38,100 matches
-
Ceaușescu". Acesta i-a atras însă atenția că, în volumul Trenul de noapte, pregătit pentru tipar, nuvela Spovedania, cu subiect preoțesc, ocupa prea multe pagini, și i-a cerut să "echilibreze" volumul, scriind și o povestire despre țărani. ( Pentru delectarea cititorilor, reproduc relatarea a ce s-a întâmplat în continuare: "... Ce-aș spune eu de pildă dacă el m-ar sfătui să atac tema atât de frumoasă a noii revoluții agrare. Ce să fi zis? N-am zis nimic. "Mai gândiți
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
semnificativă. Recent, am aflat că un profesor s-a opus la propunerea de a fi inclus într-un manual școlar... Dar, nu este prea grav; tot ce nu mă distruge mă face mai puternic. În ce termeni vă gîndiți la cititor? Acordați o importanță mai mare unui anumit cititor? "Literatura și scriitorul angajat" aveau în vedere un anumit destinatar: publicul proletar. Arta avea o funcțiune (comanda socială) și un rol pedagogic și propagandistic, iar artistul era un tribun "al vremurilor noi
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
a opus la propunerea de a fi inclus într-un manual școlar... Dar, nu este prea grav; tot ce nu mă distruge mă face mai puternic. În ce termeni vă gîndiți la cititor? Acordați o importanță mai mare unui anumit cititor? "Literatura și scriitorul angajat" aveau în vedere un anumit destinatar: publicul proletar. Arta avea o funcțiune (comanda socială) și un rol pedagogic și propagandistic, iar artistul era un tribun "al vremurilor noi". Sartre, în Ce este literatura, acorda prioritate ideologicului
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
special cum scriem: limbajul, sugestia, aluzia. Un creator descoperă o lume ascunsă cu ajutorul limbajului sau inventează o lume imaginară plecînd de la un real cunoscut? Două soluții posibile care nu se exclud. Cred că un autentic creator nu scrie pentru un cititor și nu se adresează unui anumit public. Un creator scrie, în primul rînd, pentru sine - altfel ar înnebuni - în dorința de a se elibera (cu ajutorul limbajului) de anumite obsesii, angoase și un "prea plin existențial". Cine vorbește în mine?" se
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
concept în căutarea unei semnificații și al unui sens. Ce este romanul? Punerea în fapt sau eveniment a unui simbol ori a unei parabole pentru a descoperii transcendența lumii. Pe măsură ce scriitorul deprinde meșteșugul scrierii unui roman, începe să aibă reprezentare cititorului; îl aduce în fața lui și stă de vorbă cu el, cum făcea Balzac cu figurinele pe care le avea pe masa de lucru și care întruchipa fiecare personaj din comedia umană. Cînd am început să scriu Al doilea mesager, m-
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
de vorbă cu el, cum făcea Balzac cu figurinele pe care le avea pe masa de lucru și care întruchipa fiecare personaj din comedia umană. Cînd am început să scriu Al doilea mesager, m-am întrebat: " Ce va înțelege un cititor din Franța, Spania sau Anglia? Pot să comunic cu el, chiar dacă nu ar cunoaște nimic din cultura și spiritualitatea românească?" Am încercat să depășesc granițele artistice, nu numai cele geografice și să dobîndesc o dimensiune universală. Personajele au căpătat nume
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
dobîndesc o dimensiune universală. Personajele au căpătat nume franceze, iar acțiunea se petrecea în insula Belle-Ile pe care am găsit-o întîmplător pe harta Franței. Cu cît "deschiderea inspirației" era mai mare, cu atît preocuparea de a mă adresa unui cititor universal devenea mai pregnantă. Raportul dintre "Eul care scrie" și "Eul care citește" se amplifica în intensitate și diversificare, fără să știu dacă romanul va dobîndi o putere profetică. Prin Al doilea mesager, am anticipat tot ce am trăit ulteorior
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Andreea Deciu Jean-François Revel e prea cunoscut ca să mai necesite prezentări: cititorul roman își va aminti, cu siguranță, volumul publicat pe la jumătatea ultimului deceniu de Editura Humanitas, Cunoașterea inutilă. Matthieu Ricard este fiul lui Revel, deși numele nu trădează legătura de rudenie. Născut în 1946, format într-un mediu intelectual și artistic
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
