7,605 matches
-
de control / verificare; fișa de caracterizare psiho pedagogică (la final de ciclu). Deseori, observarea este însoțită de aprecierea verbală asupra răspunsurilor elevilor. b) Investigația, metodă alternativă ce poate evalua achiziții ce vizează capacități superioare, precum și calități de ordin atitudinal și comportamental, la clasele III-IV, poate fi caracterizată după cum urmează: * reprezintă pentru elev o posibilitate de explorare a unor noi situații de învățare și de aplicare creatoare a cunoștințelor; * limitându-se în timp de regulă la o oră, antrenează elevii în realizarea
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
ale autoevaluării Modalitate de evaluare cu largi valențe formative, Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Mijlocul principal pentru formarea capacităților autoevaluative la elevi îl constituie modul de apreciere al învățătorului. În condițiile în care aprecierea elevilor va fi făcută după criterii esențiale, obiective, constante, unice pentru toți elevii, această apreciere va deveni un model generator
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
III. AUTOAPRECIEREA CORECTĂ A RANDAMENTULUI ȘCOLAR. DATELE UNEI CERCETĂRI Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Începutul școlarității, când activitatea predominantă devine învățătura, marchează un pas important în formarea capacității de autoapreciere la copii
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
a-și propune să verifice veridicitatea unor atari imagini prin raportarea la Însușirile sau caracteristicile naționale ale diferitelor popoare. Totuși, În măsura În care investigarea autentic științifică a unor asemenea Însușiri (modalități specifice de percepție și de interpretare a lumii, trăsături stilistice, atitudini comportamentale etc.) nu este alterată de prejudecăți ideologice, naționaliste, fără Îndoială că imagologia nu poate refuza relaționarea anumitor reprezentări cu anumite Însușiri colective, bineînțeles, cu toată precauția reclamată de o atare perspectivă. Și În acest domeniu se remarcă o emulație interdisciplinară
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dauna societății. Odată cu operarea categorizării și instalarea prejudecății, aceasta Își va găsi ușor argumente care să o confirme și să o Întărească: orientarea behavioristă, influentă multă vreme În psihologia socială, Îl va Îndrepta pe istoricul atent nu atât la reacții comportamentale, cât spre sistemele de valori și la reprezentările care ghidează conduita umană; psihoistoria, influentă mai ales În istoriografia americană, având În vedere sondajul psihanalitic al personalităților istorice, i-a distanțat, de asemenea, pe mulți istorici europeni, prin confuzie, inclusiv de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt nenumărate. În concluzie, două mari hibe figurau În contul noii denominațiuni catolice. Distanți și malițioși - dovedind din plin că se raportau la lumea românească sau ruteană ca la una bizară, foarte impregnată de superstiții și străină lor, datorită codurilor comportamentale specifice -, membrii adunării comitatense au ținut să transmită la vârf imaginea unor neofiți ciudați și ignoranți, ce serbau anual, În chipuri curioase, o grămadă de praznice bisericești neînsemnate. Această imagine a țăranului român, al cărui primitivism se exprimă prin sărbătorile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt române, cât foarte rari sunt Întră ei acele Întâmplări ca român să-și ia muiare de altă limbă. În spiritul naționalist al cărții sale, Maior XE "Maior" justifică această atitudine. Ea nu este, după părerea sa, o simplă curiozitate comportamentală, ci o veritabilă calitate, care a permis supraviețuirea națională și conservarea purității limbii latine În rândurile românilor: Această fire a românilor de a nu se căsători cu muieri de altă limbă mi se pare a fi una din cauzele (pricinile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vor forța tot mai mult tabu-urile moralei tradiționale odată cu trecerea timpului, fapt care pune În lumină procesul de modernizare a mentalităților, aflat În plină desfășurare În prima jumătate a secolului al XIX-lea. Disoluția treptată a modelelor etice și comportamentale tradiționale conduce la tentative tot mai frecvente de Încălcare a interdicțiilor matrimoniale, de emancipare de sub tutela autorității familiei sau a colectivității. Traducând cele mai obișnuite impulsuri psihologice sau sufletești, căsătoriile și relațiile mixte evoluau pe fondul unor motivații general-umane, de la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tendința de a se Împodobi - trăsături care nu sunt Însă valorizate Întotdeauna Într-un mod pozitiv. Ca și În cazul imaginii bărbaților, felul În care este reprezentat aspectul fizic al femeilor va fi influențat de aprecierile cu privire la trăsăturile morale și comportamentale care le sunt atribuite. Româncele, considerate, de obicei, mult mai harnice și mai implicate În lupta cotidiană cu greutățile vieții, În raport cu partenerii lor, asociază acestor calități sufletești, În mod firesc, o Înfățișare fizică plăcută și armonioasă. Frumusețea româncelor reprezintă, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ideea