4,396 matches
-
de diamants pour leș honnêtes femmes" [Zola, La Curée, p.34]. Similitudinea d i s ț r a c ț i i l o r este și ea atinsă de valul modei. Imitând casele nobile, Rosanette da și ea un bal mascat: "Ils étaient une soixantaine environ, leș femmes pour la plupart en villageoises ou en marquises, et leș hommes, presque tous d'âge mûr, en costumes de roulier, de débardeur ou de matelot" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.146]. Similitudinea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
du genre, Centre d'Études du XIXe siècle, Toronto, 1999 * * *, Mimesis et semiosis. Littérature et représentation, Nathan, Paris, 1992 * * *, Mythes et représentations de la femme au XIXe siècles, Champion, Paris, 1976 * * *, Mythologie urbaines, în Temps libre, 1983-1984, N 8-10 * * *, Paris au bal. Treize physiologies sur la danse, Paris, Campion, Honoré 2000 * * *, Paris au XIXe siècle, aspect d'un mythe littéraire, Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1984 * * *, Paris et le phénomène des capitales littéraires, Actes du premier congrès internațional du C.L.L.C. 22-26.V.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Éducation sentimentale, p.261]. 111 La fel ca în cazul omologului său masculin dandy-ul -, impresionează "felul în care creeaza o vestimentație, un interior, un machiaj, o cină festivă sau un dejun frugal, o conversatie, un joc, o plimbare, un bal, are ceva din grația și inefabilul lucrurilor gratuit efemere, făcute din pură plăcere" [v.Babeți, p.191]. 112 "M. Toutin-Laroche (...) compară leș femmes à des roses" [Zola, La Curée, p.47]; doamna Dambreuse se aseamănă cu "une fleur de haute
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de viață al femeii mondene este reglementat: prima jumătate de zi revine ocupațiilor familiale, copiilor, literaturii și artei. Jumătatea a doua este consacrată vieții mondene: vizite, plimbări, momentul pregătirii pentru realizările de seară. Sfârșitul zilei este dedicat placerilor: dineuri, teatru, baluri, cercuri. Repaosul nu este prevăzut, oamenii de societate trebuie să fie văzuți peste tot. 244 Se scriu tratate de bune maniere, denumite Physiologies, si manuale de bună conduită, printre care și Tratat al vieții elegante, publicat de Balzac în La
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
elle apportait du dehors, et qui semblait s'exhaler de șes épaules et de șes bras, nus sous l'étoffe transparente" [Zola, Une page d'amour, p.137]. 395 Cum scrie Balzac "vêtue d'un peignoir ou parée pour le bal, une femme est bien autre: vous diriez deux femmes" (Physiologie de la toilette). 396 În realitate, Worth inventatorul defileurilor, al manechinelor, al țesăturilor lucioase și al ornamentelor grațioase care personalizează toaletă. Creațiile sale feerice și facturile importante care le însoțesc sunt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
inconstante (...). A Paris, leș personnes qui suivent exactement leș modes șont extrêmement occupées; elle n'ont pas un moment de la journée à perdre: toilette du lever, toilette du matin, toilette de la journée, toilette du soir, toilette de concert ou de bal..." [Kock, p.150]. 399 Spectatorul poate fi atras de arhitectură savanta a coafurii mai mult decât de trăsăturile fetei. Pălăria este de un efect estetic deosebit și servește pentru a înnobila și încadra față: "Ea înseamnă, în sensul cel mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dar și Fedru, L. Pignotti, Florian și Krâlov, care servesc acțiunea moralistului. Sub vălul alegoriei, sunt atacate vicii general-umane și sociale, „străinomania” ce bântuie epoca. Pervertirea cosmopolită a educației duce la inadaptare (Castorii), iar impostura provoacă răsturnarea valorilor (Momița la bal masché). Satirele, la rândul lor, sunt imitații: epigrama după Marțial, Satiră asupra omului, după Boileau, iar după I. Krasicki, Soția de modă. Această satiră dezvoltă un scenariu dialogat, susținut de tânărul conservator, repede depășit de pretențiile exorbitante ale capricioasei soții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
