23,518 matches
-
am putea să ne plimbăm din nou prin grădină, ca ultima dată. Te deranjează dacă mă însoțești înapoi pe Wilhelmstrasse? Am pășit prin intrarea arcuită și am coborât o altă scară masivă spre celebra aripă sudică, unde ceea ce cândva fuseseră atelierele sculptorilor erau acum celulele Gestapoului. Aveam un motiv întemeiat să mi le amintesc, căci odată fusesem eu însumi reținut acolo pentru puțină vreme, și am fost foarte ușurat când am ieșit pe ușă și ne-am aflat din nou în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
vremea studenției, le-a atașat un sistem computerizat de întrebări STAS, eliminând astfel complet portarul. După ce și-a luat licența, cu o lucrare interdisciplinară despre quasari și mecanica cuantică, a fost repartizat la ferma pomicolă Andromeda de Munte - Vrancea, pe lângă atelierul de întreținere a tractoarelor. În sfârșit, în urma unor masive deplasări de teren, care-au redus mult productivitatea stațiunii, a fost chemat ca magaziner, iar apoi ca programator-corector de zboruri la Centrul Spațial de la Drăgănești - Vlașca. Un destin obișnuit, firesc, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
allons risquer ici un jugement personnel à l'encontre de l'opinion reçue. Les manifestes de Poe n'on rein à voir avec la poésie pure: l'opération poétique autonome n'y est pas même définie. Car les procédés d'atelier qu'il divulgue - si intéressants soient-ils - regardent surtout la versification. Quant au domaine assigné à cette opération, il est loin d'être pur. En effet, ce n'est pas simplifier, purifier, que d'étendre ce domaine à l'îme toute
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o reformă anterioară: cea a lui Edgar Poe. Aici, însă, vom risca o judecată personală, contrară opiniei admise. Manifestele lui Poe n-au nimic a face cu poezia pură: operațiunea poetică autonomă nici nu e măcar definită. Căci procedeele de atelier pe care le divulgă - oricât de interesante ar fi ele - sunt, mai ales, privitoare la versificație. Cât despre domeniul destinat acestei operațiuni, e departe de a fi pur. Într-adevăr, a extinde acest domeniu la întregul suflet, nu-nseamnă a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
frumusețea umană deșteaptă dorința înainte de a stârni sentimentul iubirii. Dorința de posesie, mai arhaică, trece înaintea elaborărilor eroticii galante. Ba mai mult, pictorii, începând cu secolul al XVII-lea, plăsmuiesc expresii absolut seducătoare, alegând ca modele menajere, amante sau prostituate. Atelierele se populează de femei umile care își expun nuditatea pentru bani puțini. Din corpuri viguroase debordează însă seducția, atracția sexuală, chiar dacă arta se străduiește să sublimeze dorința și să ceară ca frumusețea să fie admirată în sine. Estetica, ca și
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
Pâcă, un rebel pașnic, care ochea cu îndemânare poanta și găsea, tot cu îndemânare, locul cel mai potrivit pentru a o arunca. Vreme îndelungată, nu se cunoaște să fi avut vreun domiciliu, dormea pe unde apuca, în caz fericit, prin ateliere de pictori. Mai degrabă, sub cerul liber, pe sub poduri, prin parcuri sau, iarăși caz fericit, prin vreun colț de cârciumă. Când își procurase patul pliant, avea motive de mândrie. Publica puțin și bea mult, își recita poemele pe unde se
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
un strop de suflet românesc”, restul urmând a fi preluate de direcțiunea școlii și Alianța Românilor din Cipru pentru a fi puse la dispoziția cititorilor. Întreaga manifestare s-a desfășurat în spirit sărbătoresc, copilașii mai mici fiind antrenați într-un atelier pedagogic intitulat „Tricolorul în inimi de copii”; creațiile au fost prezentate la sfârșitul evenimentului de către fiecare micuț artist în parte, în mini-expoziția de grafică și pictură cu lucrări aparținând tinerilor viitori artiști plastici români din insulă. Cu emoție firească, la
ROMÂNII DIN CIPRU AU SĂRBĂTORIT LA PAFOS ZIUA LIMBII ROMÂNE! de ZIARUL RO MANIA CIPRU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364389_a_365718]
-
de mare încât s-a dus, pe cheltuială proprie, să urmeze cursuri de perfecționare la Chișinău, specializându-se în creșterea oilor și a iepurilor de casă. Pentru a asigura legarea teoriei de practică, școala din Rucăr este dotată cu un atelier școlar, a cărui activitate se desfășoară în două secții, de tâmplărie și sculptură în lemn, conduse conștiincios și cu îndemânare de maistrul Constantin Teodorescu. În preajma declanșării Marii conflagrații mondiale, atelierul era în măsură să producă o mulțime de obiecte casnice
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