specificității populare erau de asemenea prezente, răspunzând din plin necesităților ideologice ale momentului? După cum am văzut, Bariț XE "Bariț" explică nenorocirile Irlandei folosind doar argumente politico-naționale, confesionale sau social-economice, fără a le pune vreodată pe seama unor trăsături psihice sau comportamentale ale irlandezilor. Mai mult, atunci când citează aprecieri defavorabile la adresa irlandezilor, el le dezaprobă În mod hotărât, așa cum face Într-un articol din 1839. Reproducând aprecierile unui lider tory, care Îi numea pe irlandezi sălbatici bigoți, puțin mai civilizați decât canibalii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Lucian (coord.), Studii istorice româno-ungare, Fundația Academică „A.D. Xenopol”, Iași, 1999. *** Nation-Building and Contested Identities: Romanian and Hungarian Case Studies, Regio Books, Polirom, Budapesta-Iași, 2001. *** Națiunea română. Geneză, afirmare, orizont contemporan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Neamțu, Gelu, „Aspecte comportamentale În primăvara revoluției de la 1848 din Transilvania”, În Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol”, XXV, 1988, nr. 1. Neamțu, Gelu, Revoluția românilor din Transilvania 1848-1849, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1996. Netea, Vasile, George Barițiu. Viața și activitatea sa, Editura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și pronunția din epocă. Cititorul interesat de acuratețea filologică va merge la ediția originală. Ibidem, p. 46. Ibidem, p. 45. Ibidem, p. 46. Liviu Maior XE "Maior" , op. cit. (v. nota 286), pp. 77 sqq. Vezi Gelu XE "Gelu" Neamțu, „Aspecte comportamentale În primăvara revoluției de la 1848 din Transilvania”, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol”, XXV, 1988, nr. 1, pp. 311-318; Gelu Neamțu, Simboluri naționale În timpul revoluției de la 1848 din Transilvania, În volumul Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Liviu Maior XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Mór XE "Jókai Mór" , Forradalmi és csataképek 1848 és 1849-ből [Tablouri revoluționare și de război din 1848 și 1849], I-II, Tipografia Heckenast, Pesta, 1850. Vezi, de pildă, descrierile din vol. I, p. 19. Imagini contemporane cu privire la trăsăturile morale și comportamentale ale româncelor, din Transilvania, ca și din Principatele Dunărene, sunt analizate de: Ștefan Lemny, Sensibilitate și istorie În secolul XVIII românesc, Editura Meridiane, București, 1990, pp. 75-115; Klaus Heitmann, op. cit., pp. 176-191; Neagu Djuvara, Între Orient și Occident. Țările române
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a plătit. Una dintre finalitățile legendei pare a fi fost aceea a justificării si transmiterii credinței folclorice. Actualizând dramele si Întâmplările tragice consacrate În locuri și momente nefaste, colectivitatea, prin vocea naratorului, Îl Îndeamnă pe om să se Încadreze codului comportamental comun, spre a· ocoli primejdiile. Legendele și povestirile pun În lumină capacitatea extraordinară a colectivității arhaic-folclorice de a se apăra pe sine și pe ai săi, de a veghea la conservarea unor principii vi,tale, descifrând anumite sisteme de valori
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dar gându-i era la nsurătoare și ținea morțiș să-și aleagă singur ursita, o fată crescută la țară, blândă ca o mielușea și frumoasă ca Viorica, fără viclenia și rățoielile celor de la orașe. Se conturează aici un adevărat cod comportamental: că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai Înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește Începerea jocului. Ai fi zis că flăcăii erau călușari
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un determinism din ce În ce mai greu de descifrat. Comportamentul consumatorului acoperă o arie socio-economică majoră a procesului globalizării și integrării europene. Studierea unei astfel de teme este importantă din cel puțin trei mari considerente: comportamentul consumatorului pune În evidență modificări atitudinale și comportamentale care au avut loc la nivelul societății În ansamblul ei, iar studierea mecanismelor care stau la baza deciziilor oamenilor sunt esențiale pentru evoluția fenomenelor de globalizare, integrare europeană, democratizare; industria se află În fața unei mari provocări - aceea de a găsi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
c) un alt blocaj posibil se poate localiza la nivelul evaluării și instituționalizării schimbării. Stabilizarea noii situații create se realizează În raport cu reacțiile individului uman și ale organizației la schimbare, În raport cu abilitatea de Învățare a individului și a organizației, În raport cu schimbările comportamentale intervenite În conduitele profesionale, relaționale și organizaționale ale individului uman și de asemenea, În raport cu rezultatele, productivitatea, eficiența individului, grupului, organizației din care face parte. Reacțiile care apar la intervenția factorului de schimbare dau o măsură a gradului de rezistență la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și motivaționale, care cer conduite și comportamente variate și creatoare pentru rezolvarea lor. Pe măsura ce studiile au progresat În acest domeniu, a devenit clar că investigarea comportamentului consumatorului necesită o abordare pluridisciplinară În care un rol esențial revine științelor comportamentale mai ales psihologiei și sociologiei de la care au fost preluate concepte și idei fundamentale. De altfel, specialiștii apreciază că economia politică, psihologia, sociologia și antropologia au pus bazele conceptuale ale cunoștințelor actuale din acest domeniu și susțin dezvoltarea domeniului. 1