cu 30’ a filmului DOI PE UN BALANSOAR a făcut observația de mai jos, de care vă rugăm să țineți seama. „A se verifica dacă toate tăieturile sunt făcute corect în sensul racordului și în special secvența de la început, de la bal, cînd eroii se cunosc” [10 septembrie 1973]. Pe documentul bătut la mașină este adăugat, scris de mână : Tăieturile sunt făcute grosolan și se observă la vizionare că s- a operat în film. Acest lucru trebuie evitat și corecturile refăcute în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Al. Macedonski. Al. T. Stamatiad traduce cugetări și alte texte de Charles Baudelaire. Neputându-și realiza intenția de a urmări întreaga mișcare artistică și literară din țară și străinătate, C. se rezumă la colaborarea câtorva scriitori români: Oreste (Murmur de bal), Al. Macedonski (Ziua unei fete vrednice de lumea nouă, Ziua unui funcționar mijlociu), Mihail Sorbul (un fragment din drama istorică Letopiseți), N. N. Beldiceanu (O dragoste platonică), I. Chiru-Nanov (Fala Oprișenilor, fragment de roman). Alți colaboratori: Ion Al George, George Gregorian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286345_a_287674]
-
eliberare zbuciumată / 25 Eliberare și epurare / 32 Opacități / 37 Iarna românească, noiembrie 1989: nu se întâmplă nimic / 40 Semnale ciudate / 43 Ultimul congres al Partidului Comunist / 47 Întrebări... / 50 Atunci... / 57 Zoe Petre ROMÂNIA, SFÂRȘITUL LUI 1989 / 63 Noiembrie, ultimul bal... / 63 La capătul puterilor / 66 O liberalizare bine temperată / 73 Național-comunismul / 83 Noiembrie mohorât / 91 A fost sau n-a fost? / 96 Timișoara / 98 Zoe Petre REVOLUȚIA ȘI "REVOLUȚIA ÎN DIRECT" / 101 Instantaneul unei puteri care se prăbușește / 101 Noaptea
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a vedea o Românie exclusă. Exclusă din mișcarea de cooperare Est-Vest, exclusă din perestroika lui Gorbaciov, exclusă din lupta lui Bush pentru respectarea drepturilor omului. Nu se va întâmpla nimic în România. ROMÂNIA, SFÂRȘITUL LUI 1989 Zoe Petre Noiembrie, ultimul bal... La sfârșitul lui octombrie 1989, premiera unui nou film românesc, Noiembrie, ultimul bal, a provocat multe șoapte și surâsuri cu subînțeles. Îmi amintesc cum explicam unor prieteni ce însemna, în imaginarul antic, cledonomanția: acea practică divinatorie care descifra spusele câte
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
perestroika lui Gorbaciov, exclusă din lupta lui Bush pentru respectarea drepturilor omului. Nu se va întâmpla nimic în România. ROMÂNIA, SFÂRȘITUL LUI 1989 Zoe Petre Noiembrie, ultimul bal... La sfârșitul lui octombrie 1989, premiera unui nou film românesc, Noiembrie, ultimul bal, a provocat multe șoapte și surâsuri cu subînțeles. Îmi amintesc cum explicam unor prieteni ce însemna, în imaginarul antic, cledonomanția: acea practică divinatorie care descifra spusele câte unui personaj care nu pricepea el însuși sensul propriilor enunțuri de pildă, Oedip
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
predă și în prezent. Își ia doctoratul cu teza Marcel Proust et le théâtre (1986). Debutează în 1966 cu traducerea poeziilor Buchetul și Războiul de Jacques Prévert în „Tribuna”, iar în volum, în 1976, cu traducerea cărții Marthei Bibescu La bal cu Marcel Proust. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” ș.a. Autor de studii critice despre literatură și artă, conferențiar pe teme culturale la Geneva și Nantes, pictor, I. desfășoară concomitent și o consistentă activitate de traducător și prozator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
