7,924 matches
-
îl consideră hârtia de turnesol a viitorului românismului, Melidon conferă educației sătești un aspect misionaristic. Învățătorii rurali trebuie să devină apostolii românismului, să propovăduiască ideile naționaliste în universul socio-cultural al satului românesc dominat de ethosul religios. A venit însă timpul, argumentează Melidon, pentru completarea moralei creștine cu etica națională. Școala, ca incubator al naționalismului, trebuie să devină "întocmaĭ ca o adoua biserică" (Melidon, 1874, p. VIII). Iar școlile normale, cele menite să formeze viitorii învățători, au rostul de a fi "pepiniere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vorbească limba, și Patria va exista (Delavrancea, 192-, p. 8). Referința la discursul lui Renan și reproducerea argumentului cu privire la centralitatea limbii în determinarea națiunii poartă toate însemnele precarității memoriei. În fapt, Renan se lansează în discursul său împotriva reducționismului lingvistic, argumentând persuasiv că limba, ca de altfel rasa, dinastia, religia, interesul material colectiv și geografia, nu poate fi niciunul elementul decisiv al națiunii. Gânditorul francez chiar atenționează asupra confundării națiunii cu grupul lingvistic ca ducând către "o eroare dintre cele mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în politică de către Nicolae Ceaușescu (p. 123). De fapt, întreaga cultură mondială se poate regăsi prefigurată avant la lettre în cultura română! Dezvoltat ca reacție radicală la teza sincronismului elaborată de E. Lovinescu în Istoria civilizației române moderne (1924-1925), care argumenta cum întreaga cultură română este produsul imitației culturii occidentale, protocronismul inversa raportul de forță dintre cultura română și cea occidentală. Din receptacul al influențelor occidentale, cultura română devenea sursă de iradiere. Din cultură de imitație, cultura română devenea cultură referențială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
structurile euroatlantice finalizată prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007 au temperat pasiunile naționaliste atât de incandescente la începutul tranziției în anii '90. Cu toate rezistențele autohtoniste, europenismul a înlocuit naționalismul ca atitudine politică dominantă în mentalul colectiv românesc. Se poate argumenta cazul că în stadiul post-aderării României în UE, societatea românească a intrat în faza postnaționalistă. Desigur, mândria de a fi român continuă să fie o constantă atitudinală cartografiată de anchetele sociologice. Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Holocaustului, considerat prin această prismă a unicității sale intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas, care a reacționat dur în paginile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
matematicii și logicii, ale căror limbaje simbolice sunt astfel construite încât să nu permită artificiile poetice făcute posibile de recursul la metaforă. Astfel se explică idealul estetic existent în matematică și logică înțeles ca simplicitate. Nu e deloc greu de argumentat existența unei poetici a științei sociale în care metafora este utilizată pe post de dispozitiv euristic (Rusu, 2013b). Ca specie a analogiei, metaforizarea este procedeul stilistic responsabil de producerea unora dintre cele mai spectaculoase efecte poetice. Creațiile estetico-literare sunt, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
intelectuale desfășurată în revistele culturale, ca spații instituționale ale avangardei reflecției social politice, ar fi deschis o fereastră înspre descifrarea mecanismelor ce stau în spatele inovației ideatice și producției culturale a noutății în materie de conceptualizare a trecutului. Totuși, după cum am argumentat în corpul lucrării, analiza s-a axat cu preponderență pe ceea ce am numit "ariergarda consensului societal" reprezentat de literatura didactică, lucrarea de față manifestându-și interesul predilect nu atât pentru istoria ideilor elitiste produse în laboratoarele intelectuale ale revistelor culturale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să le prevadă și nici o contribuție într-un domeniu precum cel al epistemologiei, pe care-l considera depășit de noile dezvoltări istorice. El urmărește recuperarea proiectului epistemologic în contextul teoriei socio-politice, iar această sarcină este atribuită sociologiei cunoașterii. Fără a argumenta suficient, încât să ofere o imagine asupra contradicțiilor interne ale unei epistemologii ale cărei pretenții de cunoaștere se află în contrast, Mannheim elaborează teza ce ține de latura culturală a criticii sale potrivit căreia nu atât incoerența acesteia a determinat
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
lor doctrinar, și să-și asume un statut pur ideologic 50. Pentru liberalism, un exemplu de "fantasmă" pare a fi, din acest punct de vedere, ideea statului minimal, deși este cert că exercițiile de limitare a puterii guvernamentale, pentru care argumentează și astăzi liberalii, sunt demne de luat în considerare, inclusiv din perspectiva periculozității subordonării descoperirilor științifice unor ignobile scopuri politice sau militare. b) Conservatorismul ca model politico-epistemic În ceea ce privește cea de a doua mare ideologie a modernității, și anume conservatorismul (ca
