9,542 matches
-
și jocului, deoarece cerințele în privința aprovizionării cu oxigen a mușchilor și a altor sisteme angrenate în efort este mare și reclamă un transport de gaze și de substanțe energetice foarte intens. Frecvența cardiacă în repaus este scăzută și crește în urma antrenamentului și jocului în funcție de factorii amintiți mai sus, atingând valori între 180 190 bătăi pe minut; de obicei însă valorile nu depășesc 160-180 bătăi pe minut. Dereglarea ritmului inimii se poate observa foarte rar și numai la persoane cu tulburări funcționale
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
160-180 bătăi pe minut. Dereglarea ritmului inimii se poate observa foarte rar și numai la persoane cu tulburări funcționale și organice. În timp ce datele lui Graevskaia și Safeeva din 1977 arată o creștere mai mare a frecvenței cardiace la fotbaliști după antrenament decât după un joc oficial, A. Demeter (Bazele fiziologice și biochimice ale calităților fizice, Ed. Sport-Turism, București, 1981) a observat, mai ales în ultimii ani că, miza jocurilor oficiale fiind crescută, pulsul este mai accelerat după competiție în comparație cu valorile culese
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
un joc oficial, A. Demeter (Bazele fiziologice și biochimice ale calităților fizice, Ed. Sport-Turism, București, 1981) a observat, mai ales în ultimii ani că, miza jocurilor oficiale fiind crescută, pulsul este mai accelerat după competiție în comparație cu valorile culese după un antrenament în care efortul depus a fost chiar mai mare ca volum și intensitate. Astfel în timp ce autorii citați au găsit o frecvență cardiacă de peste 160 bătăi pe minut 10% din 175 fotbaliști examinați după antrenament și la nici unul din ei după
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
competiție în comparație cu valorile culese după un antrenament în care efortul depus a fost chiar mai mare ca volum și intensitate. Astfel în timp ce autorii citați au găsit o frecvență cardiacă de peste 160 bătăi pe minut 10% din 175 fotbaliști examinați după antrenament și la nici unul din ei după competiție nu au găsit frecvența cardiacă atât de ridicată în timp ce A. Demeter studiind datele existente la Centrul de medicină sportivă la un lot de 90 jucători din divizia C a constatat o accelerare a
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
datele existente la Centrul de medicină sportivă la un lot de 90 jucători din divizia C a constatat o accelerare a frecvenței cardiace imediat după un joc oficial, până la 160 bătăi/minut la 25 fotbaliști (27,7%), iar după un antrenament și intensitatea similară inclusiv jocul la două porți, valori ridicate a înregistrat numai la 3 fotbaliști (3,3%). Ținând cont de tendința generală de creștere a volumului și intensitățile efortului în fotbal, valorile găsite aruncă o lumină nefavorabilă asupra metodicii
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
modificările fiziologice, ele fiind în funcție de angajamentul fizic al fiecărui jucător, indiferent de postul ocupat. Această caracteristică fiziologică a jocului modern se referă și la alți indici funcționali (tensiune arterială, consum total de oxigen, valoarea metabolismului energetic, etc). Tensiunea arterială după antrenamentul sau competiția de fotbal arată modificări similare. Tensiunea sistolică crește după efort, atingând de obicei valori de 160-180m/Hg rareori 200 m/Hg, în timp ce tensiunea diastolică înregistrează rareori o creștere ușoară, rămâne nemodificată sau scade ușor după antrenament; de obicei
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
arterială după antrenamentul sau competiția de fotbal arată modificări similare. Tensiunea sistolică crește după efort, atingând de obicei valori de 160-180m/Hg rareori 200 m/Hg, în timp ce tensiunea diastolică înregistrează rareori o creștere ușoară, rămâne nemodificată sau scade ușor după antrenament; de obicei crește ușor cu 10-15m/Hg în timpul jocurilor oficiale, datorită „stresului” neuropsihic. În orice caz asistăm la o creștere spectaculoasă a tensiunii arteriale diferențiale la toți fotbaliștii cu o bună adaptare la efort a aparatului cardio-vascular. Tensiunea arterială medie
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
durata sistolei (0,314 secunde) a diastolei (0,764 secunde) și a timpului de punere în tensiune (0,124 secunde) sunt mai bune decât la cei neantrenați. În concluzie, aparatul cardiovascular prezintă modificări acute mari, determinate de efortul din timpul antrenamentului și competițiilor fotbalistice. În fotbalul modern creșterea pulsului, a tensiunii sistolice, a volumului sistolic și a debitului cardiac, precum și a altor indici hemodinamici și electrocardiografici nu depinde de postul ocupat în echipă, ci de gradul angajamentului fizic al fiecărui jucător
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
datoriei de oxigen contractată, de cele mai multe ori se observă o creștere a parametrilor ventilației pulmonare timp de 20-30 minute, după revenirea respirației și a organismului în general. Alți parametri ai respirației cum sunt capacitatea vitală, VEMS, apneea pulmonară, scad în timpul antrenamentului și ceva mai mult pe parcursul jocului oficial de fotbal. Astfel capacitatea vitală scade cu 100-500 ml, VEMS-ul cu 5-10%, apneea voluntară cu 515 secunde. Parametri respirației interne (tisulare) sunt crescuți în timpul antrenamentelor și jocurilor de fotbal. În eforturile de
