4,262 matches
-
404-405, 409; Franța 377-381; Germania de Vest 386-388; Italia 381-384; Polonia 398-401 Mitscherlich, Alexander 384 Mitscherlich, Margarete 384 Mitterrand, François 379, 485, 495, 503-508, 541, 703-704; admiterea țărilor din centrul și estul Europei În Uniunea Europeană 656; ca europenist 507; date biografice 504; despre reunificarea Germaniei 585-586; modernizarea economiei 508; politici economice 506-508; politici sociale 506-507; recunoașterea Holocaustului 745-746 mitul comunist 20 Mladenov, Petar 574 Mladiæ, Ratko 616-618; masacrarea musulmanilor 618 Mlynáø, Zdenìk 162, 192, 411, 519, 545 Mòačko, Ladislav 403 Mnouchkine
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
basci 427-429, 641 Tertz, Avram 391 Thälmann, Ernst 749 Thatcher, Margaret 483, 495-502, 541, 554, 585, 702, 722; despre admiterea țărilor din centrul și estul Europei În Uniunea Europeană 656; despre reunificarea Germaniei 585; efectul policii asupra Partidului Conservator 499; date biografice 495; politica economică 496-498; politica socială 498-499; privatizarea serviciilor de transport 499; radicală 500; realizările 501-502; tentativa IRA de asasinare 497 thatcherism 495-502 Thompson, E.P. 514 Thorez, Maurice 73, 94, 141, 201-202, 208, 402 Timoșenko, Iulia 628 Tiso, Jozef (părintele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
elanurile lui creatoare” (Horia Sima). Ei au fost generația care și-au înțeles și asumat destinul, iar Petru C. Baciu, face parte din ei. O existență, un destin ca al domnului Petru C. Baciu, nici nu are nevoie de repere biografice. Existența în slujba Adevărului și a Neamului, te duce dincolo de timp, te urcă spre veșnicii. „Noi am învins legile materiale. Atât timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu din propria cenușă” (Corneliu Zelea Codreanu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
primit Premiul „Pamfil Șeicaru”. Cartea de debut, dar și următoarea (Cum învățăm să trăim, 1977) recomandau un publicist cu aptitudini de reporter și de eseist pe teme civice. Textele de aici sunt montaje dinamice de reportaj, comentariu, interviu, anchetă, incursiune biografică, interferate ingenios. Ulterior, A. este atras de evocarea istorică amplă, minuțios documentată și resuscitând, pe un schelet epic, personaje și evenimente reale. Intervalul de timp subîntins de aceste documente cu tentă literară, situate la granița dintre reconstituirea istorică și roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
de război, cu o informație detaliată referitoare la experiența militară, stagiul și participările scriitorului la campaniile din 1913 și 1917. Același mod al criticii descriptive e prezent în monografia C. Stere, scriitorul (1978), țintind epuizarea subiectului tratat: sunt urmărite reperele biografice ale lui C. Stere, activitatea sa de ideolog al poporanismului, de critic și eseist, apoi „aventura românească”. O altă încercare monografică, Vasile Cârlova (1981), reconstituie, cu documente istorice, cadrul social în care se situează poetul Cârlova, de al cărui nume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
de ideolog al poporanismului, de critic și eseist, apoi „aventura românească”. O altă încercare monografică, Vasile Cârlova (1981), reconstituie, cu documente istorice, cadrul social în care se situează poetul Cârlova, de al cărui nume se leagă o serie de controverse biografice. SCRIERI: Orion, constelația mea, București, 1976; Mihail Sadoveanu, povestitor și corespondent de război, pref. Al. Piru, București, 1978; C. Stere, scriitorul, București, 1978; Ars amandi, București, 1980; Vasile Cârlova, București, 1981; De față cu desăvârșirea, București, 1983; Secretul femeii dispărute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
stabilirea unei date sau a unui titlu presupune o anumită apreciere prin oare se selectează cartea sau evenimentul respectiv din milioanele de alte cărți și evenimente. Chiar dacă admitem că există fapte relativ neutre, fapte ca, de exemplu, datele, titlurile, evenimentele biografice, nu facem altceva decât să admitem posibilitatea alcătuirii unor anale ale literaturii. Dar orice problemă ceva mai avansată, chiar și o problemă de critică de texte sau de cercetarea surselor și influențelor, necesită mereu acte de apreciere. De exemplu, o
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
-l privește pe Luchian pare să se opună artificiozităților estetizant-idilizante ale Art-Nouveau-ului, curentul la modă își va pune amprenta asupra operei sale. Atât Virgil Cioflec, în mica sa monografie din 1924443, cât și, ulterior, Petru Comarnescu, în cele trei ediții biografice din 1955, 1960, 1965444 construiesc portretul unui om de o excepțională generozitate și de o mare naturalețe. Virgil Cioflec, care s-a aflat mai des în preajma pictorului, a menționat nu numai extrema sensibilitate a acestuia, dar și o serie de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Alexandru Bogdan-Pitești i-ar fi revelat sensul "fabulei" prozaic- concupiscente, ca rațiune a devenirii poetice, iar Adrian Maniu ar fi compus poemul Salomeea 539 în urma acestei experiențe de neuitat: poemul îi este dedicat lui Alexandru Bogdan-Pitești. Fictiv sau nu, episodul biografic, infuzat cu sadismul anecdoticii malițioase de conte cruelle à la Villiers de l'Isle Adam sau Catulle Mendès devine emblematic, dat fiind faptul că Salomeea chintesențializează cruzimea asociată artei, fie ea și coregrafice. Scriitorul debutase sub semnul unei deconstrucții a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
