare. De la alergarea cu start ,,de sus”, din picioare, startul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tehnicii, analitic: * startul și lansarea de la start; * alergarea pe parcurs; * sosirea. Necesitatea obținerii vitezei maxime în cel mai scurt timp posibil a determinat căutarea și găsirea unor poziții favorabile, joase, grupate care să favorizeze dezvoltarea unui efort de accelerare. De la alergarea cu start ,,de sus”, din picioare, startul utilizat în întrecerile grecești până în anul 1887 în toate alergările, s-a cristalizat tehnica startului de jos (în anul 1886 la New York, după unii istorici sau în anul 1884 în Scoția, după alții
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mai scurt timp posibil a determinat căutarea și găsirea unor poziții favorabile, joase, grupate care să favorizeze dezvoltarea unui efort de accelerare. De la alergarea cu start ,,de sus”, din picioare, startul utilizat în întrecerile grecești până în anul 1887 în toate alergările, s-a cristalizat tehnica startului de jos (în anul 1886 la New York, după unii istorici sau în anul 1884 în Scoția, după alții). Element tehnic al alergării de viteză, ,,startul de jos” permite obținerea în momentul plecării a unor unghiuri
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sus”, din picioare, startul utilizat în întrecerile grecești până în anul 1887 în toate alergările, s-a cristalizat tehnica startului de jos (în anul 1886 la New York, după unii istorici sau în anul 1884 în Scoția, după alții). Element tehnic al alergării de viteză, ,,startul de jos” permite obținerea în momentul plecării a unor unghiuri optime, favorabile, între segmentele picioarelor care participă la efort, în scopul ieșirii din poziția statică cu eficiența cea mai mare. Fazele (pozițiile) startului de jos se adoptă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
rigid pentru sprijinul picioarelor. Caracteristicile așezării blocstartului pentru efectuarea startului și a lansării de la start sunt următoarele: * înclinarea blocstartului: în față = 40 450; în spate = 60 650; * distanța dintre axele blocstartului 10 - 15 cm; * se așează pe mijlocul culoarului (excepție alergările pe turnantă); * distanța dintre blocuri (pe direcția alergării) este variabilă și determină variantele startului de jos: start clasic; start apropiat; start depărtat. * Caracteristicile startului clasic: blocul din față se așează la 1,5 - 2 lungimi de talpă față de linia de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
efectuarea startului și a lansării de la start sunt următoarele: * înclinarea blocstartului: în față = 40 450; în spate = 60 650; * distanța dintre axele blocstartului 10 - 15 cm; * se așează pe mijlocul culoarului (excepție alergările pe turnantă); * distanța dintre blocuri (pe direcția alergării) este variabilă și determină variantele startului de jos: start clasic; start apropiat; start depărtat. * Caracteristicile startului clasic: blocul din față se așează la 1,5 - 2 lungimi de talpă față de linia de plecare (cca 30-50 cm); blocul din spate se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
spate la 15 - 20 cm față de cel din față, care este așezat ca la startul clasic. * Caracteristicile startului depărtat: * se apropie blocul din față la 15 - 20 cm față de blocul din spate, care este așezat ca la startul clasic. În alergarea uneia sau alteia dintre variante trebuie să ținem cont de următoarele: * timpul de împingere în blocuri se mărește proporțional cu mărirea distanței dintre blocuri; * timpul de împingere se mărește în cazul unei poziții mai joase față de o poziție mai înaltă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
piciorului din față; durata impulsiei este de 0,4 - 0,5 secunde iar direcția forței este mult înclinată înainte, componenta tangențială fiind mult mărită în contul celei normale (fig.20). Lansarea se realizează prin intermediul pașilor de accelerare - elemente tehnice ale alergării de viteză. Caracteristicile tehnicii pasului accelerator (de accelerare) sunt următoarele: * contactul cu solul: numai pe partea anterioară a labei piciorului; * primii 2 3 pași după start sunt lipsiți de faza de amortizare; * urmele ,,pașilor” la început sunt mai depărtate; pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
următoarele: * contactul cu solul: numai pe partea anterioară a labei piciorului; * primii 2 3 pași după start sunt lipsiți de faza de amortizare; * urmele ,,pașilor” la început sunt mai depărtate; pe parcurs se apropie tot mai mult față de axa de alergare, iar după 10 -15 m ar trebui să se suprapună cu axa de alergare; * pașii se lungesc progresiv; * trunchiul se apropie treptat de verticală, dar nu atinge verticala; * unghiul dintre gambă și coapsă (posterior) este din ce în ce mai mare (gambă mai puțin
