4,544 matches
-
în Italia, mai ales, sub acronomiul IPIALL. În anii 1980, a început să lucreze ca lutier, construind chitare electice și semi-acustice. Apoi, în septembrie 1988, a fondat propriul său atelier, în Imola, "Frudua Guitar Works." Pornind inițial cu repararea de chitare, Frugua s-a specializat ulterior în construirea de chitare unicate și de serie mică. În primii zece ani de la fondarea companiei sale, instrumentele produse de Frudua au devenit foarte cunoscute și admirate în Italia, întrucât au fost folosite la acompanierea
Galeazzo Frudua () [Corola-website/Science/335162_a_336491]
-
1980, a început să lucreze ca lutier, construind chitare electice și semi-acustice. Apoi, în septembrie 1988, a fondat propriul său atelier, în Imola, "Frudua Guitar Works." Pornind inițial cu repararea de chitare, Frugua s-a specializat ulterior în construirea de chitare unicate și de serie mică. În primii zece ani de la fondarea companiei sale, instrumentele produse de Frudua au devenit foarte cunoscute și admirate în Italia, întrucât au fost folosite la acompanierea multor muzicieni de valoare italieni. Printre ei se numără
Galeazzo Frudua () [Corola-website/Science/335162_a_336491]
-
cântat banda lui Ion Stricăfer, rudă cu Lae Zlătaru din Lelești. Lăutar vestit a fost și vioristul Nicolae Lătărețu-Bosâncă, zis Nicolae al Paladii, care a cântat și în Taraful Gorjului. Din banda lui au mai făcut parte: soția, Veta Lătărețu (chitară și voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971), care a cântat cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele său, basistul Costică
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
de lăutari descoperit la Lelești înregistrează primele melodii pe plăci de gramofon pentru casa de discuri Columbia Records, sub supravegherea Fondului de Folklor condus de Brăiloiu. Taraful era compus din principalii membrii ai familiei Lătărețu: Mihai, zis Tică (vioară), Maria (chitară și voce), Nicolae (vioară și braci), Ion (bas) și alți muzicanți recrutați în funcție de eveniment. După seria de înregistrări, soții Maria și Tică Lătărețu au rămas în București, începând să-și caute angajamente la diferite cârciumi și restaurante. Astfel au început
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
care și-a vândut casa și s-a mutat la Târgu Jiu. El a cântat la Orchestra „Taraful Gorjului” și a înregistrat numeroase melodii la Radio Craiova. Din formația lui Petre Zlătaru au mai făcut parte: soția sa, Mariana Zlătaru (chitară și voce), fiica lăutarului Costantin Bobirci din Bârsești, Nicolae Lătărețu-Tapotă (braci) și Gore Stricăfer (bas). Localitate aparținătoare de comuna Bălești, Ceauru a avut și lăutari vestiți, care la începutul secolului XX aveau ca piese de rezistență tot baladele (familiale, vitejești
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
și Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas) și Victor Strinu (chitară). Vestit este și taraful vioristului Ion Burlan zis „al lui Dundu“ (n. 1954), fiul lăutarilor Dumitru și Maria Burlan. Este unul dintre lăutarii buni ai Gorjului, apreciat pentru virtuozitatea și claritatea interpretativă dovedite de-a lungul timpului. În anii 1979-1980
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
acordeonista Lia (n. 1926 - d. 1965), ambii membri în Taraful Gorjului. Frate cu Constantin și Ion Bobirci a fost vioristul Noană (n. 1896 - d. 1951), căsătorit cu solista și chitarista Floarea. Ei au avut patru copii, toți lăutari: pe Ana (chitară și voce), pe Tanța (vioară), care a cântat cu Nelu Busuioc și pe Constantin zis Tuchi (braci). Altă familie de lăutari vestită în Târgu Jiu a fost Suchici. Majoritatea membrilor erau buni muzicieni: Gheorghe Suchici, zis Ciuchină, Doina Suchici - acordeonistă
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
la nunți, botezuri, bâlciuri, hramuri, clăci și la cele trei cârciumi din localitate. Prima bandă vestită din localitate a fost cea a vioristului Ion Prună, zis Gogănel, (n. 1875 - d. ?). Din formația lui Gogănel au mai făcut parte: Eugenia Prună (chitară și voce), Dumitru Mihu zis Bilan (chitară), I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu zis Cotoi (bas). Altă bandă a fost cea condusă de Gheorghe Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
la cele trei cârciumi din localitate. Prima bandă vestită din localitate a fost cea a vioristului Ion Prună, zis Gogănel, (n. 1875 - d. ?). Din formația lui Gogănel au mai făcut parte: Eugenia Prună (chitară și voce), Dumitru Mihu zis Bilan (chitară), I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu zis Cotoi (bas). Altă bandă a fost cea condusă de Gheorghe Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis Mitică (vioară) și Constantin Barancă zis Codin