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
capacitatea vitală, VEMS, apneea pulmonară, scad în timpul antrenamentului și ceva mai mult pe parcursul jocului oficial de fotbal. Astfel capacitatea vitală scade cu 100-500 ml, VEMS-ul cu 5-10%, apneea voluntară cu 515 secunde. Parametri respirației interne (tisulare) sunt crescuți în timpul antrenamentelor și jocurilor de fotbal. În eforturile de antrenament specifice, pe baza determinării consumului de oxigen s-a demonstrat o creștere importantă a ventilației pulmonare, respirației tisulare și metabolismului energetic. Consumul energic total a fost evaluat la 850-1500 Kcal în timpul celor
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
și ceva mai mult pe parcursul jocului oficial de fotbal. Astfel capacitatea vitală scade cu 100-500 ml, VEMS-ul cu 5-10%, apneea voluntară cu 515 secunde. Parametri respirației interne (tisulare) sunt crescuți în timpul antrenamentelor și jocurilor de fotbal. În eforturile de antrenament specifice, pe baza determinării consumului de oxigen s-a demonstrat o creștere importantă a ventilației pulmonare, respirației tisulare și metabolismului energetic. Consumul energic total a fost evaluat la 850-1500 Kcal în timpul celor două ore de antrenament, revenind în medie 2
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
fotbal. În eforturile de antrenament specifice, pe baza determinării consumului de oxigen s-a demonstrat o creștere importantă a ventilației pulmonare, respirației tisulare și metabolismului energetic. Consumul energic total a fost evaluat la 850-1500 Kcal în timpul celor două ore de antrenament, revenind în medie 2,4 Kcal la un șut, 1,7 Kcal la pasa primită și expediată și 7,4 Kcal la o atingere a mingii în timpul jocului de antrenament, 10,1 Kcal la o atingere în jocul oficial, când
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
fost evaluat la 850-1500 Kcal în timpul celor două ore de antrenament, revenind în medie 2,4 Kcal la un șut, 1,7 Kcal la pasa primită și expediată și 7,4 Kcal la o atingere a mingii în timpul jocului de antrenament, 10,1 Kcal la o atingere în jocul oficial, când un jucător agil parcurge 6-12 km și atinge mingea de 80-120 ori. Antrenamentul și jocul de fotbal produc mari variații ale ventilației pulmonare în sensul creșterii (până la un debit respirator
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
la pasa primită și expediată și 7,4 Kcal la o atingere a mingii în timpul jocului de antrenament, 10,1 Kcal la o atingere în jocul oficial, când un jucător agil parcurge 6-12 km și atinge mingea de 80-120 ori. Antrenamentul și jocul de fotbal produc mari variații ale ventilației pulmonare în sensul creșterii (până la un debit respirator de peste 70 l/min) sau scăderi până la apnee în funcție de execuțiile tehnico tactice. Datoria de oxigen contractată în fazele de efort anaerobe se lichidează
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
un debit respirator de peste 70 l/min) sau scăderi până la apnee în funcție de execuțiile tehnico tactice. Datoria de oxigen contractată în fazele de efort anaerobe se lichidează parțial în timpul meciului, în momentele de răgaz. Respirația tisulară este intensificată pe tot parcursul antrenamentului sau jocului, ceea ce printr-un efect cumulativ produce restructurări morfo-funcționale deosebit de favorabile, apropiind capacitatea de efort aerob a fotbaliștilor de cea a atleților fondiști. Nu există însă un paralelism linear între valorile spiro ergometrice ridicate ale unor fotbaliști și randamentul
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
mod obișnuit, atrag atenția datorită izbucnirilor scurte a intensității activităților fizice în timpul jocurilor sportive și, în general, în timpul jocului. Mulți copii se antrenează în jocuri de fotbal care încurajează un consum intens al exercițiilor pe terenul de joacă sau în timpul antrenamentului într-o școală de fotbal. Există un număr de explicații cognitive și psihologice pentru un astfel de comportament. În continuare, voi ține seama cum metabolismul anaerob și randamentul se dezvoltă între copilărie și viața (perioada) adultă. Randamentul definit ca produs
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
sex. Principalele motive, atât pentru ambele sexe, cât și pentru diferențele de vârstă, sunt atribuite mărimii musculare. Aceste date sunt, de asemenea, utile în încercarea de a descoperi talente și, în particular, pentru acele laturi (aspecte) ale fotbalului care presupun antrenamente susținute la alergarea de viteză și săriturile în înălțime. Între 10 și 18 ani există o creștere cu 75% a randamentului la băieți comparată cu o creștere modestă de 25% la fete. Această diferență este mai acută între 13 și
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