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Charles Taylor, Roger Griffin, Raj P. Mohan, Graham C. Kinloch, Irwin Louis Horowitz, Howard Williams, Wolfgand von Leyden, James H. Collier, David Goldblatt, Massimo Mazzotti, Gotthard Bechmann Obiectivul principal pe care acest capitol 2 îl asumă este acela de a argumenta în favoarea existenței unui proces ideologic de construcție a realității și, implicit, a cunoașterii sociale. Conferind conceptului de ideologie o semnificație pozitivă, conjectura mea este aceea că și ceea ce denominăm ca fiind realitate socială, și ceea ce înțelegem prin sintagma de cunoaștere
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de integrare-identitate, fără de care comunitatea umană însăși nu ar fi posibilă 3. Introduc, în sprijinul acestui argument, ideea existenței unor convenții ideologice care sunt constitutive proiecției sociale a realității și care apar drept "borne" ale procesului de cunoaștere a acesteia. Argumentez că, în măsura în care se regăsesc la nivelul instituțiilor sociale, fiind astfel reproduse discursiv, inclusiv în manieră simbolică sub formă de coduri, norme, regulamente, habitudini, comportamente etc., deopotrivă formale și informale convențiile ideologice reprezintă o expresie a identității sociale, fiind utile în
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
socială consacrată primordial drept spațiu al intersubiectivității individuale și de grup. În mod evident, este ultimul tip de realitate cel care mă interesează, întrucât la nivelul configurării acestuia prezența ideologiei poate fi evidențiată. Specific însă ideea, în favoarea căreia nu voi argumenta însă aici, că și interpretarea fenomenelor proprii realității fizice, și nu doar celei sociale, poate fi "încărcată" de semnificații ideologice. Cu privire la realitatea socială, ce constituie subiectul discuției din această secțiune, trebuie spus că proiectarea sa ideologică este posibilă în virtutea existenței
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
deține o funcție important"50. Cu toate acestea, determinarea socială a cunoașterii însăși constituie, și astăzi, un aspect de neevitat pentru o perspectivă care implică prezența ideologiei ca instrument epistemologic, așa cum își propune cea de față. În secțiunile anterioare, am argumentat în favoarea ideii că ideologia participă în mod activ la configurarea realității sociale, instituind, ca figură "tare" a imaginarului social, anumite convenții care permit construirea înțelesului social ce face posibil accesul la cunoașterea socială. În cele ce urmează, intenția mea este
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cunoștințelor științifice și dezvoltării tehnologiilor, pe de o parte și fenomenul puterii politice, pe de altă parte, sunt tot atâtea motive care "ideologizează" inclusiv cunoașterea științifică, până acolo încât, în epistemologia socială "de ultimă generație" se vorbește despre "guvernarea științei", argumentându-se că "(...) misterul ce învăluie știința, în sensul său de concept politic se află mai curând în preocuparea sa cotidiană (i.e. cercetarea), decât în capacitatea sa de a vorbi din partea întregii umanități, într-o modalitate ce transcende diferențele naționale, ca
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Rethinking Political Culture, Cambridge: Cambridge University Press, 1992. Bun de tipar: 2011 • Apărut: 2011 • Format 17 × 24 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Difuzare: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro 1 Am argumentat pe larg în favoarea acestei definiții în cartea mea, Reinventarea ideologiei. O abordare teoretico-politică (Iași: Institutul European, 2009). 2 Teoreticianul politic Barry Hindess subliniază că, "deși această înțelegere a conceptului ca știință a ideilor, n.m. D.Ș. a supraviețuit pe parcursul secolului
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
272, Marin P. Sprânceană 272 și Dimitrie Constandinescu 265 voturi, așa că avem majoritate fiecare, iar nu numai câte o treime de voturi. Totuși aflăm că e vorba a se da art. 45 din legea comunală o interpretare cu totul alta, argumentând că treimea să fie din numărul alegătorilor înscriși pe listă, iar nu din acela al alegătorilor cari au votat, precum este spiritul legei și precum s-a înțeles totdauna până acum, după cum rezultă din precedente din alți ani. Temîndu-ne dar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pildă, despre care vorbea cu atâta admirație savantul, se regăsește În codul genetic al ființei viețuitoare, entitate care prin structura sa se dovedește a fi extrem de limitativă și În egală măsură deosebit de activă În conservarea creației pe care Paulescu o argumenta atât de convingător la timpul său. Nu mai puțin reconfortante sunt și noile argumente științifice care pun la Îndoială materialismul și Îndeosebi evoluționismul darwinist pe care Paulescu, la vremea sa, le eticheta fără echivoc ca fiind antiștiințifice, cerând efectiv scoaterea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
