5,487 matches
-
Roehm)", continua el, "au fost găsiți în compania unor tineri de moravuri aparte"Iorga nu putea rezista să nu facă un calambur pe seama literaturii simboliste pe care o ura atît de mult "care nici măcar nu erau poeți simboliști". După care conchidea: "așa că nava de stat nazistă se îndreaptă spre cei o mie de ani pe care i-a proclamat Hitler chiar ieri"112. La moartea feldmareșalului Hindenburg, Hitler s-a proclamat "Führer und Reichkanzler". Iorga a scris un editorial exploziv, Führer
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Samuel Hoare) îndrăznise să ia atitudine împotriva politicii italiene. A urmat un alt nonsens, Iorga comparînd înapoiatele metode coloniale ale englezilor cu (chipurile) minunatul colonialism italian din insula Rhodos. Iorga vedea în spatele tuturor acestora mîna bancherilor londonezi din City și conchidea: "poți să te supui cuceritorilor, dar nimeni nu-i ascultă pe profitori"134. Trezirea s-a produs atunci cînd un ziarist italian, Zingarelli, cunoscut pentru grosolănia lui, l-a atacat pe Iorga în paginile ziarului "La Stampa". Zingarelli nu punea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
încheia declarînd că legionarul Codreanu nu era "deloc un nou Hristos", deoarece "teroristul Zelinschi" era răspunzător de trei asasinate: a lui Manciu, a lui Duca și a lui Stelescu. Există mulți români care nu sînt de acord cu Iorga. Care conchidea din nou: "Trebuie uneori să te bucuri de plăcerile amare ale lipsei de popularitate"66. Procesul vieții lui Iorga ca politician început cu aproape patruzeci de ani în urmă, o dată cu articolul publicat de el în "L'Indépendance Roumaine", își împlinea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fie date în schimbul armamentului cehoslovac (armata română era în mare măsură dotată cu armament ceh, dar fabricile se aflau acum sub control german). A avut o discuție cu Gafencu, ministrul Afacerilor Externe, dar fără nici un rezultat. Nu vorbim aceeași limbă!", conchidea Iorga. Paralel cu deschiderea spre Germania nazistă, România obținea (alături de Grecia) o garanție din partea Marii Britanii și a Franței privind integritatea ei teritorială. Iorga își dădea seama că România se afla între două blocuri imperialiste, Germania nazistă și URSS. România nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Op. cit., vol. II, p. 276 90 "Neamul românesc", 20 iunie 1917. Iorga nu a fost întotdeauna în favoarea emancipării femeilor. El a scris în 1907 o comunicare asupra sufragetelor din Anglia, față de care nu prea manifesta simpatie. După descrierea manifestației, Iorga conchidea: Cele mai respingătoare dintre ele au fost firește arestate de către poliție". "Neamul românesc", 8 februarie 1907. Astfel că, aidoma unui alt "om al secolului al XIX-lea", Woodrow Wilson, Iorga și-a schimbat părerea în privința dreptului la vot al femeilor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
speciale de abilitare; imposibilitatea adoptării unei legi prin angajarea răspunderii Guvernului (art. 113 din Constituție); imposibilitatea utilizării procedurii de urgență pentru adoptarea unor proiecte de legi sau propuneri legislative [art. 74 alin. (3) din Constituție]. 8. În fine, se poate conchide, motivat și convingător, că aprobarea art. 114 în Adunarea Constituanta a avut în vedere același tip de ordonanță, supusă aceluiași regim constituțional. Urgență nu creează un alt tip de ordonanță, ci doar răspunde unor împrejurări excepționale, când Parlamentul nu se
DECIZIE nr. 15 din 25 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128842_a_130171]
-
seria A nr. 206-C, pag. 32, paragraful 17). 88. În lumina criteriilor desprinse din jurisprudența și ținând seama de ansamblul împrejurărilor cauzei, Comisia consideră că durata procedurii în litigiu este excesivă și nu îndeplinește condiția "duratei rezonabile". CONCLUZIE 89. Comisia conchide în unanimitate că în prezența cauza a avut loc o încălcare a art. 6 alin. 1 din convenție. D. Cu privire la încălcarea art. 1 din primul Protocol adițional la convenție 90. Art. 1 din Protocolul nr. 1 dispune următoarele: "Orice persoană
RAPORTUL COMISIEI din 20 iunie 2000 pronunţat în cauza C.C.M.C. împotriva României (Plângerea nr. 32.922/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128935_a_130264]
-