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
permanentă interacțiune: comportamentul de cumpărare și comportamentul de consum. Psihologia consumatorului este studiul modului În care oamenii relaționează cu produse și servicii pe care aleg să le utilizeze. Marien Friestad (2001, 28) afirmă că psihologia consumatorului reprezintă studiul tuturor răspunsurilor comportamentale și psihologice care se produc În contextul asumării de către individ a rolului de consumator. În cadrul acestei arii a psihologiei se urmărește, deasemenea, descrierea, explicarea și realizarea unor predicții cu privire la reacțiile consumatorului la informații și experiențe legate de produse și servicii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
b) definiții care reduc atitudinea la componenta afectivă. De exemplu, English și inglish (1958) definesc atitudinea ca o predispoziție de comportare coerentă Învățată În timp, omportare În relație cu o clasă dată de obiecte; c) definiții care accentuează pe componenta comportamentală. Astfel, G. W Allport 1991) arată că atitudinea privește orientarea omului față de fațetele precise ale mediului aconjurător (respectiv, ceilalți oameni, norme culturale, societate În general). Ea a ajuns să fie onceptul central În psihologia socială. La rândul ei, U. Șchiopu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acțiune, sau propensiunea reprezintă deci un aspect al atitudinii, evident distinct de celelalte. Atitudinile se exprimă În limbaj, În acte de conduită socială, credințe, În judecățile de valoare ale indivizilor, În opinii, prejudecăți, stereotipii și, În general, În toate modalitățile comportamentale posibile. Fără Îndoială atitudinea reală a individului stă Întotdeauna În spatele acestor comportamente, ca o structură complexă și activă decurgând din concepția de viață a individului, din sistemul său de valori și convingeri, din obișnuințele statornicite. Atitudinea este o variabilă, o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
parcă Între motivele acțiunii și efectuarea acesteia. Atitudinile sunt scheme conceptuale preliminare comportamentului real. În general, atitudinea este o modalitate de raportare la o anumită latură a realității, este o manieră relațională. Esențială pentru raportare este Însă nu latura exterioară, comportamentală, ci latura lăuntrică, propriu zis psihică. 3) Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă. Atitudinea oscilează Între cei doi poli, În calitatea ei de reacție afectivă: plăcere neplăcere, pozitiv negativ, agreabil dezagreabil. In acest
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mică măsură dominanțele personalității. Componentele structurale ale atitudinii M. Rosenberg și C. Hovland (1960) consideră că legătura individului cu mediul nconjurător preupune procese psihice de cunoaștere, procesele afective și procese volitive apud Radu și colab., 1994). Sfera intelectuală, afectivă și comportamentală reprezintă tructura psihologică a atitudinii. Majoritatea psihologilor promovează această optică lespre cele trei componente structurale ale atitudinii, și anume: componenta afectivă formată din stări emoționale și preferințe evaluative, componenta cognitivă (opinii și onvingeri) și componenta comportamentală exprimată sub forma intenției
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Sfera intelectuală, afectivă și comportamentală reprezintă tructura psihologică a atitudinii. Majoritatea psihologilor promovează această optică lespre cele trei componente structurale ale atitudinii, și anume: componenta afectivă formată din stări emoționale și preferințe evaluative, componenta cognitivă (opinii și onvingeri) și componenta comportamentală exprimată sub forma intenției omportamentale. Atitudinea este definită ca evaluarea globală a „ceva" (persoană/grup de persoane, proces/fenomen) pe o dimensiune continuă de la „defavorabil" la „favorabil". Acest model ste important deoarece precizează natura răspunsurilor individului față de obiectele mentale pre
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
simpatic. Răspunsul afectiv al individului este deci năsurabil atât prin erorile răspunsurilor verbale, prin care subiectul Își trădează emoțiile și tarea de spirit, cât și prin paleta de instrumente de măsură pe care medicina ni le pune la ispoziție. Răspunsul comportamental se măsoară Întrebând subiectul În legătură cu intențiile ale comportamentale, dar și prin observație directă. Răspunsurile cognitive sunt legate de redințe, de cunoștințe, de răspunsurile perceptive și de ideile suscitate de către obiectul titudinal și pot fi puse În evidență prin măsurători verbale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]