4,753 matches
-
de viață și a încrederii în ceilalți. Froma Walsh (2002), vorbind despre psihoterapii de susținere a familiei, subliniază faptul că ținta finală a acestor intervenții este sporirea rezilienței familiei, a capacității ei de a face față adversităților. „Clinicienii trebuie să conștientizeze potențialul de schimbare pozitivă pe care îl deține clientul care s-a confruntat cu trauma și adversitatea”(Joseph, Linley, 2006, p. 1048). Medicina și sistemul de sănătate, axate pe crearea și oferta unor servicii, medicamente și terapii generalizate pentru toți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi obositoare, surescitante. Se cunoaște faptul că avem cu toții o predispoziție de a respinge ceea ce este nou. în concluzie, reamintim faptul că acest nivel de stres este gestionabil de către persoană, fără un ajutor de specialitate. Condiția este ca persoana să conștientizeze situația generatoare de stres, precum și reacția de stres pe care o trăiește și să ia măsuri de reorganizare comportamentală. La un nivel superior, sub aspectul suferinței, se afla stresul indus de pierdere (pierderea unei persoane semnificative, pierderea unei poziții sociale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
într-o situație care solicită efort de adaptare), pe plan social, profesional etc. S-ar putea să fie necesară intervenția profesionistului care va avea ca primă sarcină, comunicarea emoțională cu persoana care trăiește doliul. Profesionistul va sprijini persoana să își conștientizeze, să își prelucreze, să își internalizeze pierderea (procesul de prelucrare a doliului). Chiar dacă intervine profesionistul, sprijinul empatic al rețelei sociale private (familie, prieteni, colegi) rămâne esențial. Doliul neprelucrat conduce la boli psihosomatice și eșecuri existențiale ca urmare a unei așteptări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
grup (grupuri de sprijin) și terapie sistemică de familie; tehnici terapeutice cognitiv-comportamentale; dezbateri pe tema suferinței, traumei și a evenimentului traumatic la care a participat; descrierea detaliată a evenimentului (povestirea împreună cu copilul a evenimentului, pentru a-l ajuta astfel să conștientizeze ceea ce s-a petrecut și trăirile sale); desenarea evenimentului (comunicarea trăirilor în orice formă de exprimare accesibilă copilului: cuvinte, linie, culoare, mișcare, sunet etc.); jocuri de rol (joc cu păpuși, cu marionete etc.); crearea și menținerea unei stări de bine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un Panteon român e costisitor la 1868 când Iosif Vulcan încearcă să alcătuiască în paginile Familiei o lungă listă a românilor admirabili. Există un interes particular al culturilor mici de a expune agitația din jurul obiectelor frumoase, de a sublinia și conștientiza admirația, de a cauționa risipa de atenție. Cu cât resursele sunt mai puține, cu atât mecanismul "semnalului costisitor" justifică o cheltuire mai irațională a lor. Nu Taine, scriitorul burghez într-o tradiție multiseculară, cheltuiește făcând operă, ci țăranul "poet" care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
numește Pasolini, exercită aceeași putere asupra cititorului ca și asupra personajelor din poveste. Te țintuiește cu privirea, te manipulează cu mintea. Totul apare în cadre și detalii, „ochiul“ se fixează în real, unde zăbovește pentru exact atâtea secunde, cât să conștientizezi contextul, gestul, dar să-i păstrezi în gând misterul. Complementar, există cadre largi, fantastice, unde, ca într-o joacă nebună, se deschid orizonturi, iar imaginația o ia razna înspre lumi-limită. Pe de o parte, teza pe care o propune Teorema
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
religios al trăirilor umane a devenit atributul exclusiv al Bisericii și era organizat de aceasta. Schimbările sociale au "obligat" Biserica să-și remodeleze profilul și să reflecteze asupra noii sale poziții în societatea modernă 57. Credincioșii au fost "ajutați" să conștientizeze foarte clar apartenența la tradiția creștină, proces în cadrul căruia au fost folosite numeroase mijloace și metode în care presa a jucat un rol important. Pentru a nu pierde influența, Vaticanul a răspuns astfel provocărilor modernității și contemporanității 58. Un rol
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trebuia să urmărească în mod vizibil formarea, întărirea și promovarea unei opinii publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala catolică, să difuzeze și să explice corect faptele care vizau viața Bisericii. În ceea ce-i privea, credincioșii trebuiau conștientizați de necesitatea de a citi și răspândi presa catolică, în scopul formării unei judecăți creștine asupra tuturor evenimentelor 157. Cu alte cuvinte, ziarele aveau obligația să exprime și să explice toate acțiunile Bisericii, ba mai mult să ofere viziunea și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolici; ea avea ca principal scop să urmărească formarea, întărirea și promovarea unei opinii publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala catolică, să difuzeze și să explice corect faptele care priveau viața Bisericii. Credincioșii erau încurajați să conștientizeze necesitatea de a citi și răspândi presa catolică, în scopul formării unei judecăți creștinești asupra tuturor evenimentelor 165. I.3. Presa în Spania, Italia și Franța După analiza contextului istoric în care s-au dezvoltat mijloacele de informare și libertatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