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pași după start sunt lipsiți de faza de amortizare; * urmele ,,pașilor” la început sunt mai depărtate; pe parcurs se apropie tot mai mult față de axa de alergare, iar după 10 -15 m ar trebui să se suprapună cu axa de alergare; * pașii se lungesc progresiv; * trunchiul se apropie treptat de verticală, dar nu atinge verticala; * unghiul dintre gambă și coapsă (posterior) este din ce în ce mai mare (gambă mai puțin flexată pe coapsă); * viteza de deplasare crește treptat, atingând valori maxime după 25 - 30m
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pașii se lungesc progresiv; * trunchiul se apropie treptat de verticală, dar nu atinge verticala; * unghiul dintre gambă și coapsă (posterior) este din ce în ce mai mare (gambă mai puțin flexată pe coapsă); * viteza de deplasare crește treptat, atingând valori maxime după 25 - 30m. * alergarea pe parcurs se realizează prin pașii lansați de viteză și se caracterizează prin: * lungimea pașilor egală pe parcurs; * frecvența acestora este egală pe parcursul alergării; * menținerea unei viteze relativ constante. Ca element tehnic pasul lansat de viteză are următoarele caracteristici: * contactul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mai puțin flexată pe coapsă); * viteza de deplasare crește treptat, atingând valori maxime după 25 - 30m. * alergarea pe parcurs se realizează prin pașii lansați de viteză și se caracterizează prin: * lungimea pașilor egală pe parcurs; * frecvența acestora este egală pe parcursul alergării; * menținerea unei viteze relativ constante. Ca element tehnic pasul lansat de viteză are următoarele caracteristici: * contactul cu solul se face exclusiv pe pingea într-un punct foarte apropiat de acela al proiecției C.G.G. pe pistă în scopul reducerii reacțiunii tangențiale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu suplețe; urmează derularea completă a piciorului prin extensia rapidă în articulația gleznei prin contracție maximală a mușchilor extensori ai labei piciorului; derularea se face în jurul axei extremității regiunii metatarsiene; * picioarele se pun pe sol paralel și apropiate de axul alergării; * genunchiul piciorului oscilant este dus înainte și în sus (până aproape de orizontală); * gamba (care se află flexată pe coapsă) începe să se întindă, până la un moment (care nu coincide cu întinderea completă) când începe să coboare activ cu laba în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
peste linia de sosire; * brațele execută o mișcare amplă, interdependentă de cea a picioarelor; aceasta e caracterizată de unghiurile în articulația cotului: 90o când brațul este dus înainte; 100 - 140 când este dus înapoi; Sosirea este elementul tehnic (fază a alergării) realizat de atlet atunci când atinge cu o parte a trunchiului (fără gât, cap, mâini, picioare) planul vertical ipotetic coborât pe marginea apropiată a liniei de sosire. Din punct de vedere tehnic aceasta se execută prin aplecarea trunchiului înainte; se face
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
parte a trunchiului (fără gât, cap, mâini, picioare) planul vertical ipotetic coborât pe marginea apropiată a liniei de sosire. Din punct de vedere tehnic aceasta se execută prin aplecarea trunchiului înainte; se face de regulă pe ultimii doi pași de alergare și nu trebuie să deterioreze mecanismul tehnic al alergării. Atletismul competițional are în structura probelor de viteză și alergările pe 200 m și 400 m. Tehnica alergării la aceste probe implică și tehnica de alergare în turnantă (sectorul stadionului de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
vertical ipotetic coborât pe marginea apropiată a liniei de sosire. Din punct de vedere tehnic aceasta se execută prin aplecarea trunchiului înainte; se face de regulă pe ultimii doi pași de alergare și nu trebuie să deterioreze mecanismul tehnic al alergării. Atletismul competițional are în structura probelor de viteză și alergările pe 200 m și 400 m. Tehnica alergării la aceste probe implică și tehnica de alergare în turnantă (sectorul stadionului de atletism în care traiectoria de alergare este curbilinie), acolo
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Din punct de vedere tehnic aceasta se execută prin aplecarea trunchiului înainte; se face de regulă pe ultimii doi pași de alergare și nu trebuie să deterioreze mecanismul tehnic al alergării. Atletismul competițional are în structura probelor de viteză și alergările pe 200 m și 400 m. Tehnica alergării la aceste probe implică și tehnica de alergare în turnantă (sectorul stadionului de atletism în care traiectoria de alergare este curbilinie), acolo unde asupra sportivului acționează o forță externă, forța centrifugă. Această