1991; Practica traducerii literare (Domeniul francez) (în colaborare cu Sorin Barbul și Gheorghe Lascu), Cluj-Napoca, 1992; Sfârșit de vară pe râu, Cluj-Napoca, 1993; Avem examen la francă!, Cluj-Napoca, 2002; Știința și/sau arta traducerii, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Martha Bibescu, La bal cu Marcel Proust, pref. trad., Cluj- Napoca, 1976; San Antonio, Cu muzika înainte marș!, Cluj-Napoca, 1995; Jean-Jacques Wunenburger, Utopia sau criza imaginarului, Cluj-Napoca, 2001; Guillaume Apollinaire, Cele unșpe mii de vergi nebune, Cluj-Napoca, 2002; Daniel Wildenstein, Negustori de artă, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
criza imaginarului, Cluj-Napoca, 2001; Guillaume Apollinaire, Cele unșpe mii de vergi nebune, Cluj-Napoca, 2002; Daniel Wildenstein, Negustori de artă, Cluj-Napoca, 2002; Vasile Igna, La Province de l’érudit, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Emanoil Marcu). Repere bibliografice: Valentin Tașcu, „La bal cu Marcel Proust”, „Făclia”, 1976, 9247; Ion Marcoș, „La bal cu Marcel Proust”, ST, 1976, 10; Miron Blaga, „Ținuta obligatorie!”, TR, 1981, 1; Vasile Igna, Confesiunile lui Tudor Ionescu, „Făclia”, 1981, 10606; Ilie Călian, Poezia picturii lui Tudor Ionescu, „Făclia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
vergi nebune, Cluj-Napoca, 2002; Daniel Wildenstein, Negustori de artă, Cluj-Napoca, 2002; Vasile Igna, La Province de l’érudit, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Emanoil Marcu). Repere bibliografice: Valentin Tașcu, „La bal cu Marcel Proust”, „Făclia”, 1976, 9247; Ion Marcoș, „La bal cu Marcel Proust”, ST, 1976, 10; Miron Blaga, „Ținuta obligatorie!”, TR, 1981, 1; Vasile Igna, Confesiunile lui Tudor Ionescu, „Făclia”, 1981, 10606; Ilie Călian, Poezia picturii lui Tudor Ionescu, „Făclia”, 1981, 10719; Valentin Tașcu, „Glose franceze”, TR, 1981, 38; Carmen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
literare, științifice și artistice”. Sunt incluse în sumar versuri de H. Coșoi, Lazăr Spiridon Bădescu (sub pseudonimul Delacăscioare), Al. Gherghel, Const. Nutzescu, M. Rusu, I. Apostolescu, G. Tutoveanu, Constantin Muche, Leontin Iliescu și proză de Artur Gorovei (nuvela Bilet de bal), G. T. Niculescu-Varone, D. Ionescu-Morel, Ioan M. Russu. În ultimul număr este semnalată vizita la redacție a lui Badea Cârțan. Cronica plastică, consacrată unei expoziții a lui Ștefan Popescu, este semnată cu pseudonimul P. Lucullus. P. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289838_a_291167]
-
lui Degas au fost legate de lumea teatrului (muzicieni, cântăreți, și mai ales balerine) și de atmosfera sportivă, dar și mondenă, a curselor hipice. Gesturile de curtoazie și de uniune sunt redate armonios în cuplurile de dansatori din operele ,,Un bal la țară" și ,,Un bal la oraș" (vezi tablourile 70) de către pictorul impresionist Pierre Auguste Renoir. Surâsurile spontane și gesturile de tandrețe sunt aproape identic redate în cele două tablouri care redau lumi diferite (societatea măruntă și cea burgheză). În
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de lumea teatrului (muzicieni, cântăreți, și mai ales balerine) și de atmosfera sportivă, dar și mondenă, a curselor hipice. Gesturile de curtoazie și de uniune sunt redate armonios în cuplurile de dansatori din operele ,,Un bal la țară" și ,,Un bal la oraș" (vezi tablourile 70) de către pictorul impresionist Pierre Auguste Renoir. Surâsurile spontane și gesturile de tandrețe sunt aproape identic redate în cele două tablouri care redau lumi diferite (societatea măruntă și cea burgheză). În istoria artei, Renoir este cunoscut