furnizează antrenorului de fotbal informații importante când analizează performanțele anaerobe ale tinerilor fotbaliști. Această funcție este deosebit de importantă în toate activitățile fotbalului care necesită o astfel de pregătire. În timp ce îndemânarea și tehnica pot dezvolta rapiditate în practică, schimbările psihologice ale antrenamentului au, de asemenea, importanță. Sunt câteva date ale elitei tinerilor fotbaliști dar datele tinerilor înotători sugerează că diferența dintre fete și băieți este mai mică în elita sporturilor pentru copii. Este important ca antrenorul să ia în considerare dezvoltarea puterii
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
modificându-se anumite laturi de către specialiști din diferite ramuri sportive, atât din străinătate cât și de la noi din țară. În ceea ce privește calitățile motrice și pregătirea fizică în fotbal, este mai greu de precizat când au început să apară ca factori ai antrenamentului și ca probleme speciale. Bineînțeles că pregătirea fizică a fotbalistului a constituit o preocupare încă de la început, ea fiind realizată prin exerciții de gimnastică, elemente din alergări, sărituri și aruncări, care ajutau jucătorii să reziste mai mult în joc. Primele
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
alergări, sărituri și aruncări, care ajutau jucătorii să reziste mai mult în joc. Primele forme ale pregătirii fizice ale fotbaliștilor sunt consemnate în anul 1905, o dată cu stabilirea pe plan internațional, de către G. Herbert, a câtorva principii în pregătirea fizică din antrenamentul sportiv. Între anii 1930-1950 apar diferite teorii în legătură cu pregătirea fizică a fotbaliștilor, metode specifice fiecărei școli naționale de fotbal, dintre care menționăm: școala engleză, germană, franceză. Astfel, în anul 1945, M. Baquet se ocupă pe larg de pregătirea fizică a
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
ocupă pe larg de pregătirea fizică a fotbaliștilor. Apare ca urmare „Footingul”, o metodă de pregătire fizică cu influențe asupra organismului în general și a psihicului fotbaliștilor în special. După anul 1950, pregătirea fizică este considerată ca un factor al antrenamentului, care se realizează pe baza unor principii, metode și mijloace speciale. Cerințele mereu crescânde ale fotbalului de mare performanță au determinat și determină apariția unor metode noi de pregătire fizică. Cele mai cunoscute metode sunt: * metoda antrenamentului funcțional și metoda
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
un factor al antrenamentului, care se realizează pe baza unor principii, metode și mijloace speciale. Cerințele mereu crescânde ale fotbalului de mare performanță au determinat și determină apariția unor metode noi de pregătire fizică. Cele mai cunoscute metode sunt: * metoda antrenamentului funcțional și metoda antrenamentului cu intervale folosite pentru dezvoltarea vitezei în condiții de rezistență, așa cum o cere jocul; * circuitul, power-training-ul, antrenamentul izometric, antrenamentul specific, etc; pentru dezvoltarea diferitelor calități motrice sau a diferitelor grupe musculare. Pentru pregătirea fizică generală și
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
care se realizează pe baza unor principii, metode și mijloace speciale. Cerințele mereu crescânde ale fotbalului de mare performanță au determinat și determină apariția unor metode noi de pregătire fizică. Cele mai cunoscute metode sunt: * metoda antrenamentului funcțional și metoda antrenamentului cu intervale folosite pentru dezvoltarea vitezei în condiții de rezistență, așa cum o cere jocul; * circuitul, power-training-ul, antrenamentul izometric, antrenamentul specific, etc; pentru dezvoltarea diferitelor calități motrice sau a diferitelor grupe musculare. Pentru pregătirea fizică generală și specială s-a apelat
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
mare performanță au determinat și determină apariția unor metode noi de pregătire fizică. Cele mai cunoscute metode sunt: * metoda antrenamentului funcțional și metoda antrenamentului cu intervale folosite pentru dezvoltarea vitezei în condiții de rezistență, așa cum o cere jocul; * circuitul, power-training-ul, antrenamentul izometric, antrenamentul specific, etc; pentru dezvoltarea diferitelor calități motrice sau a diferitelor grupe musculare. Pentru pregătirea fizică generală și specială s-a apelat și la sporturi complementare (elemente din gimnastică, atletism, baschet, handbal, rugby). Toate acestea au fundamentat principii și
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
au determinat și determină apariția unor metode noi de pregătire fizică. Cele mai cunoscute metode sunt: * metoda antrenamentului funcțional și metoda antrenamentului cu intervale folosite pentru dezvoltarea vitezei în condiții de rezistență, așa cum o cere jocul; * circuitul, power-training-ul, antrenamentul izometric, antrenamentul specific, etc; pentru dezvoltarea diferitelor calități motrice sau a diferitelor grupe musculare. Pentru pregătirea fizică generală și specială s-a apelat și la sporturi complementare (elemente din gimnastică, atletism, baschet, handbal, rugby). Toate acestea au fundamentat principii și metode de
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]