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
prin aplecarea trunchiului înainte; se face de regulă pe ultimii doi pași de alergare și nu trebuie să deterioreze mecanismul tehnic al alergării. Atletismul competițional are în structura probelor de viteză și alergările pe 200 m și 400 m. Tehnica alergării la aceste probe implică și tehnica de alergare în turnantă (sectorul stadionului de atletism în care traiectoria de alergare este curbilinie), acolo unde asupra sportivului acționează o forță externă, forța centrifugă. Această forță acționează din centrul arcului de cerc spre
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe ultimii doi pași de alergare și nu trebuie să deterioreze mecanismul tehnic al alergării. Atletismul competițional are în structura probelor de viteză și alergările pe 200 m și 400 m. Tehnica alergării la aceste probe implică și tehnica de alergare în turnantă (sectorul stadionului de atletism în care traiectoria de alergare este curbilinie), acolo unde asupra sportivului acționează o forță externă, forța centrifugă. Această forță acționează din centrul arcului de cerc spre exteriorul acestuia ,,împingând” atletul către dreapta. Mărimea forței
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mecanismul tehnic al alergării. Atletismul competițional are în structura probelor de viteză și alergările pe 200 m și 400 m. Tehnica alergării la aceste probe implică și tehnica de alergare în turnantă (sectorul stadionului de atletism în care traiectoria de alergare este curbilinie), acolo unde asupra sportivului acționează o forță externă, forța centrifugă. Această forță acționează din centrul arcului de cerc spre exteriorul acestuia ,,împingând” atletul către dreapta. Mărimea forței centrifuge este direct proporțională cu pătratul vitezei de deplasare a sportivului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de alergătorii acestor probe de viteză, sunt expresia necesității de contracarare a forței centrifuge, prin care planul umerilor și a bazinului alergătorului să rămână perpendiculare pe tangenta dusă la traiectoria deplasării; de aceea identificăm următoarele aspecte particulare în tehnica de alergare în turnantă: * alergătorul se înclină spre interiorul turnantei; * brațul drept are o mișcare mai amplă către interior pentru echilibrul corpului; * piciorul drept își intensifică acțiunea de impulsie pentru păstrarea direcției optime de alergare. La aceste alergări poziționarea blocstartului este diferită
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
identificăm următoarele aspecte particulare în tehnica de alergare în turnantă: * alergătorul se înclină spre interiorul turnantei; * brațul drept are o mișcare mai amplă către interior pentru echilibrul corpului; * piciorul drept își intensifică acțiunea de impulsie pentru păstrarea direcției optime de alergare. La aceste alergări poziționarea blocstartului este diferită față de alergările în linie dreaptă, deoarece startul la aceste probe se efectuează în turnantă. În figura 20 se poate observa modul particular de așezare a blocstartului; dispunerea lui în dreapta culoarului de alergare, pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
particulare în tehnica de alergare în turnantă: * alergătorul se înclină spre interiorul turnantei; * brațul drept are o mișcare mai amplă către interior pentru echilibrul corpului; * piciorul drept își intensifică acțiunea de impulsie pentru păstrarea direcției optime de alergare. La aceste alergări poziționarea blocstartului este diferită față de alergările în linie dreaptă, deoarece startul la aceste probe se efectuează în turnantă. În figura 20 se poate observa modul particular de așezare a blocstartului; dispunerea lui în dreapta culoarului de alergare, pe direcție oblică, oferă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
turnantă: * alergătorul se înclină spre interiorul turnantei; * brațul drept are o mișcare mai amplă către interior pentru echilibrul corpului; * piciorul drept își intensifică acțiunea de impulsie pentru păstrarea direcției optime de alergare. La aceste alergări poziționarea blocstartului este diferită față de alergările în linie dreaptă, deoarece startul la aceste probe se efectuează în turnantă. În figura 20 se poate observa modul particular de așezare a blocstartului; dispunerea lui în dreapta culoarului de alergare, pe direcție oblică, oferă cea mai eficientă traiectorie de alergare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]