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu zis Cotoi (bas). Altă bandă a fost cea condusă de Gheorghe Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis Mitică (vioară) și Constantin Barancă zis Codin (chitară). Tot în prima jumătate a secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a activat și taraful vioristului Grigore Mihu zis Costică al lui Ciucă (n. 1910 - d. 1982), care a cântat de la 13 ani. A cântat inițial cu frații săi: Ionel
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
1982), care a cântat de la 13 ani. A cântat inițial cu frații săi: Ionel și Constantin Mihu zis Dinu. Ulterior și-a creat propria lui formație formată din: Polena Mihu (voce), Iosif Mihu (bas), Gheorghe Feraru (braci) și Aurică Ursaru (chitară). Vestit în Peșteana-Jiu a fost și fratele său, vioristul Ionel Mihu (n. 21 octombrie 1920 - d. 1973). Acesta a cântat cu soția sa, Nuți, prima acordeonistă din Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel Bâlteanu (țambal), Traian Mihu (acordeon) și Stelică
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
sosiți la București la îndemnul lui Constantin Brăiloiu, s-au aflat și cei din banda lui Niculae Zlătaru, în principal cu membri ai familiei sale, precum soția Ioana Zlătaru (n. 1893 - d. 1955), născută Pițigoi la Târgu Cărbunești (voce și chitară). Cu cei doi au cântat la București fiicele: Maria Zlătaru (n. 1919 - d. 1977), solistă și chitaristă, căsătorită cu vioristul Costică Vraciu (n. 1911 - d. 1955), originar din Stoina și Ana Zlătaru (n. 1921 - d. 1984), cealaltă fiică a lui
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
soția sa, Maria Julea (voce), cu bracistul Decebal Cușlea zis Ciortan (n. 14 octombrie 1943 - d. 2012), cu Gheorghe Julea zis Marius (vioară), cu Gheorghe Trohonel (braci), cu basistul Pantelimon Pobirci zis Mon (n. 1934 - d. 2009), cu Maria Falcoe (chitară și voce), soția lui Mon și cu Constantin Falcoe zis Vișan (bas). Lăutari cunoscuți au cântat și la Brădiceni. Localitatea a fost centru comercial și reședință de plasă, având instituții administrative și judecătorești. La Brădiceni au cântat lăutari importanți, precum
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
obișnuințele locului, și pentru prima dată au apărut cântând în tarafurile din Tismana lăutăresele. Cântărețele au și diversificat repertoriul tarafurilor, interpretând mai ales melodii de dragoste și de dor. Cu timpul au apărut în zonă și alte instrumente muzicale precum chitara sau țambalul. În Tismana, la începutul secolului al XX-lea, cei mai vestiți lăutari au fost vioriștii Grigore Murgu (n. 1889 - d. 1947) și Ion Pleșa zis Rugină (n. 1882 - d. 1947). Grigore Murgu a fost cel mai apreciat lăutari
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
în Orchestra de muzică populară „Taraful Gorjului”. Din formație au mai făcut parte solistele Jenica Tantan (n. 1923 - d. 1965) și Chiva Tantan (n. 1922). Ea a fost cea care și-a acompaniat cântecele, pentru prima dată la Tismana, cu chitara. Din taraf au mai făcut parte: Ion Murgu zis Nelu (braci), fiul lui Grigore Murgu, Vasile Bisericosu (braci) și Nicolae Geagu zis Păpușoi (bas). Renumit a fost și taraful lui Nicolae Cazacu (n. 1911 - d. 1944), viorist primaș de mare
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Novaci cânta orchestra vioristului Constantin Gâlcă (n. 1886 - d. 1945), care a cântat și pentru regele Carol al II-lea. Cu Constantin Gâlcă a cântat la începutul activității sale și Maria Lătărețu. Din orchestră au mai făcut parte: Nuța Gâlcă (chitară și voce), Ion Julea (vioară), Elena Julea (chitară și voce), care a îndrumat-o pe Maria Lătărețu, și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Tot atunci era renumită și orchestra vioristului Victor Cirică (n. 1882 - d. 1963), care a mai avut
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
d. 1945), care a cântat și pentru regele Carol al II-lea. Cu Constantin Gâlcă a cântat la începutul activității sale și Maria Lătărețu. Din orchestră au mai făcut parte: Nuța Gâlcă (chitară și voce), Ion Julea (vioară), Elena Julea (chitară și voce), care a îndrumat-o pe Maria Lătărețu, și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Tot atunci era renumită și orchestra vioristului Victor Cirică (n. 1882 - d. 1963), care a mai avut în componență pe Nuța Cirică (chitară și voce
