5,493 matches
-
subliniat îndeajuns. V. Georgescu (1991), spre exemplu, afirmă convingător acest fapt: "Conștiința etnică, primul pas al românilor către conștiința națională, a apărut din descoperirea originilor lor și a unității de limbă și cultură" (p. 70). Iar această "descoperire" a dublei comuniuni originare și lingvistice s-a datorat istoriografiei secolului al XVII-lea, prin intermediul căreia "conștiința etnică a fost cel mai coerent exprimată" (Georgescu, 1991, p. 70). Identitatea etnică românească a fost pentru prima oară conturată de Nicolaus Olahus (Nicolae Românul) primul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnică articulată în conștiința cărturarilor la nivelul maselor de iobagi analfabeți și cu certitudine ignoranți complet față de chestiuni intelectuale, copleșiti cum erau de corvoada sarcinilor feudale pe care erau siliți să le presteze pentru stăpânii lor sociali. Memoria etnică a comuniunii originare și lingvistice, până să fie diseminată în corpul social spre a fi îmbrățișată de către mase, a fost păstrată și perpetuată exclusiv în scrierile cronicarilor și istoricilor. Dacă etnogeneza poporului român a fost finalizată până la încheierea primului mileniu creștin 2
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalismul este înainte de toate un principiu politic, care statuează ca unitatea politică și cea națională ar trebui să fie congruente" (p. 1). Definiția naționalismului ca principiu politic care prescrie suprapunerea entității politice (statul) peste entitatea națională (poporul definit în termenii comuniunii etno-lingvistice) este preluată și de E.J. Hobsbawm (1990, p. 9), conferindu-i astfel greutatea unui consens definițional cvasiunanim împărtășit. Raportându-ne la această definiție, este clar că platforma ideatică și politică a Școlii Ardelene nu poate fi considerată ca exprimând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îi pună alături de germani și pe englezi. În decursul timpului, aceste "națiuni" studențești s-au prefăcut în "comunități de opinie", pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a concurat, astfel, în uzanțele universităților medievale, accepțiunea națiunii înțeleasă drept "comunitate de origine". Cu timpul, Greenfeld reperează definitivarea acestei prime permutări semantice: trecerea de la sensul I ("comunitate de origine") la sensul II ("comunitate de opinie"). Consacrarea noului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu atât mai puțin etnicii români din afara arcului carpatic. În timp, însă, Micu- Klein a utilizat din ce în ce mai pregnant o înțelegere populară a termenului de natio, elasticizând astfel categoria restrictivă pentru a cuprinde întreaga "populație plătitoare de biruri" unită printr-o comuniune de obiceiuri, limbaj și credință. Desfacerea populară a națiunii închise în granițele exclusiviste ale elitei sociale își atinge momentul de maximă extensiune în 1744 cu prilejul Sinodului convocat de episcopul uniat în vederea organizării luptei pentru emanciparea românilor transilvăneni. În cadrul acestuia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de care beneficiau catolicii în "Statul" cărora erau acum asimilați. Prin primirea unirii, conștiința de neam a românilor transilvăneni a fost dezghiocată din valva ortodoxă înlăuntrul căreia a evoluat cu lenevie până în pragul închegării unei difuze identități etnice fundamentată pe comuniunea de credință și grai. După ce Reforma protestantă a răscolit conștiința de neam difuză a românilor transilvăneni, fixând ortodoxia ca nucleu identitar, Contra-reforma catolică, exprimată prin oferta de unire, a precipitat o tot mai clară conturare a conștiinței naționale românești. Acceptarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unirea avea să producă o criză în conștiința de sine a românilor, dată de dislocarea identitară generată de acțiunea unui agent eterogen (oferta imperială de unire) care a provocat tranziția de la conștiința difuză de neam având ca țăruș ortodoxia și comuniunea de grai către precizarea tot mai lămurită a unei forme incipiente de conștiință națională. Lepădarea ortodoxie ancestrale în care era codificată, oricât de nelămurit încă, conștiința de sine românească, a produs un gol identitar ce risca să arunce în aer
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
seva ideativă secretată de scrierile lui Giuseppe Mazzini, pe care cărturarul român îl aprecia ca fiind cel mai mare revoluționar al Europei, Bălcescu a inaugurat în reflecția istorică și socio-politică românească doctrina naționalismului mesianic. După cum va deveni de îndată transparent, comuniunea profesiunilor de credință revoluționar-mesianică ale lui Mazzini și Bălcescu, la fel ca și înrâurirea directă pe care primul a exercitat-o asupra celui de-al doilea, sunt evidente. Militând pentru o Italie unită, Mazzini a fost "un apostol fanatic și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lor o teologie ortodoxistă a națiunii. Astfel, principiul de căpătâi al statului etnocratic imaginat de N. Crainic (1997) [1937] dictează "LEGEA LUI HRISTOS, LEGEA STATULUI" (p. 245). Definind națiunea ca o comunitate etnică (neam) având identitate istorică, omogenitate de sânge, comuniune de suflet și voință de viitor (p. 247), Crainic instituie ortodoxia ca axa spirituală a românității. "Biserica ortodoxă e consacrată de istorie ca Biserica neamului românesc. Statul etnocratic acceptă doctrina ei fără s-o discute" (p. 252). Duhul ortodox este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