teoriei de practică, școala din Rucăr este dotată cu un atelier școlar, a cărui activitate se desfășoară în două secții, de tâmplărie și sculptură în lemn, conduse conștiincios și cu îndemânare de maistrul Constantin Teodorescu. În preajma declanșării Marii conflagrații mondiale, atelierul era în măsură să producă o mulțime de obiecte casnice și de artă : scaune mici, mese rotunde, vârtelnițe, rame diferite și galerii sculptate, funduri de lemn, dulăpioare, toate pentru uz casnic dar și didactic pentru Centrul de gospodărie rurală, glastre
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ATELIER Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Atelier Plictisit de tăcere și singurătate, În cabina de noapte Visează să se apuce de pictură De amplă anvergură. A adunat pensule, tuburi diferite
ATELIER de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361297_a_362626]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ATELIER Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Atelier Plictisit de tăcere și singurătate, În cabina de noapte Visează să se apuce de pictură De amplă anvergură. A adunat pensule, tuburi diferite, Șevaletul Și a început să picteze cu încetul: Nu cerul de noapte Cu fantastice speculații astrale, Ci
ATELIER de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361297_a_362626]
-
cu încetul: Nu cerul de noapte Cu fantastice speculații astrale, Ci peisaje, reprezentări banale, Cu soare pe munte cocoțat La răsărit și la scăpătat; Câmpii smălțuite cu flori; Cum pleacă ori se întorc De departe, Vâslind, fără grabă, Cocori. Prin atelierul improvizat Aleargă herghelii, răsună nechezat; Un cosaș rămas din altă vreme; Un bogat buchet de elegante crizanteme. În anonima cabină - Vibrație, mireasmă, Lumină. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Atelier / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 378, Anul II
ATELIER de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361297_a_362626]
-
Cum pleacă ori se întorc De departe, Vâslind, fără grabă, Cocori. Prin atelierul improvizat Aleargă herghelii, răsună nechezat; Un cosaș rămas din altă vreme; Un bogat buchet de elegante crizanteme. În anonima cabină - Vibrație, mireasmă, Lumină. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Atelier / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 378, Anul II, 13 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ATELIER de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361297_a_362626]
-
frunze de lauri, iar pe laterală înscrisul: „Nihil sine deo“. Capacul inferior are deasupra crucea Ordinului Mihai Viteazul, în mijlocul căreia se află cifra încoronată a regelui Carol II, fiind înconjurată de două cercuri concentrice. Pe cercul exterior e incizat numele atelierului care a produs bastonul: „Falize Anciens Joalliers de la Couronne de France“; lateral, textul „Mărăști“. În final putem concluziona că demnitatea de mareșal al României s-a născut ca un rang onorific, devenind în timp un rang militar de-sine-stătător ; toți regii
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
cea mai bună reclamă o face, bineînțeles, un client mulțumit. Aș minți dacă aș spune că nu-mi surâde ideea unui magazin personalizat, însă conștientizez că e nevoie de multă muncă și mai am până a ajunge acolo. Ai un atelier în care lucrezi? Mi-aș putea numi atelier întreaga casă, pentru că am peste tot ascunse și împrăștiate materiale, dar sigur că visez la un colțisor doar al meu, special amenajat, în care să pot crea liniștită... Care sunt prețurile pe
INTERVIU DE CRĂCIUN CU INA SAVA – ARTISTĂ HANDMADE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361423_a_362752]
-
client mulțumit. Aș minți dacă aș spune că nu-mi surâde ideea unui magazin personalizat, însă conștientizez că e nevoie de multă muncă și mai am până a ajunge acolo. Ai un atelier în care lucrezi? Mi-aș putea numi atelier întreaga casă, pentru că am peste tot ascunse și împrăștiate materiale, dar sigur că visez la un colțisor doar al meu, special amenajat, în care să pot crea liniștită... Care sunt prețurile pe piața românească pentru asemenea produse? Crezi că e
INTERVIU DE CRĂCIUN CU INA SAVA – ARTISTĂ HANDMADE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361423_a_362752]
-
să fim serioși. Te mai schimbi pe ici pe colo, te mai apleci, halatu-i scurt, e decoltat, mai scapă câte un nasture neprins și, în plus, nici acolo nu porți sutien, ce naiba! Îți stă foarte bine goală, ești ideală în atelierul unui sculptor... - Nu se poate! Ce faci, doctore? a întrebat ea pierdută de emoție, jenă și plăcere, fără să știe cum să procedeze. Roșise toată și se enervase simțind fierbințeala obrajilor. - Fac declarații unei femei pe care o doresc... Este
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