factor psihologic ce influențează procesul actualizării de sine. Adler leagă aspirația de a te pune În valoare de manifestarea sentimentului de inferioritate și insecuritate, considerând-o ca principală modalitate de atingere a superiorității. Prin studiul biografiilor unor inventatori și convorbirile biografice cu peste 300 de tineri, Marina Caluschi a relevat trăirea de către o parte dintre ei a unor adevărate stări de handicap situațional datorat lipsei competențelor de a se manifesta și de a se afirma În anumite momente (1996, 38-43). Pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fond” (1936) continuă să sugereze o lume de infern, absurdă, halucinantă, stări prezente și În volumele „Plumb” și „Scântei galbene”. Călinescu vorbește de un „manierism” existent În volumul „Comedii În fond”. În ultimul volum, „Stanțe burgheze” (1946), poetul cultivă cotidianul, biograficul, stereotipia actelor umane, vocabularul prozaic, ironia discretă. Fără a schimba temele și motivele liricii sale, Bacovia e un autor exigent cu sine, opera sa lirică nu impresionează prin cantitate, ci prin virtuozitatea ei. Dacă În primele două volume, poetul reia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
participării în acțiune colectivă nu este o sarcină ușoară, precum reiese din imaginea fragmentată oferită de domeniul de cercetare. Am optat pentru o investigație calitativă în care am controlat cât mai multe dintre variabilele implicate. Am realizat 28 de interviuri biografice cu subiecți distribuiți în mod aproximativ egal în cele trei categorii analitice - lideri, activiști și membri pasivi, selectați din aceleași contexte de mobilizare alese ca unități de eșantionare, adică scara de bloc. Cei zece lideri au fost identificați în persoanele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
această relație. Toate explică carierele divergente ale liderilor, ale activiștilor și ale membrilor pasivi. O variantă plauzibilă este cea teoretizată de Brady, Verba și Schlozmann (1995) referitor la dobândirea competențelor civice prin organizații. În fiecare dintre organizațiile enumerate în narațiunile biografice, oamenii au avut nu numai ocazia să își formeze o părere negativă despre organizațiile comuniste, ci și să exerseze competențele organizatorice și comunicaționale. Abilitatea de a vorbi cu oamenii, de a convinge despre nevoia și urgența acțiunii colective, de a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se fi întâmplat în principal deoarece au investigat forme de angajament specifice unor clase sociale, cum este cazul participării în mișcări sociale sau la organizații voluntare. Locul variabilelor culturale în explicarea acțiunii rămâne neclar. Totuși, consistența asocierilor dintre unele caracteristici biografice și disponibilitatea pentru implicare mă fac să cred că resursele culturale joacă un rol secundar, mai ales acela de instrumente pentru justificarea acțiunii sau a inacțiunii. Chiar și identitățile de lider sau de activist, care pot fi formate de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau interpretare; el constă într-o succesiune organizată de întrebări (Havârneanu, 2000a). Elaborarea chestionarului parcurge o serie de etape (Evans, 1985; Dussaix și Grosbras, 1996; Havârneanu, 2000b): a) circumscrierea problemei de studiat; b. construirea propriu-zisă a chestionarului; c) stabilirea datelor biografice care vor fi solicitate subiecților; d) realizarea unui studiu-pilot sau pretestarea chestionarului; e) revizuirea chestionarului. Circumscrierea problemei de studiat (inclusiv a dimensiunilor problemei ce vor fi efectiv investigate) și stabilirea obiectivelor chestionarului Se realizează atît prin trecerea în revistă a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
inclusiv a instrumentelor de cercetare similare). De asemenea, se poate realiza o pre-anchetă pentru a stabili dimensiunile de studiu ale problemei. Această etapă este deosebit de importantă pentru evoluția și rafinarea ulterioară a chestionarului. Construirea propriu-zisă a chestionarului și stabilirea datelor biografice care vor fi solicitate subiecților Orice chestionar cuprinde trei secțiuni: -O secțiune introductivă, în care se prezintă scopul cercetării și condițiile de participare (confidențialitate, respect pentru intimitatea subiecților etc.), precum și eventuale instrucțiuni de completare a chestionarului. -În a doua secțiune
