7,719 matches
-
a diminuat, pe cale electorală sau parlamentară, într-un mod semnificativ. Din acest punct de vedere, postcomunismul românesc reia tradiția așa-zisei "monstruoase coaliții": în secolul XIX, partidele nu se afirmă decât după detronarea lui Cuza în februarie 1866, organizată de coaliția grupurilor conservatoare și radicale 114; coaliția a putut astfel să confiște pentru multă vreme statul român. Singura diferență pe care o introduce postcomunismul ține de existența unei forțe politice care se opune într-un mod radical, sub drapelul extremismului și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
într-un mod semnificativ. Din acest punct de vedere, postcomunismul românesc reia tradiția așa-zisei "monstruoase coaliții": în secolul XIX, partidele nu se afirmă decât după detronarea lui Cuza în februarie 1866, organizată de coaliția grupurilor conservatoare și radicale 114; coaliția a putut astfel să confiște pentru multă vreme statul român. Singura diferență pe care o introduce postcomunismul ține de existența unei forțe politice care se opune într-un mod radical, sub drapelul extremismului și al nostalgiei explicite față de perioada comunistă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
al particrației după 1989. Această forță este Partidul România Mare și nimeni nu știe astăzi dacă scorul neliniștitor pe care l-a obținut în 2000 o cincime din voturi va fi confirmat sau nu la următoarele alegeri electorale. Partide și coaliții politice în competiția electorală în România postcomunistă (1990-2000)115 Nume Voturi 1990 % M Voturi 1992 % M Voturi 1996 % M Voturi 2000 % M Asociația culturală a bulgarilor din România CD 8092 0,07 0 Asociația fosștilor deținuți politici și victime ale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
din 1992 declară, în cel de al patrulea articol al său, partidele și organizațiile minorităților ca "echivalente din punct de vedere juridic". 29 Luăm in considerare numele formațiilor înscrise la alegeri. 30 Pentru mai multă precizie vezi anexa "Partidele și coalițiile politice în competiția electorală în România postcomunistă (1990-2000). 31 Cu cazurile foarte intresante ale Partidului Liber Republican (în 1992 și 1996) și ale Partidului Social Democrat "Constantin Titel Petrescu" (în 1992 și 2000). 32 Este vorba, pentru 1990, 1992, și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
martie 1998) și cealaltă parte în Partidul Social-Democrat Român (în 27 ianuarie 2000), în timp ce MER a fuzionat cu Federația Ecologistă a României (în 26 septembrie 1998). 33 Calculul e făcut pentru partidele și uniunile participante, singure sau în alianță (cartel, coaliție), la alegerile pentru Camera de Deputați. Am exclus deci cele două formații mici care au depus liste numai pentru Senat (Alianța Muncitorească Libertatea Anticomunistă și Antifascistă și Partidul Eroilor cazuți pentru Libertatea Eroilor Rămași în Viață Afectați de Gloanțele Barbare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nume nu creează un alt actor; în schimb, fuziunea cu alte partide a fost interpretată ca dispariția acestor actori și creearea unuia nou. 34 Partidul Național Liberal, Uniunea Liberală Brătianu și Partidul Republican (de trei ori singure și o dată în coaliție), Partidul Ecologist Român (de două ori singur și de două ori în alianță), Partidul Social-Democrat (fiecare, o dată singur și de trei ori în diverse alianțe). Am plasat Partidul Democrat și Partidul Democrației Sociale din România în categoria celor care au
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
2000. 36 Pentru Camera Deputaților 37 Nu ne raportăm la cazul Senatului, căci Camera cuprinde grupul formațiunilor minorităților intrate fără a depăși pragul. Cifrele acoperă numărul de locuri obținute de partide, chiar dacă în anumite cazuri ele erau membri ai unei coaliții (Convenția Democratică în 1992 sau 1996, Polul Democrat+Social al României în 2000); în acest caz marcat printr-un asterisc am scăzut numărul de locuri dobândite de fiecare din partide din totalul obținut de către coaliție. Pentru 1990, am indicat, în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ele erau membri ai unei coaliții (Convenția Democratică în 1992 sau 1996, Polul Democrat+Social al României în 2000); în acest caz marcat printr-un asterisc am scăzut numărul de locuri dobândite de fiecare din partide din totalul obținut de către coaliție. Pentru 1990, am indicat, în italice, scorul obținut de Frontul Salvării Naționale, care a fost la originea creării PD și PDSR. 38 Pentru strategiile partidelor care au depășit de trei ori pragul electoral, vezi articolul nostru "Sistème politique et familles
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nostru "Sistème politique et familles partisanes en Roumanie post-communiste", Studia politica, II/2, 2002, pp. 555-575. 39 Pragul a fost ficsat, prin articolele 66 și 91 ale legii electorale din iulie 1992, de 3% pentru partide și de 4-8% pentru coaliții (un punct suplimentar pentru fiecare partid din coaliție, dar nu mai mult de 8%). Pragul a fost modificat prin ordonanța de urgență 129 din 30 iunie 2000: pentru partide, 5% și, după regula deja citată, între 6-10% pentru coaliții. 40
