6,191 matches
-
spoirea (cositorirea) de vase sau cu cerșitul. După colectivizarea forțată Începută În anii „50, cei mai mulți au devenit agricultori sedentarizânduse prin sate, la marginea acestora. Sunt urmașii romilor veniți din Turcia. Erau printre cele mai sărace neamuri de rromi, călătoreau În căruțe cu coviltir, trase de bivolițe. 5.8. Florarii. Se ocupă În mod tradițional cu comerțul cu flori. Sunt un neam relativ nou, care a apărut și s-a dezvoltat rapid În perioada interbelică (figura nr. 7) fiind foarte des Întâlniți
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
stradal la standarde occidentale și mulți au studii comerciale (București, Iași, Ploiești, Sibiu, Brașov, Timișoara ș.a.). 5.9. Căldărarii. Confecționează căldări, tigăi, oale, alambicuri etc, din tablă de aramă și din aluminiu. De la Începuturi au trăit În corturi, călătorind În căruțe colorate. Mulți și-au păstrat stilul tradițional de viață până foarte recent. Au fost sedentarizați ultimii. Specific: La căldărari se păstrează poziția de bulibașă (șef) și practica judecării (kris) de către bătrânii comunității. 5.10. Gaborii. Majoritatea lor se ocupă dintotdeauna
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
asociată cu norocul. Cine nu a văzut copii aruncând o potcoavă descoperită Întâmplător pe drum? Sau, cine nu se simte bine când, din Întâmplare, descoperă o potcoavă pe drumul pe care merge? O altă specializare a fierăritului este caretăria / legatul căruței, care constă În trasul șinelor pe roți și confecționarea legăturile de fier ale căruțelor printr-o tehnică complexă numită ferecatul carelor, aplicată și la legatul săniilor. Deosebită de fierărit, dar derivată din acesta, este lăcătușeria. Lăcătușii reparau obiectele de uz
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
drum? Sau, cine nu se simte bine când, din Întâmplare, descoperă o potcoavă pe drumul pe care merge? O altă specializare a fierăritului este caretăria / legatul căruței, care constă În trasul șinelor pe roți și confecționarea legăturile de fier ale căruțelor printr-o tehnică complexă numită ferecatul carelor, aplicată și la legatul săniilor. Deosebită de fierărit, dar derivată din acesta, este lăcătușeria. Lăcătușii reparau obiectele de uz casnic din fier, confecționează chei, balamale, Încuietori, lacăte, ace, foarfeci, clești, fiare de călcat
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
săpun. Tot ei spoiesc aceste căldări și cazane cu cositor. Din tablă sau aluminiu confecționează, de asemenea, fărașe, pe care le vând prin piețe sau târguri. Poveste cu spoitori... Cu zeci de ani În urmă rromii spoitori se deplasau cu căruța În partea de sud-est a țării, În Dobrogea, În grupuri de 5-6 familii. Se stabileau la marginea satului unde Își instalau corturile sau coviltirele, fiecare familie având propriul adăpost, Învecinat cu cele ale rudelor ce formau acel grup. Bărbații rămâneau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
partea de sud-est a țării, În Dobrogea, În grupuri de 5-6 familii. Se stabileau la marginea satului unde Își instalau corturile sau coviltirele, fiecare familie având propriul adăpost, Învecinat cu cele ale rudelor ce formau acel grup. Bărbații rămâneau la căruțe, iar femeile plecau În sat, unde umblând pe străzi strigau “Spoim căldări! Spoim căldări!” Cazanele aduse de femei erau spoite de bărbați iar apoi erau returnate proprietarilor În schimbul produselor alimentare sau banilor. Pentru a spoi bărbații procedau astfel: fiecare Își
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
plecau În sat, unde umblând pe străzi strigau “Spoim căldări! Spoim căldări!” Cazanele aduse de femei erau spoite de bărbați iar apoi erau returnate proprietarilor În schimbul produselor alimentare sau banilor. Pentru a spoi bărbații procedau astfel: fiecare Își făcea lângă căruță o groapă de cca 70 cm diametru de formă circulară În care se punea foc de lemne (mangal sau lemn uscat). Pe jarul rezultat se Încingea obiectul ce urma a fi spoit, după ce În prealabil fusese frecat și curățat bine
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
propice practicării meseriei și iarna (o ivent) când nu-și pot exercita meseria și consumă cele agonisite peste an. (Sursa: Alexandrescu, Gabriela-coordonator- (2004) Tradiții ale rromilor din spațiul românesc. Organizația ”Salvați Copii”, București) Povestire. Locuința la căldărari. Înainte cortul și căruța erau totul pentru rrom. Se spunea că rromul fără cal și căruță nu era rrom. Acum, În locul cortului rromii și-au făcut case mari, cu multe camere și intens colorate, drept urmare, cine are casă mare și galbeni mai mulți, acela
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