riscăm să nu-l căpătăm (Concordatul) mai târziu, dacă ungurii ajung mai puternici decât sunt astăzi"274. Nu s-a concretizat nimic însă până la sfârșitul războiului din mai multe cauze, printre care opoziția Bisericii Ortodoxe Române (deși unii politicieni români conștientizau necesitatea încheierii unui astfel de tratat), iar pe de altă parte, politica Statului Papal în acea perioadă era îndreptată spre promovarea ideilor pacifiste în timpul războiului și nu spre o politică de stabilire a unor relații diplomatice cu state aflate în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o nouă scrisoare, în care mărturisea faptul că această colaborare îl solicita destul de mult: "Această revistă îmi solicită multă muncă, dar este un lucru bun și foarte util"376. Efortul depus de Karalevskij a fost apreciat de Netzhammer, care a conștientizat aportul acestuia la dezvoltarea revistei, remarcând îndeosebi munca depusă în arhivele romane pentru studierea istoriei catolicismului românesc și nu numai 377. După izbucnirea Primului Război Mondial, colaborarea lui Karalevskij la revista catolică a fost pusă în dificultate, deoarece existau date fixe pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sale a încorporat în teritoriile diecezei de Iași parohiile din Basarabia 551 și a introdus noul calendar care a intrat în vigoare oficial doi ani mai târziu 552. Nu în ultimul rând, a fost un susținător declarat al presei catolice, conștientizând rolul acesteia în societatea modernă. După retragerea arhiepiscopului Raymund Netzhammer de la conducerea arhidiecezei de București (în luna iulie 1924), Cisar a fost transferat la București, în calitate de administrator diecezan. La 12 decembrie 1924 a fost numit arhiepiscop de București și administrator
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
evite căderea în această ispită. Mesajul era transmis într-o revistă cu precădere destinată celor de la țară, pentru că la sate credința în Dumnezeu era amestecată cu numeroase practici păgâne, iar lumea nu cunoștea prea bine învățătura lui Hristos și nu conștientiza "pericolul păcatului idolatriei". În revista Viața au apărut destul de puține articole cu mesaj teologic și informații biblice, pentru că era o revistă populară, adresată în mod expres locuitorilor satelor catolice din Moldova. Au fost publicate, desigur și unele materiale cu teme
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ale vieții de zi cu zi ale credincioșilor catolici, de la sate și orașe (prin rubrici care tratau viața de familie, expuneau sfaturi practice pentru muncile agricole, ofereau o minimă educație cetățenească și altele). Ele au contribuit la educarea populației catolice. Conștientizând rolul ziarelor în transmiterea învățăturilor creștine și informarea credincioșilor despre problemele trecute și actuale întâmpinate în munca de răspândire a mesajului creștin, Biserica Catolică a sprijinit și încurajat apostolatul prin intermediul presei. Acest lucru s-a concretizat prin apariția mai multor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
regimului comunist, care a dus la sistarea publicațiilor catolice. Deși începutul a fost timid, prin publicarea unei reviste de către preotul Gabor din fonduri proprii, în scurtă vreme s-a schimbat modul de abordare a constituirii unei prese catolice în Moldova, conștientizându-se că "fără îndoială, presa a însemnat de-a lungul veacurilor mijlocul cel mai folositor pentru educația creștinească". Înțelegerea importanței și a rolului presei în societate a făcut ca după Marele Război, problema ziarelor catolice să se reia cu un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai bine a purtătorilor de condei și studiind împreună trebuințele presei catolice, vor putea să-i dea în adevăr o dezvoltare potrivită cu menirea ei", după cum aprecia Papa Pius XI, citat în revista catolică românească Almanahul Presa Bună815. S-a conștientizat puterea și importanța considerabilă a presei în cadrul societății moderne: Nici o forță din lume nu i-ar putea sta împotrivă, dacă ar fi între toți o strânsă unire și o organizare după cerințele timpului" (fragment din discursul adresat de Papă participanților
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost solicitat în mod direct de către reprezentantul Secretariatului Vaticanului, E. Pacelli; el trebuia să prezinte la Vatican rapoartele privitoare la organizarea și participarea delegației românești la evenimentul amintit 820. Episcopii și reprezentanții presei catolice românești au fost interesați și au conștientizat importanța unui astfel de congres; ei s-au implicat activ în organizarea delegației de participare la eveniment, precum și în întocmirea materialelor necesare: "Făcând referire la venerata scrisoare oficială a Eminenței Voastre Nr. 91034 din 23 mai curent cu privire la Congresul internațional