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
post-communiste", Studia politica, II/2, 2002, pp. 555-575. 39 Pragul a fost ficsat, prin articolele 66 și 91 ale legii electorale din iulie 1992, de 3% pentru partide și de 4-8% pentru coaliții (un punct suplimentar pentru fiecare partid din coaliție, dar nu mai mult de 8%). Pragul a fost modificat prin ordonanța de urgență 129 din 30 iunie 2000: pentru partide, 5% și, după regula deja citată, între 6-10% pentru coaliții. 40 Tabloul indică, pentru Cameră și pentru Senat, totalul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pentru coaliții (un punct suplimentar pentru fiecare partid din coaliție, dar nu mai mult de 8%). Pragul a fost modificat prin ordonanța de urgență 129 din 30 iunie 2000: pentru partide, 5% și, după regula deja citată, între 6-10% pentru coaliții. 40 Tabloul indică, pentru Cameră și pentru Senat, totalul de voturi obținute la fiecare scrutin, de catre partide și coaliții care n-au depașit pragul electoral. 41 Vezi D. Barbu, Republica absentă, Nemira, București, 1999, pp. 163-180. 42 C. Preda, România
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
modificat prin ordonanța de urgență 129 din 30 iunie 2000: pentru partide, 5% și, după regula deja citată, între 6-10% pentru coaliții. 40 Tabloul indică, pentru Cameră și pentru Senat, totalul de voturi obținute la fiecare scrutin, de catre partide și coaliții care n-au depașit pragul electoral. 41 Vezi D. Barbu, Republica absentă, Nemira, București, 1999, pp. 163-180. 42 C. Preda, România postcomunistă și România interbelică, pp. 22-29. 43 Vezi articolul 4 al legii electorale din iulie 1992 44 Tabloul include
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
electoral. 41 Vezi D. Barbu, Republica absentă, Nemira, București, 1999, pp. 163-180. 42 C. Preda, România postcomunistă și România interbelică, pp. 22-29. 43 Vezi articolul 4 al legii electorale din iulie 1992 44 Tabloul include partidele intrate singure sau în coaliție în Parlament. Pentru Camera Inferioară, am indicat totalul formațiunilor (T), dar și numărul partidelor (P) și numărul formațiilor minorităților naționale (FM). Uniunea Democratică a Maghiarilor din România n-a fost inclusă în FM, căci ea a depășit de fiecare dată
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
adversarii prințului Cuza aplicaseră pe zidurile Palatului un afiș care anunța că "Palatul este de vânzare după 24 ianuarie 1866": data marca aniversarea a șapte ani de la Unirea Principatelor Române; după reunirea Adunarilor Parlamentare ale celor două țări, se constituie coaliția adversarilor suveranului pentru acapararea statului. Pentru detaliile istorice vezi D. Besindei, Epoca Unirii, Corint, București, 2000 p.122 și 159. 115 Partide politice, Agenția națională de presa Rompres, București, 1993: I. Alexandrescu, I. Bulei, I. Mamina, I. Scurtu, Enciclopedia de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
116 În 1992 și 1996, pe listele Convenției Democrate din România și Convenția Democrată Română. 117 Întemeiată în 27 februarie 1990, Alianța își schimbă numele în 26 mai 1992 pentru a deveni Mișcarea social politică "Alianța Creștin Ortodoxă Libertatea". 118 Coaliția Partidului Alianței Civice și a Partidului Liberal 93, creată în 7 iulie 1996. Dizolvată prin intrarea PAC în Partidul Național Liberal (în 28 mai 1998) și PL 93 în Partidul Național Liberal Convenția Democrată (în 14 iunie 1997). 119 Coaliția
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Coaliția Partidului Alianței Civice și a Partidului Liberal 93, creată în 7 iulie 1996. Dizolvată prin intrarea PAC în Partidul Național Liberal (în 28 mai 1998) și PL 93 în Partidul Național Liberal Convenția Democrată (în 14 iunie 1997). 119 Coaliția Partidului Național Liberal Câmpeanu, a Uniunii Liberale Brătianu și a Partidului Ecologiștii. 120 Întemeiată în 31 iulie 1992, Alianța cuprindea partidul Democrat Progresist, Partidul Național Progresist și Partidul Revoluției Române. 121 Creată la 4 septembrie 1997 (disidență a Partidului Democrației
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
1992, Alianța cuprindea partidul Democrat Progresist, Partidul Național Progresist și Partidul Revoluției Române. 121 Creată la 4 septembrie 1997 (disidență a Partidului Democrației Sociale din România), Alianța pentru România a fuzionat cu Partidul Național Liberal în 17 ianuarie 2002. 122 Coaliția Partidului Unității Naționale a Românilor și a Partidului Republican. 123 În 1996: Uniunea Elenă din România Cominitatea Elenă din Județul Prahova. 124 În 2000, cu precizare : str. Trei Ierarhi nr. 2, Iași. 125 În 1990, Comunitatea Lipovenilor din România. 126
