17,527 matches
-
În această idee, vizionarul arhitect propune conceptul modulor, o scală antropometrică a proporțiilor, care îndeplinea sarcina de pod între două scale considerate incompatibile: sistemul imperial și sistemul metric. Astfel, la solicitatea ministrului Claudius - Petit, Le Corbusier împreună cu echipa sa de arhitecți dezvoltă planurile pentru prima unitate de locuit - Unite habitationnelle - care avea să fie construită la Marsilia. În sine, este vorba despre un bloc de apartamente, dar de o factură cu totul specială, pentru că viza în primul rând facilitatea interacțiunii dintre
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
punctul de vedere al locuirii în sine, da, însă nu spectaculos față de altele care nu și-au propus mai mult. Din punctul de vedere al unei vieți de factură comunitară, infinit mai mult decât oricare altul, dar infim față de așteptările arhitectului. Considerăm că nu este posibil acum să se rezolve astfel spațial problema deficitului de spirit comunitar. Pe de altă parte, la scara istoriei suntem foarte aproape de momentul în care suprapopularea ne va obliga să locuim excesiv de aglomerat. Foarte probabil atunci
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
schimbări sociale și politice, el înțelegea arhitectura ca pe un instrument crucial pentru tratarea afecțiunilor societății contemporane. O arhitectură corespunzătoare poate combate neliniștea socială. Arhitectura poate preveni revoluția. În timp ce Le Corbusier considera arhitectura drept o cale de evitare a revoluției, arhitecții Rusiei post revoluționare (Alexei Gan și Moisei Ginzburg) o vedeau în măsură să sprijine idealurile revoluției marxiste. Clădirile nu trebuiau doar să reflecte pasiv schimbarea condițiilor sociale ci trebuiau să fie instrumente active ale schimbării. „Clădirile însele trebuiau să fie
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
să suporte modificări radicale pentru împlinirea acestor proiecte de construcție chiar în centrul orașului. Influența ideologică în politicile de dezvoltare urbană se resimte din nou în anul 1971, când Ceaușescu, la deschiderea celei de-a III a Conferințe a Uniunii Arhitecților, amintește și critică „utilizarea neeconomică a terenului și extinderea excesivă a perimetrului orașelor în detrimentul suprafețelor redabile agriculturii”. În ideea respectării acestor critici, „pentru a economisi teren, se va proceda la creșterea densității în ansamblurile de locuit (așa numita operație de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
256.</ref>. „Omogenizarea” populației a fost de asemenea un ingredient esențial în politica de locuire în cadrul programului de sistematizare. De exemplu, uniformitatea stilului de construcție, a fost pentru a încuraja pe viitor eliminarea diferenței dintre oraș și sat. Unul dintre arhitecții oficiali a punctat foarte explicit: „design ul spațiilor [interne] se face în cadrul unei legislații unitare. Sufrageria, dormitorul, baia, înălțimea camerelor și alte dimensiuni sunt prin urmare aceleași și într-un oraș mare, și într-unul mic. O altă trăsătură unică
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
concepute încât să conducă la calitatea și specificitatea orașului”<ref id=”2”>Lipsa coerenței generează alterarea peisajelor urbane, www.constructionnews.ro online la http://www.constructionnews.ro/articol/%E2%80 %9ELipsa-coerentei-genereaza alterarea peisajelor urbane%E2%80%9D 06928.html (interviu cu arhitectul Mircea Grigorovschi, para. 4. </ref>. Grefarea unor direcții de dezvoltare asumate impropriu peste un fond existent insuficient înțeles generează „alterarea peisajelor urbane, peisajelor culturale, tradiționale. Încet, încet asistăm la evoluția către globalizare, fenomen generator al unei noi imagini urbane, formatoare
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
anual la aceste întâlniri ajunge uneori și la 10.000. În ceea ce privește dezvoltarea urbană, la nivelul elaborării politicilor publice privind construcțiile în Aachen, semnalăm organismul ce se numește Architects Advisory Boards. Cu alte cuvinte, consultarea specialiștilor în domeniu este obligatorie. Consiliul arhitecților din Aachen oferă consultanță cu privire la proiecte relevante pentru dezvoltarea urbană, manifestând o influență considerabilă în acest domeniu. Ca frecvență, este convocat lunar, având un istoric de cel puțin 60 de ani. Ca structură propriu-zisă, este alcătuit din: Șapte arhitecți profesioniști
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Consiliul arhitecților din Aachen oferă consultanță cu privire la proiecte relevante pentru dezvoltarea urbană, manifestând o influență considerabilă în acest domeniu. Ca frecvență, este convocat lunar, având un istoric de cel puțin 60 de ani. Ca structură propriu-zisă, este alcătuit din: Șapte arhitecți profesioniști, urbaniști și arhitecți peisagiști, reprezentanți ce au cunoștințe vaste despre activitatea consiliului orașului. Spectrul chestiunilor asupra cărora se oferă consultanță variază de la proiecte majore de planificare urbană la închiderea unui lot vacant mic în centrul orașului. Consultanța presupune un