săvârșirii faptei, de împrejurările acesteia, de persoana făptuitorului etc. Se mai arată că înseși dispozițiile art. 72 din Codul penal prevăd, drept criteriu de individualizare a pedepsei, gradul de pericol social concret al faptei, si nu pericolul abstract. De aceea, conchide instanță, ar fi mai echitabil să se revină la reglementarea anterioară, care prevedea posibilitatea aplicării măsurilor de individualizare prevăzute la art. 81, 86^1 și 86^7 din Codul penal în funcție de pedeapsă aplicată, si nu de pedeapsă prevăzută de lege
DECIZIE nr. 116 din 15 iunie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. 3, ale art. 86^1 alin. 3 şi ale art. 86^7 alin. 3 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129471_a_130800]
-
evocă jurisprudența Curții Constituționale, si anume Decizia nr. 95 din 17 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 28 iulie 1999, prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate, si conchide că excepția este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, susținerile autorului excepției, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate
DECIZIE nr. 116 din 15 iunie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. 3, ale art. 86^1 alin. 3 şi ale art. 86^7 alin. 3 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129471_a_130800]
-
În continuare se apreciază că, în perioada în care candidatul Ion Iliescu a fost Președinte al României, "a demonstrat a fi nedemn de a reprezenta statul român, el neputând garanta unitatea și integritatea teritorială a țării", fapt pentru care se conchide că "nu poate beneficia de atenția și onorurile oferite de comunitatea țărilor europene", datorită "activității din trecutul său comunist". În cuprinsul contestației se fac, de asemenea, aprecieri cu privire la trecutul politic al domnului Ion Iliescu, cu referire la perioada studiilor în
HOTĂRÂRE nr. 9 din 27 octombrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131159_a_132488]
-
alin. 1 și 3 din Codul de procedură penală cu privire la exercitarea din oficiu a acțiunii civile și la dispunerea din oficiu a reparării pagubei suferite de vreuna dintre unitățile la care se referă art. 145 din Codul penal, si se conchide că " În urma acestei decizii dispozițiile din Codul de procedură penală trebuie interpretate în sensul că și unitatea păgubita trebuie să se constituie ca parte civilă și, atunci când este interesată, să solicite organelor judiciare instituirea măsurilor asiguratorii". Președinții celor două Camere
DECIZIE nr. 191 din 12 octombrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163 alin. 6 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131655_a_132984]
-
liberă practică în unități farmaceutice autorizate de Ministerul Sănătății, îndeplinind atribuțiile corespunzătoare pregătirii lor profesionale". Guvernul mai arată că în cauză "nici nu se ridică probleme de constituționalitate, ci de interpretare a legii în procesul de aplicare a acesteia" și conchide că excepția este nefondată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate
DECIZIE nr. 80 din 25 aprilie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129834_a_131163]
-
de apărare în justiție a acestor drepturi"; - art. 41 alin. (2), ca urmare a introducerii de drept a terenurilor în capitalul social al societății peste voința și interesul acționarilor, cu valori impuse, care în majoritatea cazurilor sunt nereale. De asemenea, conchide autorul excepției, soluția adoptată de Legea nr. 99/1999 modifica prevederile art. 35 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , text care a fost declarat constituțional de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 34/1998. Se ajunge, astfel, ca
DECIZIE nr. 91 din 9 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^2 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, modificată şi completată prin Legea nr. 99/1999 privind unele m��suri pentru accelerarea reformei economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129937_a_131266]
-
publică distinctă, având un statut constituțional propriu. Faptul că Legea nr. 94/1992 prevede calitatea de procuror financiar nu poate duce la concluzia că această categorie de funcționari publici ar putea fi inclusă în categoria procurorilor subordonați Ministerului Public. Or, conchide președintele Camerei Deputaților, "față de poziția rezervată de Constituție Ministerului Public și Curții de Conturi, numai Legea fundamentală ar fi putut, eventual, să stabilească acele conexiuni invocate în cadrul excepției de neconstituționalitate". Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că, potrivit art.