meseria și consumă cele agonisite peste an. (Sursa: Alexandrescu, Gabriela-coordonator- (2004) Tradiții ale rromilor din spațiul românesc. Organizația ”Salvați Copii”, București) Povestire. Locuința la căldărari. Înainte cortul și căruța erau totul pentru rrom. Se spunea că rromul fără cal și căruță nu era rrom. Acum, În locul cortului rromii și-au făcut case mari, cu multe camere și intens colorate, drept urmare, cine are casă mare și galbeni mai mulți, acela este bine văzut În șatră. Unii rromi și-au făcut pe acoperișurile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
organele de execuție? - Situația rromilor deportați În Transnistria era dezastruoasă... O dare de seama din 5 decembrie 1942, din județul Oceacov, confirmă acest lucru: Rromii (țiganii-doc. original)...” sunt atât de slăbiți și pătrunși de frig că mor pe drum În căruță. Astfel, În prima zi, din cei 300, au murit pe drum 4. Pe timpul cât au stat În cazărmile de la Alexandrubunar, țiganii au trăit Într-o mizerie de nedescris. Erau alimentați insuficient. Li se dădeau 400 grame de pâine pentru cei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
nenorocit este acela care nu-i arată destulă supunere, câteva sute de lovituri de ”cnut” Îl rechiamă la datorie. Când laia se mișcă, el este capul Caravanei, Încearcă locurile, hotărăște așezarea tabărei. Într-o clipă 40-50 de corturi se ridică. Căruțele sunt Împinse spre fund și servesc de paturi copiilor În timp de noapte, de cămară În timp de zi. Focurile se aprind și prânzul serei se pregătește. Aci vezi pe bătrâni cu părul alb, cu o barbă de profet, cari
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aventurieri, viața era trepidantă, nu lipseau jafurile și Încăierările, dar mai puțin decât În California nord-americană. „Goana după aur”, prosperitatea unora, a dus și la Înmulțirea actelor de jaf și tâlhărie, din partea foștilor deținuți și a sărăcimii (atacau diligențe sau căruțe cu aur)154. Fixarea taxelor pentru eliberarea autorizațiilor de prospectare și impozitele lunare pentru extracția aurului deosebit de ridicate din partea autorităților coloniale, la care se adăugau abuzurile comise de funcționarii publici, au stârnit proteste În rândul prospectorilor care pentru a se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de cale ferată, 160.000 km de șosele, dintre cele mai bune din Asia. Circulă mijloace de transport de o mare varietate și pitoresc: microbusuri, jeepney viu colorate, Împodobite cu ornamente metalice, motociclete, triciclete (de tipul tuck-tuck ului indian), calesa (căruța trasă de un cal, tip docar sau șaretă) etc. Transportul maritim (94 porturi) și aerian sunt mai dezvoltate, făcând legătura Între insulele arhipelagului, cât și cu restul lumii. Principala Companie aeriană este Philippines Airlines. Criza economică de la sfârșitul secolului al
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
că, în ceea ce privește rromii, aceștia să fie puși la muncă și să le fie confiscate bunurile. “Țiganii care au fost primiți acum vor fi repartizați în sate și puși la muncă. Cei ce fură vor fi sancționați pe loc. Caii și căruțele li se vor lua și vor fi date la colhozuri. Nimeni nu mai vagabondează ...Nu se va da hrană decât în măsură în care se lucrează”2. Vasile Gorsky, fostul prefect al județului Oceacov, în memoriul din 15 aprilie 1945
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Iordachi, Op. cit., p. 205; 2 Dinu C. Giurescu, Op. cit., p. 502; - 60 în luna august 1942 în o săptămână, 15.000 de flămânzi, în o mizerie cu adevărat țigănească. Au fost îndrumați spre sovhozuri la 40-50 de kilometri, cu căruța și pe jos. Țiganii ajunși la sovhozuri au stat pe câmpuri câteva săptămâni, nefiind adăposturi, alimente se dădeau de la sovhozurile din apropiere. Neprimind lemne și scânduri de la guvernământ, pentru facerea bordeielor, am primit ordin să-i adăpostesc în cazarmile de la
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
că, în ceea ce privește rromii, aceștia să fie puși la muncă și să le fie confiscate bunurile. “Țiganii care au fost primiți acum vor fi repartizați în sate și puși la muncă. Cei ce fură vor fi sancționați pe loc. Caii și căruțele li se vor lua și vor fi date la colhozuri. Nimeni nu mai vagabondează ...Nu se va da hrană decât în măsură în care se lucrează”. Vasile Gorsky, fostul prefect al județului Oceacov, în memoriul din 15 aprilie 1945, făcea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din 15 aprilie 1945, făcea referire la cazarea și hrana țiganilor “au venit în luna august 1942 în o săptămână, 15.000 de flămânzi, în o mizerie cu adevărat țigănească. Au fost îndrumați spre sovhozuri la 40-50 de kilometri, cu căruța și pe jos. Țiganii ajunși la sovhozuri au stat pe câmpuri câteva săptămâni, nefiind adăposturi, alimente se dădeau de la sovhozurile din apropiere. Neprimind lemne și scânduri de la guvernământ, pentru facerea bordeielor, am primit ordin să-i adăpostesc în cazarmile de la
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