cu fler, Revel și Ricard au încredințat tiparului o carte de conversații intitulată sugestiv Filozoful și călugărul. Cartea invită mai multe lecturi, fiindcă este interesantă la mai multe niveluri. În primul rînd este un remarcabil studiu în comparativism filozofic. Apoi, cititorilor fideli ai lui Revel, Filozoful și călugărul le pune la dispoziție mini-prelegeri pe diverse teme, toate punîndu-i în valoare autorului forța de sinteză, ingeniozitatea raționamentelor, dibăcia argumentativă și, în principiu, o anumită energie retorică greu de specificat. Revel e un
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
nu prosperă din originalitate. Provocat cu mult tact de Revel, încurajat și tachinat în egală măsură, Ricard izbutește să elaboreze o doctrină miniaturală a budismului pe-nțelegerea unui om obișnuit. Tocmai aici apare aspectul interesant al alcătuirii cărții: tipul de cititor implicit pe care îl au în vedere cei doi. Revel pare să se adreseze unui lector cu apetit pentru filozofie, dar și cu oarece pricepere, pe cînd fiul său mizează pe un auditoriu "laic". Dar departe de a dezechilibra structura
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
în țară după un număr de ani, căruia Cronicarul i-a cerut părerea despre spectacolul presei cotidiene a fost de stupefacție: "Pe voi nu vă mai interesează decât sângele?!" O altă observație judicioasă a fost aceea că presa își alienează cititorii făcându-i să nu mai aibă o percepție reală a ceea ce se întâmplă în propria lor țară. Prima pagină e cea care dă pulsul, și-a justificat reacția acest cititor neprevenit și revoltat de mizerabilismul ziarelor. Normalitatea începe să pară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
altă observație judicioasă a fost aceea că presa își alienează cititorii făcându-i să nu mai aibă o percepție reală a ceea ce se întâmplă în propria lor țară. Prima pagină e cea care dă pulsul, și-a justificat reacția acest cititor neprevenit și revoltat de mizerabilismul ziarelor. Normalitatea începe să pară astfel nebunia, alcoolismul, depresia psihică. Și dacă îți începi ziua cu un asemenea tablou, pe lângă greutățile pe care oricum le ai, ești și mai deprimat și mai lipsit de motivație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
au și ce audiență? Iarăși o întrebare justificată pentru a cerne ce e și mai ales ce nu e VIP. Folosind acest criteriu cantitativ, rezultatul e catastrofal - cam 80% dintre VIP-uri sunt produse gonflate de presă. De unde întrebarea acestui cititor de control: Nu se induce indirect cititorului, prin fabricarea de personalități, un sentiment de provincialism, de aici nu se întâmplă nimic, de lume cu evenimente inventate? În sfârșit, ajungând la lumea politică și la felul în care ea e reflectată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
justificată pentru a cerne ce e și mai ales ce nu e VIP. Folosind acest criteriu cantitativ, rezultatul e catastrofal - cam 80% dintre VIP-uri sunt produse gonflate de presă. De unde întrebarea acestui cititor de control: Nu se induce indirect cititorului, prin fabricarea de personalități, un sentiment de provincialism, de aici nu se întâmplă nimic, de lume cu evenimente inventate? În sfârșit, ajungând la lumea politică și la felul în care ea e reflectată în ziare, același cititor s-a declarat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
se induce indirect cititorului, prin fabricarea de personalități, un sentiment de provincialism, de aici nu se întâmplă nimic, de lume cu evenimente inventate? În sfârșit, ajungând la lumea politică și la felul în care ea e reflectată în ziare, același cititor s-a declarat incapabil să priceapă ceva. În afară de vorbe, nu se întâmplă nimic. Puterea vorbește, opoziția vorbește și în Parlament legile importante nici nu mor, nici nu sunt votate. Totul e extraordinar de complicat în vorbe și neverosimil în sondaje
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
menționarea GDS în context, pe care n-o înțeleg (poate că autorii apelului ori colonelul cred că GDS și generația 80 sînt unul și același lucru), spre a veni la semnatarii textului. Nu cunosc toate numele, căci nu sînt un cititor al Gazetei de Transilvania. dl Prelipceanu dă numai trei nume în articolul său: dnii profesori universitari și scriitori Romulus Zaharia și Nicolae Novac, de peste granițe și dl prof. univ. Ilie Bădescu, de dincoace de ele. Nu știu nimic despre scriitorul
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
Mircea Anghelescu Se știe că Grigore Cugler, neconformistul părinte al lui Apunake, readus în atenția cititorului român în ultimii ani prin mai multe contribuții ale d-nei Monica Lovinescu și ale d-lor Barbu Brezianu, Mircea Popa și Geo Șerban (după ce fusese comentat de cîțiva scriitori ai exilului, între care Mihai Niculescu și Horia Stamatu), a murit
