6,134 matches
-
121 (supliment), 50, 1928, CW, vol. 6, p. 147, apud Abraham Pais, Niels Bohr. Omul și epoca, în fizică, politică și filosofie, p. 293. 738 Niels Bohr, Fizica atomică și cunoașterea umană, Editura Științifică, București, 1969, p. 17. 739 Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2002, p. 161. 740 Vezi Ilie Pârvu, Arhitectura Existenței, vol. 1, Editura Humanitas, București, 1990, pp. 242-254. 741 Ibidem, pp. 245-250. 742 Anton Dumitriu, op. cit., p. 85. 743 Angela Botez
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Frassen, noua atitudine ontologică a lui A. Fine, realismul holist al lui S. Glymour, universalismul lui J. Habermas sau personalismul anomalistic al lui D. Davidson. 745 Angela Botez, op. cit., p. 62 746 Ibidem. 747 Teodor Dima, "Studiu introductiv" la Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, p. 8. 748 Angela Botez, "Lucian Blaga and the complementary spiritual paradigm of the 20th century", în Revue Roumaine de Philosophie, tom 37, nr. 1-2, București, 1993, pp. 51-55. 749 Angela Botez, "Lucian Blaga despre rolul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prinde a se închega precum "forma din aburi", figură inconsistentă a inaparentului, întrezărită prin breșa deschisă între începutul incandescent al nesfârșirii și posibilul baptismal al veșnicului reînceput: "focul care mă va-ncheia se află în cer/ roua care mă va boteza e încă neplânsă". In-formarea semnificabilului care se rostește este o lentă pășire în ființă, trudnica înaintare a formei spre desăvârșire. Dacă forma absolută vine ca o pierdere, aceasta pentru că, pe măsură ce ea ajunge la desăvârșirea ființei poetice, imaginea pe care o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în iureș oral stepa vălurită a pielii ei, purtat de strigatele sălbatice ale hoardelor de dincolo de orizont, ce și-l încoronaseră han suprem cu însuși vortexul devenirii. Cereau din rărunchi prăpăd. Îi vâjâiau pe la urechi săgeți și ascuțișuri dure îl botezau în durere. Imobiliză antebrațul femeii pe saltea; fu atunci aproape orbit de sclipirea stelară a brațării ieftine de aramă ce-i împodobea încheietura. Era semn că Tengri, zeitatea mongolă a cerului albastru, îi trimitea binecuvântarea lui de dincolo de întunericul înconjurător
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pluridisciplinară, conceptul de "imagine" denumește o "realitate" deosebit de complexă, cercetarea acesteia fiind realizată dintr-o perspectivă holistică. Este o complexitate dată de geneza "imaginii", de context și manifestare, de cultură. Imaginea în argumentarea publicitară Perspectiva semiotică (R. Barth 1964; P. Botezatu, 1973; U. Eco, 1996, 1982 etc.) este fundamentală în abordarea imaginii în publicitate. Trei sunt aspectele pe care le implică "imaginea" în argumentarea publicistică: structura, studiul asupra semnificării, nivelul creației (date de natură geometrică - pe de o parte, elemente topografice
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Studies in language and Philosophy, Cornell University Press. BLATNER, A., 2006: Blatner A., Useful metaphors in psychotherapy, Metaphoria. BRACOPS, M., 1897: Martine Bracops, Introduction à la pragmatique, De Boeck, Bruxelles. BREAL, Michael, 1897: Michael Bréal, Essai de sémantique, Hachette, Paris. BOTEZATU, P., 1973: Botezatu P., Semiotică și negație, Editura Junimea, Iași. BOUDON, R., 1997: Boudon, R. The Art of Self-Persuasion: The Social Explanation of False Beliefs, United Kingdom, Polity Press. BUHLER, K., 1934: K. Bühler, Sprachtheorie, Gustav Fischer Verlang, Jena, Stuttgart
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
and Philosophy, Cornell University Press. BLATNER, A., 2006: Blatner A., Useful metaphors in psychotherapy, Metaphoria. BRACOPS, M., 1897: Martine Bracops, Introduction à la pragmatique, De Boeck, Bruxelles. BREAL, Michael, 1897: Michael Bréal, Essai de sémantique, Hachette, Paris. BOTEZATU, P., 1973: Botezatu P., Semiotică și negație, Editura Junimea, Iași. BOUDON, R., 1997: Boudon, R. The Art of Self-Persuasion: The Social Explanation of False Beliefs, United Kingdom, Polity Press. BUHLER, K., 1934: K. Bühler, Sprachtheorie, Gustav Fischer Verlang, Jena, Stuttgart. Theory of Language
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
colaborator al lui D. Gusti sau C. Zahirnic, care făcuse studii la Geneva, cu Claparede. De la Cluj, profesorul C. Ștefănescu Goangă, care făcuse doctoratul cu Wundt la Leipzig, fost rector, și Nicolae Mărgineanu, conferențiar. De la Iași, a fost arestat Petre Botezatu, conferențiar de psihologia copilului, C.I. Botez, fiul anglistului Iancu Botez, conferențiar la filosofie, apoi cercetător la Institutul de Psihologie al Academiei, și Al. Claudian, sociolog și psihosociolog cunoscut. Cei mai mulți dintre ei erau neimplicați politic sau aveau vederi de stânga. Petre