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
maestrul compoziției însuflețite și ritmate, sesizăm forme învolburate, linii nervoase care sugerează emoțiile și sentimentele intense de spaimă, furie, durere, patimă, patriotism ale personajelor. Pictorul postimpresionist Henri de Toulouse Lautrec surprinde cu mare finețe istorii personale din lumea spectacolului, teatrului, balului. Întâlnim în tablourile sale (,,Bal la Moulin Rouge", ,,Roșcata", ,,Salonul din rue des Moulins") o mare diversitate a gesturilor specifice femeilor. În lucrarea ,,Cha-U-Kao, femeia-clovn" pictorul ne poartă în interiorul cabinei unei femei care, cu un gest stânjenit, își încheie costumul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sesizăm forme învolburate, linii nervoase care sugerează emoțiile și sentimentele intense de spaimă, furie, durere, patimă, patriotism ale personajelor. Pictorul postimpresionist Henri de Toulouse Lautrec surprinde cu mare finețe istorii personale din lumea spectacolului, teatrului, balului. Întâlnim în tablourile sale (,,Bal la Moulin Rouge", ,,Roșcata", ,,Salonul din rue des Moulins") o mare diversitate a gesturilor specifice femeilor. În lucrarea ,,Cha-U-Kao, femeia-clovn" pictorul ne poartă în interiorul cabinei unei femei care, cu un gest stânjenit, își încheie costumul. Nelăsându-se dominat de convențiile
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
îndeplinind o funcție bine stabilită. Astfel, Salonul lui Venus era ornat cu mese suplimentare pe care se aflau mâncare și băuturi pentru invitații regelui ; Salonul Dianei era folosit drept sală de biliard ; Salonul lui Marte era folosit drept sala de bal ; Salonul lui Mercur era folosit drept cameră pentru pariuri și jocuri de noroc, Salonul lui Apolo era folosit drept sală pentru reprezentații artistice. De asemenea, apartamentele regelui erau completate de apartamentele reginei, care erau decorate după aceleași teme artistice: Capela
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care o acumulase. Unele memorii apocrife afirmă că Regele a descoperit un secret pe care Fouquet a refuzat să i-l împărtășească, și de aici răzbunarea sa. Din nou, o altă serie de memorii apocrife susțin că în noaptea celebrului bal dat de către administrator la castelul său de la Vaux le Vicomte, Ludovic ar fi văzut, întâmplător, un portret al domnișoarei Louise în dormitorul lui Fouquet. Furia regelui ar fi fost atât de mare, încât ar fi dorit să îl aresteze pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
careu Dispoziție: Este foarte asemănătoare cu cea descrisă la conjuncție, dar cu o notă de exces: exces de nerăbdare, de intoleranță, de iritare față de tot ceea ce este resimțit ca o piedică În calea libertății. Rezumând În câteva cuvinte, „ori la bal, ori la spital”. Individul e gata să-și asume orice risc pentru a se regăsi sau pentru a decide asupra alegerilor pe care le are de făcut. Evenimente: Perturbările, schimbările neașteptate de existență, personalitate - destin, În general - sunt mai accentuate
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
țar par zar rar dar bar far har /cad cat caș caz /sac sat sap /vad vas vag val van /jad /țap /pas pat pal pac paf pag pap /zac zaț /rac rad rag ram ras /dac dat /bac bag bal ban bas bat /fac fag fad fan /hac hat haz hal ham han etc.; * jocuri vocalice/consonantice: ba be bi bo bu bă bî (vocale); pa ba ca ga sa za șa ja ta da fa va (consoane surde/consoane
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]