odată cu publicarea lucrării omonime Ortodoxie și Românism (1939) avându-l ca autor pe teologul națiunii, D. Stăniloae. Teza centrală pe care o degajă fiecare din eseurile broșate în tomul în cauză este indisociabilitatea românismului de ortodoxie. Rezonând intim în aceeași comuniune de idei cu gândurile lui N. Crainic, D. Stăniloae atribuie ortodoxiei calitatea supremă de scop lăuntric al românismului: "Ortodoxia este adevărata entelehie [a] vieții" naționale românești, "legea [spirituală] care o duce spre idealul cuprins virtual în ea" (Stăniloae, 1939, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
loialitate primară față de națiunile lor de apartenență în caz de război, trădează irecuzabil crezul socialist. "Internaționalismul patriot", la care subscriu socialiștii care declară că în caz război sunt gata să își dea viața pentru patriile lor, pășind spre moarte în comuniune cu stăpânii lor de clasă, este denunțat violent ca o contradicție în termeni (1910, pp. 130-131). Patriotismul și internaționalismul sunt logic inconciliabile, solidaritatea clasială și frăția națională neputând conviețui pașnic în cadrul niciunei societăți. Aceste principii puriste ale socialismului antipatriot trebuie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie școlară, difuzează acum o emisiune ideologică postnaționalistă, în care identitatea colectivă se condensează pe suportul europenismului civic și nu pe cel al naționalismului etnic. Punctul de coagulare a identității colective s-a mutat astfel la supra-nivelul european, apartenența la comuniunea de valori democratice occidentale primând în fața descendenței etnice românești. Alte concluzii care se degajă în urma analizei empirice a articulării discursive a memoriei naționale românești prin prisma literaturii didactice au un caracter mai propunțat teoretic. Conceptualizările care adresează problematica memoriei colective
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Împreună realizează arta vindecării. Aceasta creează până la urmă diferența Între medicii care folosesc aceleași scheme terapeutice și au rezultate diferite, sau cu scheme terapeutice foarte simple obțin rezultate spectaculare. Invocă puterea lui Dumnezeu și vei avea rezultatele dorite. Din această comuniune dintre știință și credință s-a născut și relația medic preot. Conlucrarea Între medic și preot este prin urmare extrem de veche și nici nu se putea altfel, pentru că și medicina și teologia au ca unic obiect de studiu omul În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
necesare, sfatul, Învățătura de trebuință și sprijinul necesar pentru că numai așa, cei doi, Își vor Îndeplini misiunea „purtați-vă sarcinile unii altora și așa veți Împlini legea lui Hristos” spune Sfântul Apostol Pavel, iar Sfinții Părinți consacră această colaborare În comuniune zicând „Fericit este medicul care nu se Îngrețoșează de rănile celor bolnavi și preotul care nu cade din cauza păcatelor păstoriților săi, căci cel dintâi va vindeca rana, iar cel de al doilea va putea Însănătoși mintea și sufletul” Pentru că așa cum
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
se Îngrețoșează de rănile celor bolnavi și preotul care nu cade din cauza păcatelor păstoriților săi, căci cel dintâi va vindeca rana, iar cel de al doilea va putea Însănătoși mintea și sufletul” Pentru că așa cum viața omului are valoare numai În comuniune cu Dumnezeu, tot așa munca medicului are valoare numai În comuniune cu credința și slujitorul ei. „Totdeauna purtând În trup mersul spre moarte a lui Iisus, așa ca și viața lui Iisus să se arate În trupul nostru” această comuniune
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din cauza păcatelor păstoriților săi, căci cel dintâi va vindeca rana, iar cel de al doilea va putea Însănătoși mintea și sufletul” Pentru că așa cum viața omului are valoare numai În comuniune cu Dumnezeu, tot așa munca medicului are valoare numai În comuniune cu credința și slujitorul ei. „Totdeauna purtând În trup mersul spre moarte a lui Iisus, așa ca și viața lui Iisus să se arate În trupul nostru” această comuniune nu se poate obține decât prin conlucrarea celor doi, medic și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
comuniune cu Dumnezeu, tot așa munca medicului are valoare numai În comuniune cu credința și slujitorul ei. „Totdeauna purtând În trup mersul spre moarte a lui Iisus, așa ca și viața lui Iisus să se arate În trupul nostru” această comuniune nu se poate obține decât prin conlucrarea celor doi, medic și preot. „De aceea nu pierdem din curaj, dimpotrivă chiar dacă omul nostru din afară se trece, cel dinlăuntru se Înnoiește zi de zi” mai spune Sfântul Apostol Pavel. Acest aspect
