KorAP: Find »[drukola/base=ambasadă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...169 170 171 ...398 >

9,933 matches

Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

urmat soții în misiuni, Decretul privind zona economică exclusivă a României în Marea Neagră, regulamentele de organizare și funcționare: a Ministerului Afacerilor Externe, a misiunilor diplomatice, misiunilor permanente și a consulatelor; Regulamentul Consulatelor Onorifice; instrucțiunile prin care au fost aduse în cadrul ambasadelor, agențiile economice, ca urmare a desființării monopolului comerțului exterior; avizele Ministerului Afacerilor Externe la Codul civil, la Legea nr. 105/1992 privind regulile dreptului internațional privat, ș.a. În primele săptămâni după 1989, în cadrul acțiunii de epurare a legislației antidemocratice și

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
politici și criminali, în diverse părți ale lumii, se dedau frecvent la atacuri împotriva călătorilor din aeroporturi și gări, plasează bombe în sediile unor instituții guvernamentale, societăți multinaționale, restaurante, hoteluri, cinematografe și teatre, capturează și deturnează nave și avioane, atacă ambasade, răpesc personalități politice și diplomați. Terorismul a devenit un element al realităților internaționale 5. Violența teroristă și exploatarea efectelor sale sunt rațiunea existenței unor indivizi, ea este o armă deosebit de redutabilă și de temut în mâinile acestora. Ar fi însă

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
fără a atrage blamul istoriei, propriul certificat de naștere, care este și rămâne documentul adoptat în condițiile acelei zile fierbinți și memorabile din 27 august. P.S. Jocul copilăros și descalificant cu declararea persona non grata a celor doi diplomați ai Ambasadei României de la Chișinău atinge apogeul absurdului și nesăbuinței, un act de futilitate și iresponsabilitate al factorilor decidenți, măsuri care se răsfrâng în mod nedrept asupra românilor din stânga Prutului, o aventură a celui care fără să fie măcar român (nici numele

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
află în stare de arest preventiv în statul solicitat, statul solicitant se poate achita de obligația sa de a transmite cererea sa de extrădare și documentele justificative pe cale diplomatică în temeiul articolului 5 alineatul (1), înaintând cererea și documentele respective ambasadei statului solicitat, ambasadă aflată în statul solicitant. În această situație, se consideră că data primirii cererii de către ambasadă este data primirii de către statul solicitat. b) în cazul în care, la data semnării prezentului acord, un stat membru nu poate aplica

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de arest preventiv în statul solicitat, statul solicitant se poate achita de obligația sa de a transmite cererea sa de extrădare și documentele justificative pe cale diplomatică în temeiul articolului 5 alineatul (1), înaintând cererea și documentele respective ambasadei statului solicitat, ambasadă aflată în statul solicitant. În această situație, se consideră că data primirii cererii de către ambasadă este data primirii de către statul solicitat. b) în cazul în care, la data semnării prezentului acord, un stat membru nu poate aplica măsurile menționate în

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
a transmite cererea sa de extrădare și documentele justificative pe cale diplomatică în temeiul articolului 5 alineatul (1), înaintând cererea și documentele respective ambasadei statului solicitat, ambasadă aflată în statul solicitant. În această situație, se consideră că data primirii cererii de către ambasadă este data primirii de către statul solicitat. b) în cazul în care, la data semnării prezentului acord, un stat membru nu poate aplica măsurile menționate în acord datorită practicii judiciare constante în baza sistemului său juridic intern aplicabil la acea dată

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
poziția lor oficială în problemă să fie expusă în cadrul reuniunilor plenare. Întrucât abia lua cunoștință de inițiativa românească, ca orice diplomat care își cunoaște meseria, nu s-a hazardat să exprime vreo apreciere. De altfel, întâlnirea noastră avea loc la ambasada Statelor Unite, într-un spațiu în care nimic nu arăta că ne aflam în ajunul deschiderii unei importante reuniuni multilaterale: era liniște, calm, la intrare pușcașii marini își făceau rondul, cum aveam să îi văd de atâtea ori după aceea, iar

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
SUA față de o posibilă Conferință pentru Securitate și Cooperare în Europa depindea de rezultatele acestei reuniuni, care trebuia să răspundă unor obiective fundamentale urmărite de diplomația americană în Europa și în relațiile generale dintre Est și Vest. În schimb, la ambasada Canadei era o forfotă vizibilă: se auzeau bătând teleimprimatoare, bărbați îmbrăcați lejer pe care aveam să îi întâlnesc apoi frecvent în ținută oficială în delegația canadiană umblau grăbiți și preocupați cu diverse hârtii în mână. Interlocutorul meu, tot un consilier