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
conferențiar de psihologia copilului, C.I. Botez, fiul anglistului Iancu Botez, conferențiar la filosofie, apoi cercetător la Institutul de Psihologie al Academiei, și Al. Claudian, sociolog și psihosociolog cunoscut. Cei mai mulți dintre ei erau neimplicați politic sau aveau vederi de stânga. Petre Botezatu făcea parte din Partidul Social-Democrat al lui titel Petrescu, ca și Claudian, Ștefănescu-Goangă suportase un atentat din partea unor studenți legionari pentru că apăra valorile democratice. Mărgineanu organizase școli de ucenici și cursuri de formare pentru tinerii muncitori. Nu am Încă o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
reconstitui multe. Mai avem câteva mărturii: rapoartele informatorilor care roiau În jurul lor, după eliberare, dovadă că nu prezentau Încredere pentru regim, deși cei mai mulți au primit slujbe, puteau publica și chiar călători. Nu avem aici spațiu decât pentru câteva exemple. Petre Botezatu (1911-1981) și-a Început cariera ca psiholog practician și a evoluat În domeniul psihologiei copilului. A fost arestat În 1952 și a fost condamnat la cinci ani, dar a fost eliberat În 1954. Dintr-un proces-verbal de interogatoriu rezultă că
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nu interesează această temă de cercetare? (25.09.2010) „O fire calmă, puțin fricoasă și foarte manierată” Am decupat propoziția de mai sus din raportul unui ofițer de Securitate care a stat de vorbă, la 7 mai 1957, cu Petre Botezatu, viitorul profesor de incontestabil prestigiu al Universității „Alexandru Ioan Cuza”. O formulare nu prea fericită, dar portretul e destul de aproape de personaj. Discuția a avut loc În biroul șefei de cadre, la Direcția Medicală CFR Iași. Botezatu era atunci angajat la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai 1957, cu Petre Botezatu, viitorul profesor de incontestabil prestigiu al Universității „Alexandru Ioan Cuza”. O formulare nu prea fericită, dar portretul e destul de aproape de personaj. Discuția a avut loc În biroul șefei de cadre, la Direcția Medicală CFR Iași. Botezatu era atunci angajat la Laboratorul de psihologie al Căilor Ferate, aflat În curtea Policlinicii CFR de la Râpa Galbenă; a ocupat acest post după ce fusese judecat și condamnat și după ce trecuse prin coloniile de muncă de la Canal și Onești și Încerca
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
universitate. Fusese eliberat, dar Încă era considerat periculos și a fost pus sub urmărire și Înconjurat de grija atentă a organelor. Avea atunci 46 de ani. În toamna anului 1957, student În anul I, aveam să fac logică cu domnul Botezatu. Cursul a Început mai târziu, prin noiembrie, probabil atunci s-a decis că i se poate Încredința. Nu era angajat la universitate, venea numai pentru aceste ore. Când a fost, În sfârșit, reintegrat, mai târziu, nu s-a mai putut
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
e pierdută”, așa va fi „În vecii vecilor”, „ce să mai speri?”. Aici a greșit, dar evaluarea de atunci era corectă, a știut că trebuie să găsească o cale de supraviețuire profesională și a reușit. Ca mulți universitari ieșeni, Petre Botezatu fusese Încă din tinerețe un om de stânga, democrat autentic, animat de dorința de a face bine, militant. Dar credea că poate face asta, alături de alți intelectuali, În Partidul Social-Democrat și nu a acceptat să urmeze pe acei colegi care
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sociologul Alexandru Claudian, formând la Iași aripa Independenților lui titel Petrescu, adică PSDI. Au devenit brusc dușmani, de aici li se trage totul. toți acei tineri au făcut apoi pușcărie. Cei care l-au cunoscut pe profesorul de logică Petre Botezatu pot confirma caracterizarea de mai sus. Părea calm, timid, defensiv, extrem de manierat. Dacă priviți tabloul său din Sala Senatului, din acea galerie de portrete a oamenilor de seamă ai universității ieșene, veți Întâlni un zâmbet sfiicios, punând pavăză, aflat În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sale erau precise. Atunci cum să nu depisteze pe cei ce-l chestionau indiscret asupra temelor politice ale zilei sau ale vieții cotidiene, cum să nu-i citească? Unul dintre cei ce primiseră sarcina să-l provoace se plânge că Botezatu trece pe lângă el și se face că nu-l vede, nici când Îl strigă nu-l aude. Iar când se oprește, În sfârșit, „vorbește scurt și plictisit, grăbit, parcă obosit”. Unora dintre acești urmăritori le distribuia opinii confecționate pentru a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