individ „pretențios, mândru și stupid” În devenirea sa egoist-materialistă și individualistă, desigur În detrimentul celor din jur, aspecte cu atât mai valabile astăzi când se adaugă mijloacele comunicării on-line. Realizează acea punte de legătură Între știință și religie prin faptul că argumentează științific dualitatea materie-spirit și imanența spiritului În raport cu materia, fundamentând astfel creaționismul științific cu interferențe evidente cu creaționismul dogmatic. „Demonstrarea existenței unei cauze primare a vieții, imateriale, unice și infinit Înțelepte este termenul sublim la care ne conduce Fiziologia” afirma răspicat
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
este o greșeală să se creadă că progresul științific este benefic pentru umanitate, deoarece creșterea cunoștințelor creează tot atâtea probleme pe cât rezolvă”. Aserțiunea este valabilă și În domeniul științelor medicale, ca și În domeniul științelor biologice, ceea ce ar putea fi argumentat prin câteva exemple, astfel: 1. vaccinările și antibioticele au reușit să suprime unul din mecanismele de autoreglare a crizelor demografice malthusiene, adică dispariția epidemiilor devastatoare care diminuau creșterea demografică și care au Îngrozit din totdeauna umanitatea. Au dus În schimb
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
au consacrat crezul omului de spirit și i-au marcat definitiv destinul tragic: 1. - 15 ianuarie 1945, când cu ocazia deschiderii anului univesrsitar, În prezența regelui Mihai, În Aula Facultății de Drept susține prelegerea “Substratul biologic al progresului”, In care argumentează științific că “evoluția stă În directă opunere cu revoluția”, că rasismul (ca și războiul) este “cea mai nenorocită perversiune a spiritului care a Îndrăznit să se Îndepărteze de rațiune” și că “spiritul nu trebuie să renunțe la supremația adevărului căruia
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din partea mediului urban, atât sub aspect demografic, prin procesul de migrare a populației sale către oraș În căutarea oportunităților de emancipare pe care orașul le oferă, cât și sub aspectul agresiunii poluante, generată de așezările urbane de proximitate. Toate acestea argumentează temerea din ce În ce mai vizibilă astăzi, că mediul rural riscă să-și piardă, prin suprasolicitare, capacitatea sa de autoepurare și regenerare a potențialului său ecologic. Civilizația urbană a zilelor noastre nu ar trebui să piardă din vedere faptul că totuși, În acest
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și unde începe contemporaneitatea? Clarificarea nu va duce însă în acest domeniu la adevăruri imuabile, ci la precizarea unor poziții, descrierea unor mecanisme, fenomene, efecte, urmând ca fiecare participant la discuție, în funcție de poziționarea în raport cu ele, să emită judecăți și să argumenteze pro sau contra. Pentru un public general, inclusiv pentru un student la studii americane, de exemplu, acest volum poate ajuta la crearea unui cadru mai larg de interpretare pentru aspecte culturale americane specifice, sau pentru o anumită disciplină de studiu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fi în mod firesc dispus să nu accepte selectarea, omiterea, ierarhizarea, opiniile personale, o posibilă doză de ironie, în legătură cu informații vizând procese și fenomene din aria de expertiză în cauză. Va avea astfel posibilitatea să contrazică, să clarifice și să argumenteze, plecând de la afirmații sau comentarii pe care nu le acceptă, un exercițiu extrem de util pentru fiecare specialist. Invitând la polemică și dialog, procese normale în dinamica pe care o evidențiază încă și mai mult actualele configurații culturale, acest dicționar polemic
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mute din actuala locație pot spune multe despre acesta. Printre multitudinea de motive obiective se pot Încadra acelea care se referă la schimbarea locului de muncă sau dorința de a dispune de mai mult spațiu. În cazul În care se argumentează mutarea dând vina proprietar/ administrator/vecini, este lesne de Înțeles că lucrurile s-ar putea să nu fie chiar așa, el fiind probabil evacuat. Dacă posibilul chiriaș dorește să se mute „mâine”, el nu poate fi o persoană responsabilă. În
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
sensul că în timpul Imperiului Roman sau înainte de primul război mondial lumea era poate chiar mai globalizată decât este acum. În consecință, statele naționale nu sunt în pericol, ci dimpotrivă, rolul lor este întărit pe măsura intensificării relațiilor internaționale; - transformaționaliștii, care argumentează că globalizarea creează noi circumstanțe economice, politice și sociale care duc la transfomarea rolului statelor și a contextului în care acestea operează. Dincolo de această retorică, avem și un instrument de lucru: indicele globalizării, realizat anual 4. Metodologia combină date diverse
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]