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Partidului Unității Naționale a Românilor și a Partidului Republican. 123 În 1996: Uniunea Elenă din România Cominitatea Elenă din Județul Prahova. 124 În 2000, cu precizare : str. Trei Ierarhi nr. 2, Iași. 125 În 1990, Comunitatea Lipovenilor din România. 126 Coaliția Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat, a Partidului Alianța Civică, a Partidului Național Liberal Convenția Democrată, a Partidului Ecologist Român, a Partidului Social Democrat Român, a Partidului Național Liberal Aripa Tânără (începând din 1993, Partidul Liberal 93), a Asociației Foștilor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Civică, a Partidului Național Liberal Convenția Democrată, a Partidului Ecologist Român, a Partidului Social Democrat Român, a Partidului Național Liberal Aripa Tânără (începând din 1993, Partidul Liberal 93), a Asociației Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România. 127 Coaliția Partidului Național Liberal, a Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat, a Partidului Liberal Convnția Democrată, a Partidului Alternativ al României (începand din 1999 Uniunea Forțelor de Dreapta), a Partidului Ecoogist Român, a Federației Ecologiste din România și a Asociației Foștilor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Democrat, a Partidului Liberal Convnția Democrată, a Partidului Alternativ al României (începand din 1999 Uniunea Forțelor de Dreapta), a Partidului Ecoogist Român, a Federației Ecologiste din România și a Asociației Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România. 128 Coaliția Partidului Național Țărănesc creștin și Democrat, a Partidului Moldovenilor, a Alianței Naționale Creștin Democrate, a Uniunii Forțelor de Dreapta și a Federației Ecologiste Române. 129 Fuziune cu Partidul Democrației Sociale din România în 1994. 130 În 1990, Forumul Democrat German
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Salvării Naționale social Democrat, care își schimbă numele în 27 mai 1992 (Partidul Unității Social-Democrate) și care în final, după fuziunea cu o altă dizidență a Frontului Salvării naționale (FSN 20 mai), va fuziona prin absorbție cu Partidul democrat. 202 Coaliție a partidului Democrat Social din România, a Partidului Social-Democrat Român și a Partidului Umanist Român. 203 În 1990, cu precizarea "Asociația Culturală Bulgară din București, în 1992 și 2000, cu precizarea "România". 204 În 2000, cu precizarea "din România". 205
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
204 În 2000, cu precizarea "din România". 205 În 1990, Uniunea Democratică a Sârbilor din România și în 2000, Uniunea Sârbilor din România. 206 În 1990, Uniunea Democratică Turcă Musulmană. 207 În 1996, membru al Alianței Naționale Liberale Ecologiste. 208 Coaliție a Partidului Democrat Agrar din România, a Partidului Umanist Român și a Mișcării Ecologiste din România, format în iulie 1996, dizolvată după alegerile din noiembrie 1996. 209 Coaliție a Partidului Democrat (fostul Front al Salvării Naționale) și a Partidului Social-Democrat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Turcă Musulmană. 207 În 1996, membru al Alianței Naționale Liberale Ecologiste. 208 Coaliție a Partidului Democrat Agrar din România, a Partidului Umanist Român și a Mișcării Ecologiste din România, format în iulie 1996, dizolvată după alegerile din noiembrie 1996. 209 Coaliție a Partidului Democrat (fostul Front al Salvării Naționale) și a Partidului Social-Democrat Român, creată în 27 septembrie 1995, dizolvată în 13 mai 1999. Substitutele clivajelor pe durată determinată sau generalizarea unui consens ex ante în spațiul partidelor politice românești SORINA
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
simbolic, niciun guvern nu a permis o reprezentare politică a membrilor dizidenței. Tabelul 2 ilustrează faptul că, exceptând primul guvern, nicio altă formulă nu cuprinde reprezentanți ai dizidenței, fie că e vorba de guvernele PDSR-PSD sau de cel alcătuit de coaliția CDR-USD-RMOSZ. În consecință, pe baza cifrelor actuale nu este operabilă o identificare a anticomunismului prin absența membrilor PCR și considerăm eticheta anticomunistă mai degrabă o construcție de legitimare semantică decât traducerea unui efectiv numeric coerent al vechilor membri ai PCR
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sau a Slovaciei. El nu joacă un rol structurant în Cehia. În schimb, în anumite țări, el joacă un rol central, ca în România, Bulgaria, Albania și Polonia"2. În Bulgaria mai ales, "linia principală de separare între partide și coaliții politice importante a fost rezultatul clivajului ideologic puternic și hipertrofiat "pro" și "contra" comunismului"3. Întrebările principale care se pun sunt: de ce acest clivaj a avut o importanță mai mare în Bulgaria decât altundeva? Care va fi viitorul acestei opoziții
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]