era nici situația lor prea roză, vai de capul lor. Ceea ce atrage admonestarea și trasarea de noi sarcini. Exasperat de puținătatea „materialului informativ” recoltat, unul dintre cei ce dirijează urmărirea dă rezoluția: „Să se clarifice situația suspectului [suspectul e Petre Botezatu! Ț și să vedem dacă mai e cazul să fie urmărit”. Dar acțiunea nu Încetează, ordinele venite de mai sus sunt clare: să i se intercepteze corespondența, telefonul, să i se cunoască „toate legăturile” și „natura acestora”. Sunt antrenați nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
universitate, chiar studenți. Aceștia din urmă, care dau informații sub niște pseudonime ingenioase, trebuiau să furnizeze descrieri asupra stării de spirit din mediul universitar, ce discuții se poartă printre studenți, cum reacționează profesorii. Desigur, un obiectiv periculos era și Petre Botezatu, Îndemnul la vigilență nu e niciodată inutil. La un moment dat se propune totuși să fie scos din urmărirea StO (supraveghere prin tehnică operativă) și să fie trecut la „urmărire generală”. Care n-a Încetat niciodată. O plasă deasă, o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
toată complexitatea sa. O comoditate atotcuprinzătoare s-a Întins ca o mantie cognitivă peste spiritul critic moldovenesc, de care suntem atât de mândri. M-am Întrebat adesea: oare cum ar fi reacționat foștii mei profesori, Ștefan Bârsănescu, Vasile Pavelcu, Petre Botezatu, Ernest Stere În vremurile de azi? Ar fi stat ei superiori și indiferenți pe margine? Ar fi colaborat cu oricine le oferea avantaje, cu personaje controversate? tare nu cred! (13.11.2010) O zi din viața lui Conu Sache La
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
că este vorba despre o lume nouă se răspîndește și este apărată mai ales de navigatorul florentin Amerigo Vespucci care a condus, în 1500, o expediție de explorare a Venezuelei. În 1507, tipograful german Waldseemuller, aducînd un omagiu lui Vespucci, botează noul continent "America". Cîțiva ani mai tîrziu (1513), spaniolul Balboa își dă seama că America Centrală este un istm, dincolo de care se întinde un alt ocean. Exploatînd această descoperire, portughezul Magellan caută o trecere între Oceanul Atlantic și acest nou ocean. Descoperind
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
un istm, dincolo de care se întinde un alt ocean. Exploatînd această descoperire, portughezul Magellan caută o trecere între Oceanul Atlantic și acest nou ocean. Descoperind în 1519 strîmtoarea care de atunci îi poartă numele, el ajunge în oceanul pe care îl botează Pacific. După patru luni de traversare dificilă ajunge în insulele Marianne unde își găsește moartea în cursul luptelor dintre șefii locali. Expediția continuă pînă în insulele Moluce, unde descoperă în sfîrșit mirodeniile rîvnite. Sub conducerea lui Sebastian del Cano, o
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Maria, este protestantă și soție a lui Wilhelm al III-lea de Orania, stathouder al Țărilor de Jos și apărător al calvinismului european. Orice speranță este ruinată cînd, în 1688, Jacob al II-lea are un fiu pe care îl botează imediat. Notabilii englezi apelează atunci la Wilhelm de Orania, care, fără să se gîndească prea mult, pune mîna pe acest atu ce-i va servi în lupta pe care se pregătește să o ducă împotriva lui Ludovic al XIV-lea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ie la fenomenele interac?iunii sociale. La Universitatea Columbia se face �studiul comunit??ilor�. Șo?îi Lynd fac monografia unui oră? industrial mijlociu din Indiană � considerat un microcosmos semnificativ al societ??îi americane �n �ntregul ei � pe care �l vor boteza Middletown. W. Lloyd Warner ?i echipa să se apleac? asupra Yankee City. La Universitatea din Harvard, Ț. Parsons edific? o monumental? teorie a ac?iunii care se vrea la egal? distan?? de utilitarism, culturalism ?i pozitivism; dup? al doilea r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de c?tre șo?îi Lynd care, f?r? o formare sociologic? prealabil? ?i f?r? obiective m?rturisite de reform? social?, realizeaz?, gra?ie finan??rilor din partea ISSR, monografia unui oră? industrial mijlociu din Indiană pe care �l vor boteza Middletown ?i care era considerat un microcosmos semnificativ pentru societatea american? �n �ntregul ei (Lynd ?i Lynd, 1929). Urm�nd un demers calchiat pe acela al antropologiei culturale anglo-saxone, cu metodele luate de la Chicago [32], ancheta abordeaz? cu meticulozitate dimensiunile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ciudat de puțini țânțari pe Gotland. Am început să discutăm despre numele Blenheim; mi se păruse cunoscut. Acum îmi amintesc că am citit despre el în Churchill. În 1705 Marlborough a câștigat bătălia de la Blenheim, în Germania. Ulterior familia a botezat cu numele ăsta un castel din Anglia. (De altfel a existat un plan de bombardament în timpul războiului, Bristol Blenheim.) Bătrânul B.-A. foarte mândru de nume. Nu i se pare ciudat ca nume de familie suedez. Zice că și Bonaparte
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]