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
zile înaintea deschiderii Consultărilor, ambasadorul Franței, Gérard André, difuzase un poiect de reguli de procedură care prevedea că lucrările vor fi conduse de un președinte desemnat de țara gazdă, asistat de un vicepreședinte, tot diplomat finlandez. Fiind pus la dispoziția ambasadelor din inițiativa lui André, neînregistrat la Consultări, nici acest document nu intra automat în dezbaterea reuniunii; dar el fusese difuzat și, deci, nu putea fi ignorat. În aceste condiții, contam pe un efect al eforturilor noastre, cumulate cu demersurile pe

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
român cu pancarta deasupra capului, a fost transmisă imediat de către marile agenții de presă. Un timp, delegații au zăbovit în foaier la o cupă de șampanie, făcând cunoștință unii cu alții și schimbând impresii despre deschidere. Când am ajuns la ambasadă, am aflat că cei de la MAE, alertați de știrile transmise de mass media internaționale, întrebaseră la telefon ce se întâmplase cu adevărat în ședința inaugurală. Au primit informațiile respective și, mai târziu, de la București ne-a sosit textul unui protest

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
că, până atunci, noi nu avusesem contacte cu delegația sovietică în afara celor de la sala de conferințe, am propus o întâlnire de lucru cu membri ai acesteia. Ideea a fost acceptată în cadrul delegației noastre și s-a decis să mergem la ambasada sovietică eu și Romulus Neagu, unde, după acceptul de rigoare, am ajuns sâmbătă d.a. târziu. Am fost întâmpinați într-o atmosferă glacială de Malțev, Zorin și Mendelevici. Am purtat cu aceștia o convorbire tensionată și epuizantă până către miezul nopții

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
se afle la București ce faceți voi aici". Și, desigur, s-au ținut de cuvânt. Bineînțeles că n-am lăsat nici o acuzație a lor fără replica cuvenită, inclusiv prin câteva puneri la punct tăioase adresate lui Zorin. Am revenit la Ambasada română târziu în noapte, unde delegația ne aștepta impacientată. Îmi aduc aminte că, încă surescitat, primele cuvinte pe care le-am rostit în fața colegilor au fost: "cum a putut socialismul să formeze astfel de oameni?!". De unde se vede că, în ciuda

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
mai multor state neutre și nealiniate. În aceste condiții, delegația sovietică, urmată de cele ale altor state est-europene, nu se opunea, proiectul românesc de document întrunind astfel consensul. Câteva momente mai târzu, într-o pauză de cafea, un diplomat de la ambasadă ne aducea o telegramă sosită chiar atunci de acasă, prin care primeam dezlegare să renunțăm la propunerea privind alianțele militare, dacă aceasta întâmpina opoziție. Era, pentru noi, un motiv în plus de satisfacție, întrucât, la ora când ne parvenea comunicarea

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
și inventiv în aplicarea acestei politici. În ceea ce ne privește, eram cu toții cazați într-un hotel relativ modest, dar construit recent și dispunând de toate facilitățile. Se numea "Canterre" ("Căruțașul") și avea marele avantaj de a fi situat în apropierea ambasadei române. Eram, într-un fel sau altul, mereu împreună, ne întâlneam zilnic, făcând bilanțul și stabilind acțiunile pe care urma să le întreprindem. Sâmbătă dimineața, treceam în revistă activitatea săptămânală și informam printr-o sinteză cuprinzătoare Ministerul de Externe. Toți

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
promis că voi procura o serie de lucrări pentru completarea substanțială a cărților și periodicelor despre România. Întors la Paris, am solicitat la București cărți și reviste, pe care le-am primit relativ repede. Între timp, din lucrările existente la Ambasadă, am făcut o selecție de volume pe care le-am pus la dispoziția Bibliotecii Consiliului. Nu era o adevărată bibliotecă despre România, dar era infinit mai mult decât puținul de care dispunea Consiliul până atunci. Ulterior, după ce îl am cunoscut

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
am pus la dispoziția Bibliotecii Consiliului. Nu era o adevărată bibliotecă despre România, dar era infinit mai mult decât puținul de care dispunea Consiliul până atunci. Ulterior, după ce îl am cunoscut și pe domnul David Klow, unul din responsabilii Bibliotecii, Ambasada a furnizat diverse lucrări și colecții care au fost primite cu interes la această bibliotecă. Vizita la București a parlamentarilor s-a desfășurat în condiții normale. Programul convenit împreună s-a realizat în întregime, fiind incluse chiar puncte suplimentare, care

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
un "vecin binevoitor" o alimenta cu multă osârdie. Cea mai bună probă a fost faptul că vizita nu s-a soldat cu un nou raport de tipul "Blaaw", iar parlamentarii au considerat că pot continua dialogul cu România, inclusiv prin intermediul Ambasadei de la Paris, unde eram interlocutorul lor direct. 3. În continuare, în centrul preocupărilor mele s-a situat pregătirea vizitei în România a președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Louis Jung, care s-a desfășurat între 15-22 iulie 1987. La 9