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cuprinde trei secțiuni: -O secțiune introductivă, în care se prezintă scopul cercetării și condițiile de participare (confidențialitate, respect pentru intimitatea subiecților etc.), precum și eventuale instrucțiuni de completare a chestionarului. -În a doua secțiune se solicită subiecților o serie de date biografice. Aceste date - determinanți sociali (De Singly et al., 1998) - sînt solicitate în funcție de scopul și ipotezele cercetării. Exemple de determinanți sociali (adaptare după DeSingly et al., 1998, pp. 49-60): -genul și vîrsta (de regulă, se stabilesc categorii de vîrstă pe intervale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sau mai mulți; ambii părinți sînt activi din punct de vedere profesional, unul dintre părinți este șomer, ambii părinți sînt șomeri); - nivelul studiilor (primar, gimnazial, liceal, universitar, postuniversitar); -orientare religioasă și politică. În unele cercetări nu sînt necesare toate datele biografice amintite anterior, în timp ce în altele este necesară introducerea unor date suplimentare (de exemplu, numărul de ani de cînd subiectul profesează într-un domeniu; calificări profesionale formale obținute - gradele didactice, în cazul profesorilor). Pe lîngă acestea, în unele anchete este necesar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
dacă dorim să studiem opiniile elevilor despre consilierea psihopedagogică în școală, am putea include în această secțiune și o întrebare care să clarifice dacă subiectul a cerut sau nu ajutorul unui consilier). Deși cele mai multe chestionare plasează această secțiune de date biografice înainte de întrebările propriu-zise, se poate opta (și este recomandabil) pentru plasarea acesteia la sfîrșitul chestionarului (Evans, 1985). Unii autori recomandă inversarea celor două secțiuni, considerînd că în timpul completării chestionarului se stabilește o anumită legătură bazată pe încredere și colaborare între
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
la sfîrșitul chestionarului (Evans, 1985). Unii autori recomandă inversarea celor două secțiuni, considerînd că în timpul completării chestionarului se stabilește o anumită legătură bazată pe încredere și colaborare între cercetător și subiect, acesta din urmă fiind mai deschis în furnizarea datelor biografice solicitate la final. -A treia și cea mai voluminoasă secțiune a chestionarul include întrebările. Întrebările ce pot fi cuprinse într-un chestionar pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii: în funcție de natura răspunsurilor pe care le solicită, întrebările pot fi directe
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a discursului presupune aplicarea unor procedee specifice: împărțirea textului în propoziții (logice), identificarea referenților Tipul de analiză se alege în funcție de natura temei de cercetare, de scopul și ipotezele studiului. Analiza per interviu se utilizează mai ales în studiile clinice sau biografice, pe cînd celelalte tipuri de analiză de conținut permit stabilirea de structuri comune în investigații calitative mai ample. Interviul de grup focalizat sau interviul cu focus-grup va fi distinct prezentat, deoarece este preferat interviului individual în contextul unor teme și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
înțelegerea respectivelor fenomene. Cercetarea educației are însă și metode de prelucrare și interpretare a datelor care nu aparțin domeniului metodologiei generale a științei sau logicii formale, metode care îi sînt proprii, de la metoda interpretativă strict aplicată faptelor educative la metoda biografică sau la metoda intercorelației psihologice sau psihopedagogice dintre probe sau dintre probe, comportamente și/sau performanțe. Primele două vor fi tratate în acest capitol, iar cealaltă în capitolul final al lucrării. 4.2.1. Ce înseamnă a interpreta? A interpreta
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cercetare aplicate în cazuri individuale ce reunesc toate etapele investigative, cum ar fi metoda anchetei de asistență socială, o metodă cu puternice accente aplicative, și metoda studiului de caz (Yin, 2005), ambele prezentate în capitolul 3 al lucrării, sau metoda biografică, o metodă foarte răspîndită în acest moment nu doar în cercetarea educației, ci și în cea aparținînd sociologiei, antropologiei culturale sau istoriei recente. Aceasta este o metodă de tip genetic, longitudinal, care încearcă să explice structura de personalitate a unei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
vorba despre interviuri de dimensiuni considerabile, construite multidimensional, pentru care sînt necesare adesea mai multe ședințe de intervievare. Este o metodă atît de „la modă” în această perioadă, încît au apărut o puzderie de manuale și ghiduri dedicate doar metodei biografice 14. Uneori, simplul calcul al corelațiilor statistice nu este suficient pentru explicarea unei structuri de personalitate sau a configurației unui fenomen educativ. Pentru aceste situații, logicianul Petre Botezatu, împreună cu marele metodolog Ion Holban au propus metoda intercorelației calitative dintre probe
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
utilizeze, trimit la excelenta monografie a lui Robert Atkinson (2006), o lucrare foarte utilă nu doar pentru cei ce se ocupă de cercetarea educației, ci și pentru cercetătorii din domeniile sociologiei, antropologiei și istoriei recente. Pentru o sinteză a metodei biografice (sensuri, tipuri, avantaje și dezavantaje), vezi Iluț, 1997, pp. 98-104, și Holban, 1978, pp. 248-259. Demersul de cercetare se constituie într-un proces sistematic, care este planificat, realizat și evaluat în condițiile respectării unor faze (etape). Acestea au rolul de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]