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a vizat însă întreaga presă catolică, a fost subiectivă și realizată într-un moment de supărare a ierarhului, care vedea că nici după atâta timp nu se putea realiza un cotidian catolic puternic și profesionist la București, deși s-a conștientizat nevoia existenței acestuia. Nivel calitativ redus al presei catolice de la începutul anilor '30, reclamat de arhiepiscopul de București, era explicabil prin multiple cauze, precum: situație economică precară, lipsa unor specialiști, lipsa unității, inexistența unui plan bine întocmit și a unei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
efect către cercurile diriguitoare ale țării în toate chestiunile și problemele la ordinea zilei"914. Toate motivele enumerate de cei care au redactat memoriul indicau faptul că locul cel mai propice al apariției acestui ziar era Bucureștiul 915. S-a conștientizat importanța pătrunderii și participării la viața publică, a exprimării poziției Bisericii și a stabilirii unui raport cu instituțiile statului (așa cum și-a manifestat dorința și Vaticanul, s-a încercat constituirea unei forțe politice catolice prin presă). S-a insistat pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presei catolice românești. Cotidianul ar fi reprezentat un instrument de informare pentru Vatican, privitor la evenimentele importante din societatea românească, iar pe de altă parte ar fi fost o portavoce a Bisericii și a Vaticanului în România. Deși a fost conștientizată importanța apariției unei astfel de publicații și au existat numeroase proiecte în acest sens ce au urmărit în esență unificarea catolicismului românesc și crearea unor organizații și instituții prin care să se manifeste unitar, acest lucru s-a realizat doar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
diverse etnii existente în România. Deși au existat numeroase inițiative și încercări de reprezentare unitară a catolicilor din țara noastră, acestea nu s-au materializat, ori nu au fost consistente și viabile, deși cei care se ocupau de presă au conștientizat nevoia unității și creării unui ziar puternic reprezentativ la București. Rolul acestuia consta în abordarea unei tematici variate, inclusiv subiecte politice interne și externe lucru ce nu era posibil într-o publicație clasică a Bisericii Catolice 933. Apariția cotidianului Albina
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe care îl arătați pentru o chestiune atât de vitală și importantă. Cu privire la argumentele expuse de dumneavoastră, deja am atras atenția episcopilor, dar deocamdată nu este posibilă luarea unei decizii"1021. Deși persoanele responsabile în domeniu și ierarhii Bisericii au conștientizat cea mai mare problemă a presei catolice din România (anume lipsa de unitate și de exprimare omogenă), nu s-a reușit depășirea și rezolvarea ei, cu toate că au existat numeroase încercări; ele au avut inițiativă internă, dar au apărținut și Vaticanului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-au axat pe o tematică politică sau națională, ci mai degrabă pe latura universală a catolicismului, abordând cu preponderență subiecte religioase (deși chiar Vaticanul a acceptat treptat existența unui catolicism național). Această lipsă de unitate a presei a fost conștientizată atât de catolicii din România, cât și de către Vatican. Este adevărat că au existat mai multe încercări și acțiuni de unificare a presei catolice (și odată cu acestea, și a catolicismului românesc): înființarea unui cotidian în capitala țării reprezentativ pentru toți
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
probleme mult mai complexe și de aceea statele percep noi amenințări la adresa securității și încearcă să răspundă la acestea fie în mod unilateral, fie prin intermediul instituțiilor internaționale. Definirea securității presupune identificarea tuturor amenințărilor posibile și dacă acest lucru a fost conștientizat că o necesitate vitală chiar după finalizarea Războiului Rece, în prezent este important că multe organizații internaționale să-și adapteze mecanismele pentru a face față noilor provocări. Printre aceste organisme, raportul accentuează importantă restructurării ONU, care reprezintă principala organizație universală
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și informal, dorința de a ajunge la o înțelegere finală.1099 " Intrarea într-un proces de negociere înseamnă că părțile accepta necesitatea stabilirii unei înțelegeri comune" și acest principiu este valabil; "timpul este un element foarte important", israelienii și palestinienii conștientizând importantă finalizării cât mai urgente a conflictului datorită pierderilor masive de vieți omenești, dar și de resurse, de ambele părți; "succesul în negocieri nu înseamnă neapărat câștig imediat pentru o parte, ci obținerea unui rezultat care mulțumește ambele parți", acest
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]