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
săi. La o lună după moartea sa, o autoare care pare româncă după nume, dar ne este complet necunoscută, Zizi Ghenea, publică în ziarul La Prensa din Lima (din 1 noiembrie 1972, p. 14) un articol despre scriitorul dispărut, semnalînd cititorilor personalitatea complexă a acestuia și locul eminent pe care el îl ocupa în ierarhia literară din țara lui de origine: Grigore Cugler, músico y humanista: "De origine română și naționalitate peruană, trăia în lumea noastră de mulți ani și activa
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
asupra figurii lui "Apunake", reluînd și amplificînd figura utilizată de Cesar Levano cu zece ani înainte, căci articolul său se intitulează acum "Apunake", el genio escondido, cu subtitlul "Amintirea unui român neobișnuit" și este introdus printr-un cartuș care reamintește cititorului figura artistului și destinul său neobișnuit: "La zece ani de la moartea muzicianului-compozitor-desenator-scriitor român Grigore Cugler, cei care l-au cunoscut și-l amintesc ca pe cineva jovial, un cititor lucid și atent, înconjurat întotdeauna de ceea ce el considera a fi
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
unui român neobișnuit" și este introdus printr-un cartuș care reamintește cititorului figura artistului și destinul său neobișnuit: "La zece ani de la moartea muzicianului-compozitor-desenator-scriitor român Grigore Cugler, cei care l-au cunoscut și-l amintesc ca pe cineva jovial, un cititor lucid și atent, înconjurat întotdeauna de ceea ce el considera a fi lucrul cel mai important: soția și cele trei fiice. Diplomat de carieră, era la Oslo cînd, în august șsic!ț 1947, Regele Mihai abdică. Neputînd reprezenta un guvern cu
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
de care amintește și Monica Lovinescu în paginile pe care i le dedică în cartea din 1992, dar contribuie în același timp la consolidarea imaginii sale de personalitate secretă și geniu ascuns în anonimat, care trebuie să fi fascinat pe cititorul peruan: "În anii '60, cînta la Lima prima dată o orchestră compusă în mare majoritate de dizidenți români: premiera și recepția de rigoare. În acea seară, un personaj liniștit și zâmbitor, devine în chip neașteptat centrul atenției generale. Era momentul
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
În ultimii ani, fără dubiu, Cugler intră pas cu pas în drumul către profunzimile misterioase ale sufletului. În povestirea Dos hermanas respiră cenușiul subtil al incertitudinii, ușoara descurajare care se exprimă nesigur și care pătrunde, picătură cu picătură, în sufletul cititorului..." Grigore Cugler devine astfel, după moartea sa și desigur fără ca el să se fi gîndit o singură clipă, într-un moment cînd era cu totul uitat la el acasă, un personaj care trezește interesul și intrìgă peste ocean, aproape un
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
cu discreție, fără pretenții la glorie sau recompense uriașe, împing înainte evoluția evenimentelor!". Această parodie a retoricii totalitare, cu atât mai subtilă cu cât nu folosește nici un cuvânt din vocabularul "consacrat", subminează orice nostalgie pe care ar putea-o avea cititorul postdecembrist. Vaclav Havel, Opera calicilor (Caruselul), Editura Unitext București, 2000, 92 pag, f. p.
Comedia vorbei de lemn by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16820_a_18145]
-
ultima pagină, ne-a interesat studiul lui Mihnea Berindei și François Gèze, tradus din numărul pe iulie al revistei Esprit, unde e publicat ca introducere la eseul lui Gabriel Liiceanu, Sebastian, mon frère. După toate polemicile stîrnite, aducerea la cunoștința cititorului francez a acestui text e considerată necesară de către redacția Esprit: "E greu să-ți faci o părere despre un text fără a-l fi citit. Și totuși, numeroase polemici orchestrate de presă ne îndeamnă, din ce în ce mai des, să facem tocmai acest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
sub presiunea străzii, ca să spunem așa, nu înseamnă că în librăriile americane nu găsești absolut orice titlu, de la romanțurile care se aruncă la coș după lectură, pînă la autorii pentru gusturile cele mai rafinate. * Dar să trecem la organizarea Paradisului cititorilor: librăriile Borders sînt deschise de luni pînă sîmbătă între orele 9 și 23 (!), iar duminica între 9 și 21(!!). Cumpărătorul are acces direct la raft și dacă găsește un volum care-l interesează, dar nu stă bine cu banii, nimeni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]