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
țările nemembre a Consiliului Europei. După aceasta, Comisia se va reuni din nou, la 23 ianuarie 1989, la Paris. Din partea președintelui Comisiei, Peter Sager, a comunicat propunerea ca la lucrări să fie invitat și un reprezentant al României, eventual de la Ambasada României din Paris. Se propunea ca reprezentantul român să prezinte planul de sistematizare și modernizare rurală, situația minorităților, abordarea dezvoltării economice și autogestiunea, precum și poziția României față de problemele Coșului 3 drepturile omului al reuniunii C.S.C.E. de la Viena. A ținut să

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
fost foarte încurajat de convorbirile noastre anterioare și de atmosfera deschisă din Comisie. Sper să fie de bun augur. Vă mulțumesc". Ne-am despărțit, strângându-ne cu căldură mâinile. Aceeași căldură a dominat și întrevederile noastre ulterioare. În drum spre ambasadă, colegul meu încă nu era convins că totul se încheiase. El se așteptase la o punere la zid a României, fiind surprins de comportamentul deschis, dar nu inamical al membrilor Comisiei și aprecierile parlamentarului englez. Ajunși la ambasadă, am informat

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
drum spre ambasadă, colegul meu încă nu era convins că totul se încheiase. El se așteptase la o punere la zid a României, fiind surprins de comportamentul deschis, dar nu inamical al membrilor Comisiei și aprecierile parlamentarului englez. Ajunși la ambasadă, am informat pe șeful misiunii și am făcut o comunicare detaliată către Centrala M.A.E. Nu am primit nici reproșuri, nici felicitări. Undeva în arhive, a rămas raportul respectiv pentru istorie. Cu această audiere, nu se încheiau raporturile cu

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
creștin-democrat. Simone Veil a exprimat sentimentele sale de tristețe pentru ceea ce se întâmplă în România, în materie de sistematizare. S-a întrebat: de ce, când există atâta destindere, România se menține în afara acestor tendințe? Aprecierile ei se bazează pe surse ale Ambasadei Franței la București. Ar fi de acord ca, datorită latinității, România să aibă legături mai apropiate cu Franța și Italia. A precizat că nu cere răspuns la cele de mai sus. Sunteți diplomat, înțelegeți foarte bine, a conchis Simone Veil

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
dispus să facă o vizită în România. Aceeași rezervă este manifestată și la nivelul președinției Parlamentului European, spre deosebire de conducerea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. E. Ultimele întrevederi la Consiliul Europei La 21 și 22 septembrie 1989, fiind din nou la Ambasadă, pentru o scurtă perioadă, în urma dispozițiilor primite din țară, am făcut o vizită la Strasbourg, la sediul Consiliului Europei. Potrivit mandatului, am solicitat întrevederi cu reprezentanți ai Secretariatului, precum și cu deputați în Adunarea Parlamentară a Consiliului. Tema discuțiilor era legată

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
fost recrutat de Ministerul Afacerilor Externe, în anul 1959, din poziția de lector la Universitatea ParhonBucurești, prodecan al Facultății de filosofie și șef al Catedrei de economie. După o sumară instruire, mi s-a încredințat sarcina de atașat cultural la Ambasada României din Moscova, cu gradul diplomatic de secretar II, ridicat ulterior la rangul de consilier. Pentru a mă introduce in specificul muncii diplomatice, ambasadorul în funcție, Mihai Dalea, m-a antrenat la convorbirile sale, în limba rusă, cu oficialitățile sovietice

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
și social-politic, pozițiile examinate și a susținut necesitatea dezvoltării armonioase, atât a agriculturii, cât și a industriei de fiecare țară. Elogiind poziția argumentată a delegației române, prezentată de vicepremierul A. Bârlădeanu, Gh. Gheorghiu-Dej a apreciat, la o întâlnire cu diplomații ambasadei noastre, că discursul demnitarului român, strălucit economist și vorbitor fluent al limbii ruse, i-a lăsat pe toți participanții, inclusiv pe Hrușciov, fără drept de replică. 2. Un alt eveniment important, axat pe problemele generale ale colaborării economice ale statelor

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de odihnă. O asemenea vizită a fost efectuată de Gh. Gheorghiu-Dej, însoțit de Chivu Stoica, prim-ministru și Gheorghe Apostol, cu familiile, în vara anului 1961, la invitația lui Hrușciov, în Crimeia, la Soci-Ialta. Oficialii români au fost însoțiși din partea ambasadei de subsemnatul. Traducerea din limba rusă în limba română și invers la întâlnirile neoficiale avute cu acest prilej a fost asigurată de un activist al C.C. al P.C.U.S., cunoscător al limbii române, iar eu m-am ocupat de revista presei

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]