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
oferă consultanță cu privire la proiecte relevante pentru dezvoltarea urbană, manifestând o influență considerabilă în acest domeniu. Ca frecvență, este convocat lunar, având un istoric de cel puțin 60 de ani. Ca structură propriu-zisă, este alcătuit din: Șapte arhitecți profesioniști, urbaniști și arhitecți peisagiști, reprezentanți ce au cunoștințe vaste despre activitatea consiliului orașului. Spectrul chestiunilor asupra cărora se oferă consultanță variază de la proiecte majore de planificare urbană la închiderea unui lot vacant mic în centrul orașului. Consultanța presupune un dialog colegial între părțile
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
eliptică că... sau (că de tip condițional, supus unei coordonări disjunctive), reprezentant marginal al CI: (66) Dar să știți că ei [pensionarii] au reacționat mai bine atunci când am apelat la capacitatea lor profesională. Că fuseseră economiști, avocați, ingineri, termotehniști sau arhitecți, se implicau mai ușor în domeniul lor (DV, 31.07-6.VIII-2008). 5.4. Nu foarte frecvente, dar perfect acceptabile, sunt construcțiile de tipul: (67) Pentru a intra într-un alt univers și a înțelege "o altă lume", fie ea apusă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
și că fac și ei specialitate... și că... sunt și ei niște liceeni ca și mine. Bine, n-am apucat să vorbesc cu ei, doar cu unii, dar sunt și ei niște tineri care au aspirațiile lor, personalitate, probabil viitori arhitecți. Suntem clase ca oricare altele dar cu profil diferit. Nu văd de ce s-ar face diferențe între noi și celelalte clase. Oricum totul este ok și mă bucur că am reușit să ajung la acest profil. Ce aș vrea să
G. In: Apogeul by Dîrlea Diana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1796]
-
creată, născută, concepută pentru a da valoare unui nume, pentru a utiliza ecuațiile matematice într-un mod plăcut, pentru a stimula mereu interesul fizicii. Muritorii înțeleg doar rostul colectivitații, nu și cel al utilitații, cum bine punctează Siegfried Giedion împreună cu arhitectul Jose Luis Sert și pictorul Fernand LÉGER, într-un manifest: ” Lumea dorește clădiri reprezentând viața colectivă și nu corespund doar funcționalismului.” Arhitectura nu permite oricui să-i înțeleagă laturile, nu are oricine curajul de-a o exploata, nici chiar îndemânarea
Știm noi ce e arhitectura?. In: Apogeul by Bogdana Metelescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1798]
-
normal, să respectăm o legislație obișnuită. Se putea pur și simplu observa sau descoperi acest lucru, așa cum este și cazul cu Ștrandul Tineretului. Înseamnă că nu se dorește. În schimb, se dorește putere suplimentară pentru manevre. (Ș. Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din România, în "Plus 22", 15.IV.2008). 4.6. Un clișeu "didactic" În discursul politic actual se folosește tot mai frecvent expresia (și) am să vă spun/explic (și) de ce/cum/cât etc. Deși de natură argumentativă, și ea
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
cer iertare! De ce să stăm 6 ani în facultate când se poate așa ușor crea o clădire nouă? Practica bate teoria. Vă rog nu vă faceți cruce până nu spun: sediul SRI Iași. Îmi este frică să întreb cine este arhitectul. Nici nu l-aș sfătui de fapt să ridice două degete pentru a răspunde. Kitsch curat! Eu nu-mi pot închipui a cui ochi a vrut să încânte, căci nu este altceva decât o aberație arhitectonică plasată în Centrul Civic
Greșeala fatală - KITSCH-UL. In: Apogeul by Bogdana Meteleescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1804]
-
finală a șters cu radiera mai puțin decât trebuia. Totuși, dacă e să luăm bucăți deoparte observăm că ideile sunt chiar grozave, dar în combinația deja existentă, îmi pare rău! Refuz să cred că omul care a creat este un arhitect, iar dacă e așa, cariera lui nu a fost sau nu este una de mare succes. Și chiar sunt curioasă: ce l-a inspirat? Și mai am o curiozitate: în ce stil se încadrează...clădirea? Și mai permiteți-mi una
Greșeala fatală - KITSCH-UL. In: Apogeul by Bogdana Meteleescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1804]
-
în "Libertatea"). 2.1.2. O zonă - în sens concret și abstract PSD scade foarte mult pe zona5 de Moldova. (F. Negruțiu, Realitatea TV, 20.X.2006) [...] perdele care se pot închide și se face întuneric pe această zonă. (un arhitect, Realitatea TV, 27.I.2007) Nu e o candidatură la mișto. E o candidatură foarte serioasă pe zona Ardealului. (Mihai Voicu, Realitatea TV, 24.VII.2008) Sunt probleme și pe zona energiei. (un moderator, Realitatea TV, 23.III.2007) Legea
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