DECIZIE nr. 9 din 16 ianuarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 110 alin. (1) şi ale art. 116 lit. a) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134300_a_135629]
-
arată că aceste dispoziții nu încalcă principiile constituționale, ci reprezintă tocmai realizarea unui echilibru între drepturile și interesele legitime ale ambelor părți în procesul civil. Împrejurările invocate de autorul excepției constituie probleme de aplicare a legii și nu de constituționalitate, conchide Guvernul. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, susținerile părții prezente, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției
DECIZIE nr. 265 din 19 decembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 261, ale art. 284 alin. 1 şi ale art. 288^1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate şi completate prin Ordonanţa Guvernului nr. 13/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133575_a_134904]
-
alin. 2 al aceluiași articol din Codul muncii se făcea referire la statutul personalului din aparatul de stat, statut care nu a fost adoptat până în 1989. Abia Legea nr. 188/1999 reglementează organizarea funcției publice și Statutul funcționarilor publici. Instanță conchide că "asimilarea" funcționarului cu funcționarul public excede cadrului dispozițiilor constituționale, incalcandu-se prevederile din Constituție menționate, respectiv ale art. 72 alin. (3) lit. i) și l). Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierea de sesizare
DECIZIE nr. 257 din 20 septembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147 alin. 2 şi art. 258 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139089_a_140418]
-
aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte, precum și din cele ale alin. (2) al aceluiași articol, conform cărora, în caz de neconcordanta, au prioritate reglementările internaționale. Instanță conchide că se impune ca interpretarea dată prin hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește prezumția de nevinovăție să fie recunoscută că singura corectă. Referindu-se la cazul în speță, instanța arată că din analiza textului art. 37 alin. 3 din
DECIZIE nr. 20 din 18 ianuarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 şi art. 52 din Decretul nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133132_a_134461]
-
de 0,20% pentru fiecare zi de întârziere, contravenind astfel "prevederilor art. 134 alin. (2) din Constituție prin care statul trebuie să asigure libertatea contractuală și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție în desfășurarea activităților economice". Se conchide că aceeași dispoziție legală impune în sarcina beneficiarilor de servicii comunale penalități de întârziere, care se calculează de la depășirea termenului de 30 de zile, calculat de la înmânarea actului de plată, iar pe de altă parte se prevede că suma totală
DECIZIE nr. 32 din 6 februarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea gospodăriei comunale nr. 4/1981 , modificat prin Legea nr. 198/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134710_a_136039]
-
legală criticată nu are legătură cu acest text constituțional, întrucât nu poate avea semnificația obligării cumpărătorului locuinței de a locui în ea pe toată durata celor 10 ani de la cumpărare, cât durează interdicția de vânzare. Prin urmare, nu se poate conchide că persoana în cauză nu ar putea să călătorească, să își stabilească domiciliul sau reședința în orice altă localitate din țară sau din străinătate datorită interdicției temporare de a înstrăina locuința dobândită în condițiile Legii nr. 112/1995 . Pentru motivele
DECIZIE nr. 238 din 21 noiembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alineatul ultim din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132388_a_133717]
-