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Elena Julea (chitară și voce), care a îndrumat-o pe Maria Lătărețu, și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Tot atunci era renumită și orchestra vioristului Victor Cirică (n. 1882 - d. 1963), care a mai avut în componență pe Nuța Cirică (chitară și voce), Mia (voce) și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Renumită a fost orchestra lui Gheorghe Puradici zis Culici (n. 1890 - d. 1946), viorist virtuoz. El a cântat împreună cu copiii săi: Dițu și Oane (vioriști) și Vica (chitară și voce
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Nuța Cirică (chitară și voce), Mia (voce) și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Renumită a fost orchestra lui Gheorghe Puradici zis Culici (n. 1890 - d. 1946), viorist virtuoz. El a cântat împreună cu copiii săi: Dițu și Oane (vioriști) și Vica (chitară și voce). Cu orchestra Culici a cântat și Maria Lătărețu, sprijinită și îndrumată de către lăutăreasa Vica Puradici. Unul din fiii lui Culici, vioristul Ion Puradici zis Oane (n. 1912 - d. 1963) a cântat inițial cu tatăl său, formându-și ulterior
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
îndrumată de către lăutăreasa Vica Puradici. Unul din fiii lui Culici, vioristul Ion Puradici zis Oane (n. 1912 - d. 1963) a cântat inițial cu tatăl său, formându-și ulterior și el propria orchestră. În formația sa au cântat frecvent: Elena Puradici (chitară și voce), Gigea Gâlcă (acordeon), Gică Ganea (vioară), Ion Bănică (bas) și Florian Chirițoiu (vioară). Celălalt fiu al lui Culici, vioristul, solistul și chitaristul Gheorghe Puradici zis Dițu (n. 1911 - d. 1979) a avut și el propria orchestră, formată din
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Gigea Gâlcă (acordeon), Gică Ganea (vioară), Ion Bănică (bas) și Florian Chirițoiu (vioară). Celălalt fiu al lui Culici, vioristul, solistul și chitaristul Gheorghe Puradici zis Dițu (n. 1911 - d. 1979) a avut și el propria orchestră, formată din Elena Julea (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci ) și Constantin Ciobanu (țambal). În zona Novaci, la Polovragi și Baia de Fier a activat în special formația vioristului Vasile Pobirci zis Ică (n. 1926), fiul lăutarilor runcani Vasile și Ilinca Pobirci. Inițial a cântat
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
fiul lăutarilor runcani Vasile și Ilinca Pobirci. Inițial a cântat cu părinții la Runcu, iar din 1951, prin căsătoria cu Mia, fiica lăutarului Grigore Gâlcă, s-a stabilit la Novaci. Din banda sa au mai făcut parte: soția sa, Mia (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci) și Iosif Porumbescu (bas). După moartea soției, acesta s-a mutat la Târgu Jiu, căsătorindu-se cu Elisabeta Bobirci. A continuat să cânte la cârciumile și nunțile din zonă, încadrându-se în formațiile căutate de
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
să cânte la cârciumile și nunțile din zonă, încadrându-se în formațiile căutate de public. Altă orchestră cunoscută a fost cea a lui Ion Mornea (n. 1939), viorist din Hirisesti. Din formația sa făceau parte: soția Maria Mornea, zisă Oana (chitară și voce), Serghe Ștefănoiu (vioară) și Costică Cazacu (bas). Actualmente în Novaci mai cântă formația vioristului Florin Chirițoiu (n. 1973), care mai are în componență pe Vișan Holtea (acordeon și orgă) și frații Marius Plotogea (saxofon) și Dorel Plotogea (clarinet
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Gogă (n. 1935 - d. 2010) și-a constituit propria bandă de lăutari. Din banda lui Gogă Pițigoi au mai făcut parte: soția sa, Elena Bârsan (voce, născută în 1936), Ionel Bâlteanu (țambal, născut în 1932 la Brădești, Dolj), Ion Căfădaru (chitară) și Constantin Cușlea zis Cioacă (bas). El era tot fiu de muzicanți, părinții săi fiind lăutarii Dumitru (n. 1906 - d. 1996) și Maria (n. 1911 - d. 1980). Fiul cel mai mare al lui Dumitru, Bebe Pițigoi (n. 1931 - d. 2013
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
n. 1933 - d. 2012) a cântat de la 11 ani învățând de la tatăl său, Dumitru Pițigoi. Inițial a cântat cu părinții, dar după ce a împlinit 28 de ani și-a făcut propria formație, în care au mai evoluat: soția sa, Ioana (chitară), Grigore (Gore) Lătărețu (acordeon), Dinicu (Dinel) Cazacu (basist, născut în 1955) și Dumitru (Mitică) Cazacu (braci). Cu banda lui Alită Pițigoi au cântat și socrii săi,Titu și Ioana Gugin din Ștefănești. Alită și lăutarii săi au fost tocmiți la
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]