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
spunea Iuliu Hațeganu „munca medicului nu e nici aparatul nici seringa ci inima și sufletul lui bune, unde e iubire de om e și iubire de arta medicală”. Iată așadar că devotamentul profesional pentru slujitorii medicinii Își are sorgintea În comuniunea dintre știință și credință, În preceptele morale ale creștinismului și În cele din urmă din tradiția Îngrijirilor pentru semenii aflați În suferință. Toate aceste norme ce izvorau din această tradiție, În care știința medicală se Întâlnește cu caritatea creștină de-
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de-a dreptul spectaculoase, În unele domenii sfidând chiar limitele naturii sau datului uman prin creație, dar a și deplasat accentul practicii medicale pe aspectul ei tehnic. Ca urmare timpul efectiv acordat pacientului s-a redus semnificativ și În consecință comuniunea dintre medic și pacient, pacientul devenind efectiv În aceste condiții un număr sau un caz. Însuși formarea medicului este mai degrabă una tehnicoștiințifică și mai puțin, sau aproape de loc una umanistă. Relația medic-pacient Își va schimba complet substanța, trecând de la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vindecării. Aceasta creează până la urmă diferența Între medicii care folosesc aceleași scheme terapeutice și au rezultate diferite, sau cu scheme terapeutice foarte simple obțin rezultate spectaculare. Invocă puterea lui Dumnezeu și vei avea rezultatele dorite spuneau clasicii medicinii. Din această comuniune Între știință și credință s-a născut dintru Început relația medic-preot. Conlucrarea Între medic și preot este prin urmare extrem de veche și nici nu se putea altfel, pentru că și medicina și teologia au ca unic obiect de studiu omul În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Iuliu Hațeganu „munca medicului nu e nici aparatul nici seringa ci inima și sufletul lui bune, unde e iubire de om e și iubire de arta medicală”. Se poate spune așadar că devotamentul profesional pentru slujitorii medicinii se regăsește În comuniunea dintre știință și credință, În preceptele morale ale credinței și În cele din urmă În tradiția Îngrijirilor pentru semenii aflați În suferință. Din această realitate avea sa se nască și relația medic-pacient care de la Începuturi avea să Îmbrace un caracter
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
devenirea civilizației umane, dimpreună cu caritatea creștină care avea să-i confere dimensiunea umanistă În spiritul moralei creștine. Lucrare prezentată la a XLIII-a Reuniune Națională de Istorie a Medicinii, 2013, publicată În Maramureșul Medical, sept. 2013. O viață dedicată comuniunii dintre medicină și teologie Punerea În valoare a carității creștine promovată de biserică și practicarea acestei valori morale În cadrul actului medical, reprezintă una din cele mai umane atitudini În spiritul iubirii aproapelui, aspecte consacrate istoric prin comuniunea dintre credință și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
O viață dedicată comuniunii dintre medicină și teologie Punerea În valoare a carității creștine promovată de biserică și practicarea acestei valori morale În cadrul actului medical, reprezintă una din cele mai umane atitudini În spiritul iubirii aproapelui, aspecte consacrate istoric prin comuniunea dintre credință și știința medicală. Astăzi când Încerc să aștern aceste rânduri constat că există o adevărată psihoză legată de faptul că societatea românească contemporană ar fi Într-o criză cronică de modele pentru tânăra generație. Nu atât societatea civilă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și atitudine, este prietenul și colegul dr. Mircea Gelu Buta care profesează, gândește, făptuiește și scrie În Bistrița, un adevărat centru de cultură și spiritualitate situat În mirifica zonă a Bârgăului, om și medic de care mă leagă o adevărată comuniune socio-profesională ce durează de mai bine de 20 de ani. Personalitate complexă de largă cuprindere și respirație intelectuală, dr. Mircea Gelu Buta surprinde prin paleta largă a preocupărilor, prin modul cum reușește să aprofundeze În egală măsură zona științifică, guvernată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a Adevărului, Binelui și Frumosului. În acest context punerea În valoare a carității creștine promovată de biserică și practicarea acestei valori morale În cadrul actului medical reprezintă una din cele mai umane atitudini În spiritul iubirii aproapelui, aspecte consacrate istoric prin comuniunea dintre credință și știința medicală. Sunt aspecte pe care medicul și teologul Mircea Gelu Buta le promovează cu asiduitate În minunatele Întruniri pe care le organizează și patronează an de an În minunatul peisaj cultural al județului Bistrița Năsăud. Nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]