Grigorescu”, București, pentru artă monumentala, a dat dovadă de curaj și intuiție a artei momentului. A intuit, de asemenea, că structura să interioară este construită nativ pentru lucrurile care presupun răbdare, minuție și rigoare. Când afli cum a pătruns în atelierul Lacouriere-Frelaut, îți dai seama că întâmplarea nu a jucat decât un rol secundar. Că nimic din ceea ce urma să cunoască artă românească contemporană, pe plan european, prin Vasile Pintea, nu s-ar fi desfășurat dacă personalitatea să nu ar fi
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
cercetătorilor, ci pentru că, față de alte domenii, aici găsim material documentar de arhivă răzleț, iar muzeele pe tot parcursul secolului XX nu au avut ca prioritate colectarea sistematică de artefacte confecționate de elevii școlilor de meserii, sau cele provenite din micile ateliere orășenești, sau de la olarii care mai erau activi în a doua parte a secolului XX 20. În colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier există câteva obiecte provenite de la școli de meserii, secția olărit, precum cele de la Curtea de Argeș, Mănești-Dâmbovița și Tg
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
domenii ale artelor plastice, inca la începutul secolului XX. Printre pionierii care și-au asumat păstrarea tradiției olăritului, a fost pictorul argeșan Ion Marinescu care și-a spus și Vâlsan, originar de la Mălureni 25. El a înființat în 1908 un atelier de ceramică unde realiza vase, reluând forme de ceramică istorică română, grecească, cu o ornamentica vădit inspirată de cusăturile românești. Câteva din creațiile sale, asemenea altor produse de la școlile de meserii amintite, se află în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
cusăturile românești. Câteva din creațiile sale, asemenea altor produse de la școlile de meserii amintite, se află în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier(C 584, C587, C.640, C.680, C.685, C691), două dintre vase prezintând și marca de atelier, ceea ce a înlesnit identificarea lor ca fiind din atelierul de la Mălureni. Chiar dacă uneori se minimalizează importantă aceastei laturi a creației artistice a pictorului Ion Marinescu Vălsan olăria să stă mărturie a începutului producerii ceramicii românești cu un pronunțat caracter decorativ
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
de la școlile de meserii amintite, se află în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier(C 584, C587, C.640, C.680, C.685, C691), două dintre vase prezintând și marca de atelier, ceea ce a înlesnit identificarea lor ca fiind din atelierul de la Mălureni. Chiar dacă uneori se minimalizează importantă aceastei laturi a creației artistice a pictorului Ion Marinescu Vălsan olăria să stă mărturie a începutului producerii ceramicii românești cu un pronunțat caracter decorativ. ( vezi : fig. 1,2,3,4,5) La începutul
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
olăria să stă mărturie a începutului producerii ceramicii românești cu un pronunțat caracter decorativ. ( vezi : fig. 1,2,3,4,5) La începutul secolului XX, olarilor de la satele din Argeș, care în cea mai mare parte lucrau o ceramică utilitara, atelierelor școală (Curtea de Argeș, Tg Jiu, Șișești, Mănești-Dâmbovița, Hârja-Bacău, ș.a.), inițiativei pictorului Ion Marinescu-Vălsan de înființarea unui atelier de olărie preponderent artistică, în 1922 se alătură întreprinzătorul, Armând Naumescu care înființează atelierul de olărie Troița 26, în care lucrează și se afirma
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
1,2,3,4,5) La începutul secolului XX, olarilor de la satele din Argeș, care în cea mai mare parte lucrau o ceramică utilitara, atelierelor școală (Curtea de Argeș, Tg Jiu, Șișești, Mănești-Dâmbovița, Hârja-Bacău, ș.a.), inițiativei pictorului Ion Marinescu-Vălsan de înființarea unui atelier de olărie preponderent artistică, în 1922 se alătură întreprinzătorul, Armând Naumescu care înființează atelierul de olărie Troița 26, în care lucrează și se afirma că artiști ai vremii, militanți pentru păstrarea artelor decorative naționale ( C. Ressu, I Teodorescu-Sion, N. N. Tonitza
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
care în cea mai mare parte lucrau o ceramică utilitara, atelierelor școală (Curtea de Argeș, Tg Jiu, Șișești, Mănești-Dâmbovița, Hârja-Bacău, ș.a.), inițiativei pictorului Ion Marinescu-Vălsan de înființarea unui atelier de olărie preponderent artistică, în 1922 se alătură întreprinzătorul, Armând Naumescu care înființează atelierul de olărie Troița 26, în care lucrează și se afirma că artiști ai vremii, militanți pentru păstrarea artelor decorative naționale ( C. Ressu, I Teodorescu-Sion, N. N. Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Tr. Cornescu, Ionescu Doru, Nora Steriadi în 1923 Ștefan Dimitriu, Maria Grigorescu
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]