plăti untul, va lua alte medicamente când se va termina siropul. Întorcandu-se În bucătărie, Își completează răspunsul la o Întrebare, apoi intră vesel În prăvălie Începând să taie lemnele și să le așeze frumos. Peste câteva clipe sosește o altă căruța cu lemne ce trebuie să le descarce. Politicos, Își cere scuze de la prietenul său cu care nu mai poate sta de vorbă și Începe să facă drumuri repetate de la căruță la prăvălie cărând legături cu legătură. Fericirea i se citește
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
să le așeze frumos. Peste câteva clipe sosește o altă căruța cu lemne ce trebuie să le descarce. Politicos, Își cere scuze de la prietenul său cu care nu mai poate sta de vorbă și Începe să facă drumuri repetate de la căruță la prăvălie cărând legături cu legătură. Fericirea i se citește pe față. Așa cum a remarcat și prietenul său, e fericit că prin muncă Învață mai mult, pentru că e de folos mamei și tatălui său, pentru că reușește să fie un copil
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
de 15 metri cubi de familie. Prelucrarea și valorificarea prin comerț ambulant ale acestui material lemnos se realizează sub formă de scândura, șindrila, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse. Prin familie, în sensul prezenței legi, se înțelege soțul, soția și copiii lor necăsătoriți cu care gospodăresc în comun. De prevederile art. 2 alin. 1 nu beneficiază societățile comerciale de profil și persoanele stabilite prin Ordonanță
LEGE nr. 33 din 18 mai 1996 (*actualizată*) privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114185_a_115514]
-
24 iulie 1997 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 28 iulie 1997. Cand produsele sunt transportate pe cale ferată, titularii legitimației beneficiază pentru acestea de o reducere de 50% din tariful legal de transport, iar când produsele sunt transportate cu căruțele, beneficiază de dreptul de a pășuna animalele pe pășunile comunale intilnite în drumul lor, dar nu mai mult de o zi pe raza unei localități, fiind obligați să respecte regulile de pășunat stabilite. De înlesnirile prevăzute la alin. 2 titularii
LEGE nr. 33 din 18 mai 1996 (*actualizată*) privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114185_a_115514]
-
care prelucrează și valorifică lemnul prin comerț ambulant, asigurându-și mijloacele de subzistență din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândură, șindrilă, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse. Se consideră meseriaș persoana care posedă cunoștințe și indemânare în prelucrarea lemnului, dobândite fie prin școli, fie în mod tradițional în gospodării individuale. Pentru persoanele care nu dovedesc calitatea de meseriaș printr-un certificat sau diplomă
HOTĂRÂRE nr. 1.358 din 27 noiembrie 1996 pentru aprobarea Metodologiei privind întocmirea şi conţinutul legitimaţiei care se eliberează unor locuitori ai Munţilor Apuseni, în condiţiile Legii nr. 33/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116475_a_117804]
-
oboare, precum și în orice localitate din țară, fiind scutiți de orice taxă. - Când produsele sunt transportate pe calea ferată, titularii legitimației beneficiază pentru acestea de o reducere de 50% din tariful legal de transport, iar când produsele sunt transportate cu căruțele, beneficiază de dreptul de a pășuna animalele pe pășunile comunale întâlnite în drumul lor, dar nu mai mult de o zi pe raza unei localități, fiind obligați să respecte regulile de pășunat stabilite. De înlesnirile prevăzute mai sus, titularii legitimațiilor
HOTĂRÂRE nr. 1.358 din 27 noiembrie 1996 pentru aprobarea Metodologiei privind întocmirea şi conţinutul legitimaţiei care se eliberează unor locuitori ai Munţilor Apuseni, în condiţiile Legii nr. 33/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116475_a_117804]
-
un pelerinaj, zi de hram și de sărbătoare la mănăstire. Mai târziu, pe când mă aflam deja în rând, un cuplu de bucureșteni în vârstă mi-au spus ca în anii 1940, copii fiind, veneau să participe la hramul mănăstirii în căruțe trase de cai. Mașinile, de toate mărcile, stările și culorile au luat acum locul vechilor atelaje. Toți șoferii caută disperați un loc de parcare pe lângă intrarea mănăstirii, deja blocată de prezența multor tarabe ce vând obiecte cu conținut religios, încercând
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mistici. Cum va arăta sfârșitul lumii. O zi de luni, meteo acceptabilă, cer senin de primăvară rece, cu vânt tăios, amenințare de ploaie ușoară. La poarta de intrare în mănăstire, o mulțime de mașini parcate haotic, microbuze, chiar și o căruță stin gheră, ce nu-și găsea locul printre atâtea motoare. Tarabele ce propun spre vânzare obiecte religioase își dispută puținul loc rămas disponibil între șoseaua națională și aleea ce trece pe sub bolta porții de intrare. Surprind un dialog între un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]