Arhitectura este și de a proiecta și construi clădiri și ansambluri de clădiri potrivit anumitor proporții și reguli, în funcție de caracterul și destinația construcțiilor. Așadar arhitecții pot fi numiți artiști. Dar nu despre asta intenționez să vă vorbesc. Te-ai întrebat vreodată ce face un arhitect în viața sa de zi cu zi ? Fiind un artist, Arhitectul are nevoie de mult somn, așa că, la ora 7
O zi din viața unui arhitect. In: Apogeul by Ioana Ciobotaru () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1809]
-
a proiecta și construi clădiri și ansambluri de clădiri potrivit anumitor proporții și reguli, în funcție de caracterul și destinația construcțiilor. Așadar arhitecții pot fi numiți artiști. Dar nu despre asta intenționez să vă vorbesc. Te-ai întrebat vreodată ce face un arhitect în viața sa de zi cu zi ? Fiind un artist, Arhitectul are nevoie de mult somn, așa că, la ora 7:00 aruncă cu putere ceasul deoarece ticăie ne-ncetat. Pe la 10, zgomotul mașinilor ce-i înconjurau fără milă imobilul îl obligă
O zi din viața unui arhitect. In: Apogeul by Ioana Ciobotaru () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1809]
-
proporții și reguli, în funcție de caracterul și destinația construcțiilor. Așadar arhitecții pot fi numiți artiști. Dar nu despre asta intenționez să vă vorbesc. Te-ai întrebat vreodată ce face un arhitect în viața sa de zi cu zi ? Fiind un artist, Arhitectul are nevoie de mult somn, așa că, la ora 7:00 aruncă cu putere ceasul deoarece ticăie ne-ncetat. Pe la 10, zgomotul mașinilor ce-i înconjurau fără milă imobilul îl obligă cu cruzime să renunțe la somnul dulce ți înălțător de artist
O zi din viața unui arhitect. In: Apogeul by Ioana Ciobotaru () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1809]
-
un gând îi trece fulgerător prin mintea-i adormită: ”La 11:30 am o întâlnire în celălalt capăt al orașului” ți imediat sare ca înțepat. Se spală în 5 minute și îți alege hainele preț de-o oră (el e arhitect ți arhitecții trebuie să arate dichisit). Am auzit mai de mult spunandu-se că artiștii sunt zăpăciți. Nu are cheile, buletinul...da, sub lingurița de zahăr... dar cafeaua are zahăr? încă 10 minute ca să le găsească. Într-un sfârșit pleacă
O zi din viața unui arhitect. In: Apogeul by Ioana Ciobotaru () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1809]
-
îi trece fulgerător prin mintea-i adormită: ”La 11:30 am o întâlnire în celălalt capăt al orașului” ți imediat sare ca înțepat. Se spală în 5 minute și îți alege hainele preț de-o oră (el e arhitect ți arhitecții trebuie să arate dichisit). Am auzit mai de mult spunandu-se că artiștii sunt zăpăciți. Nu are cheile, buletinul...da, sub lingurița de zahăr... dar cafeaua are zahăr? încă 10 minute ca să le găsească. Într-un sfârșit pleacă de acasă
O zi din viața unui arhitect. In: Apogeul by Ioana Ciobotaru () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1809]
-
Nu are cheile, buletinul...da, sub lingurița de zahăr... dar cafeaua are zahăr? încă 10 minute ca să le găsească. Într-un sfârșit pleacă de acasă. În parcare o altă mașină bondoacă o blochează pe-a lui. Se grăbește, firește, un arhitect mereu se grăbește, dar mai rău face. Se enervează ți transpiră pe unde nu trebuie, încercând să iasă de acolo fără să-ți șifoneze smokingul. O altă problemă apare în viața acestui artist: traficul. Iar întârzie la întâlnire, dar e
O zi din viața unui arhitect. In: Apogeul by Ioana Ciobotaru () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1809]
-
că nu și-a uitat creionul 0.7cu mina 2B, a tras 3 linii pe o foaie aruncată pe birou. Gata și schița pentru hotel. Era hotel, oare..? După această întâlnire obositoare , care nu demult i -ar fi părut fantastică, arhitectul se întoarce acasă unde găsește strategii de a uita de stresul zilei. Rămas singur, mai citește ceva de pe câteva bloguri, ori de văzul lumii, ori pentru că autoarea i se pare interesantă și bună. Mai schițează o idee care tocmai i-
O zi din viața unui arhitect. In: Apogeul by Ioana Ciobotaru () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1809]
-
internet, poate i-a trimis cineva un mail important. Se duce din nou în dormitor... devine îngrozitor de obosit și-și spune sieși că a avut o zi epuizantă. Se mai gândește arar, la ziua în care a decis să devină arhitect. Era cam de-o seamă cu mine...
O zi din viața unui arhitect. In: Apogeul by Ioana Ciobotaru () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1809]
-
fiind condițiile relativ precare (sîntem prea ambițioși?), cumulate cu doza de interes manifestat de către generații care demarează din ce în ce mai rupți de realitate și ajung la potou, mai mult speriați decît epuizați și satisfăcuți. E doza magică de inocent idealism creator. Umili arhitecți ai lumii? Artiști ai formelor? Confruntarea cu ambianța, adică urzeala raporturilor umane pe care conviețuirea le ridică din reflex social desemnează o capacitate educativă. Aceasta trebuie să ajungă la nivelul unei minime demnități culturale; dacă nu se atinge acel nivel
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]