de vedere exprimat această dispoziție are la bază motivul că instanța care soluționează cererea de strămutare nu se pronunța asupra fondului, iar exercitarea unor căi de atac ar prelungi nejustificat judecarea definitivă a cauzelor, antrenând cheltuieli suplimentare pentru justițiabili. Se conchide astfel că prevederile criticate nu sunt contrare dispozițiilor art. 128 din Constituție, care statuează că exercitarea căilor de atac se face "în condițiile legii". Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este vădit nefondată, întrucat "instanță care soluționează cererea de strămutare
DECIZIE nr. 56 din 21 februarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140919_a_142248]
-
Un răspuns negativ al Camerei preliminare nu împiedică procurorul să prezinte în continuare o nouă cerere bazându-se pe noi fapte și probe având legătură cu aceeași situație. 6. Dacă după examenul preliminar prevăzut la paragrafele 1 și 2 procurorul conchide că informațiile care i-au fost supuse nu justifică deschiderea unei anchete, el avizează despre această pe cei care i le-au furnizat. Acestuia nu îi este interzis să examineze, în lumina noilor fapte sau probe, alte informații care i-
STATUTUL din 17 iulie 1998 DE LA ROMA AL CURŢII PENALE INTERNAŢIONALE*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140786_a_142115]
-
părți nu fac obiecții în termen de 6 luni. Capitolul 5 Anchetă și urmăriri Articolul 53 Deschiderea unei anchete 1. Procurorul, după ce a evaluat informațiile ce i s-au adus la cunoștință, deschide o anchetă, în afară cazului în care conchide că nu există o bază rezonabilă pentru urmărire, în baza prezentului statut. Pentru a lua decizia procurorul examinează: a) dacă informațiile aflate la dispoziția să oferă motive credibile că o crimă ce ține de competență Curții a fost sau este
STATUTUL din 17 iulie 1998 DE LA ROMA AL CURŢII PENALE INTERNAŢIONALE*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140786_a_142115]
-
victimelor, ancheta nu ar servi intereselor justiției. ... Dacă conchide că nu există motive serioase pentru urmărire și dacă această concluzie se bazează exclusiv pe considerentele prevăzute la lit. c), procurorul informează despre această Cameră preliminară. 2. Dacă după anchetă procurorul conchide că nu există motive suficiente pentru începerea urmăririi: a) pentru că nu există o bază suficientă, în drept sau în fapt, pentru a cere un mandat de arestare sau o citație de înfățișare în aplicarea art. 58; ... b) deoarece cauza este
STATUTUL din 17 iulie 1998 DE LA ROMA AL CURŢII PENALE INTERNAŢIONALE*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140786_a_142115]
-
măsuri sunt necesare pentru păstrarea elementelor de probă pe care le apreciază că esențiale pentru apărarea în cursul procesului, consulta procurorul pentru a afla dacă acesta avea motive întemeiate să nu ceară luarea măsurilor în cauză. Dacă după consultare Cameră conchide că faptul de a nu fi cerut aceste măsuri nu este justificat, poate lua măsuri din proprie inițiativă. b) Procurorul poate face apel împotriva deciziei Camerei preliminare de a acționa din proprie inițiativă în baza prezentului paragraf. Acest apel este
STATUTUL din 17 iulie 1998 DE LA ROMA AL CURŢII PENALE INTERNAŢIONALE*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140786_a_142115]
-
curtea poate, înainte de a trage concluzia prevăzută la paragraful 7 alin. a) subpunctul (îi), să ceară consultări suplimentare în scopul examinării observațiilor statului, inclusiv, în caz de nevoie, ținerea unei ședințe cu ușile închise și ex parte; (îi) dacă Curtea conchide că, invocând motivele de refuz enunțate la art. 93 paragraful 4 în circumstanțele spetei, Statul solicitat nu acționează în conformitate cu obligațiile care îi incumba în baza prezentului statut, Curtea poate trimite cauza conform art. 87 paragraful 7, precizând considerentele care motivează
STATUTUL din 17 iulie 1998 DE LA ROMA AL CURŢII PENALE INTERNAŢIONALE*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140786_a_142115]