6,024 matches
-
cu 0,80 m și o creștere a acestuia pe brațul Dunărea Veche, în aval de bifurcația de la Bala, cu 1,20 m, respectiv 1,08 m în secțiunea Cernavodă; - a fost realizată evaluarea impactului proiectului asupra biodiversității care a concluzionat faptul că proiectul va avea un impact nesemnificativ asupra speciilor și habitatelor protejate, precum și a ariilor naturale protejate și siturilor Natura 2000 din zonă, respectiv: ROSCI 0022 Canaralele Dunării, ROSPA 0002 Allah Bair-Capidava și ROSPA 0017 Canaralele de la Hârșova. Pe
HOTĂRÂRE nr. 737 din 25 septembrie 2013 privind emiterea Acordului de mediu pentru proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255330_a_256659]
-
vast, ceea ce lasă posibilitatea de a o interpreta astfel încât să înglobeze o întreagă serie de activități legitime ale jurnaliștilor, oamenilor de știință, avocaților sau ale altor apărători ai drepturilor omului. 6. [...] Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la rândul său, a concluzionat că interdicția impusă presei de justiția britanică de a publică articole referitoare la o carte (Spycatcher) despre care se considera că ar conține informații secrete era «disproporționată», dat fiind că respectiva lucrare era deja difuzată în străinătate. [...] 9. Aceasta invită
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
răspunderea sa penală (Karademirci și alții împotriva Turciei, nr. 37.096/97 și 37.101/97, pct. 40, CEDO 2005-I). 82. În prezenta cauză, Curtea observă că reclamantul a fost condamnat în temeiul articolelor menționate de Guvern. Prin urmare, concluzionează că măsura avea un temei în dreptul intern. În ceea ce privește calitatea legii în cauză, accesibilitatea acesteia nu a fost pusă la îndoială. În schimb, Curtea nu este convinsă că dreptul intern răspunde cerinței de previzibilitate care decurge din jurisprudența sa. Totuși, Curtea
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
presei, pentru a obține o foarte largă audiență, ci s-a îndreptat mai întâi către un membru al Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI (a se vedea, mutatis mutandis, Heinisch, citată anterior, pct. 86). 118. Prin urmare, Curtea concluzionează că reclamantul era animat de intențiile declarate de acesta și că a acționat cu bună-credință. f) Severitatea sancțiunii ... 119. În cele din urmă, Curtea observă că reclamantul a fost condamnat penal la o pedeapsă cu închisoarea de 2 ani cu
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
semnala conduitele sau actele nelegale observate de aceștia la locul lor de muncă, de obligațiile și responsabilitățile angajaților față de angajatorii lor și de dreptul acestora de a-și gestiona personalul, Curtea, după ce a reflectat asupra diferitelor interese aflate în joc, concluzionează că atingerea adusă dreptului la libertatea de exprimare a primului reclamant, în special a dreptului său de a comunică informații, nu era "necesară într-o societate democratică". Prin urmare, a fost încălcat art. 10 din Convenție. III. Cu privire la pretinsa încălcare
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
toate aspectele, limitându-se la a constata doar existența autorizațiilor prevăzute de lege. Or, era vorba despre un argument esențial în apărarea reclamantului, pe care instanțele l-au lăsat fără răspuns. 132. Aceste elemente îi sunt suficiente Curții pentru a concluziona că această cauză care a condus la condamnarea penală a reclamantului nu a fost soluționată într-un mod echitabil. În concluzie, a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenție. B. Cu privire la capătul de cerere întemeiat pe lipsa independenței și a
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
a procedurii. Cu toate acestea, Curtea constată că perioada respectivă se datorează în principal cererilor repetate de amânare a ședinței formulate de reclamant, care a dorit să fie reprezentat de un avocat ales sau să își formuleze singur apărarea. Curtea concluzionează așadar că reclamantul a contribuit în mare măsură la prelungirea procedurii. 151. În consecință, ca urmare a examinării tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea apreciază că nu se poate considera că a existat, din cauza autorităților interne, o depășire
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
sancționat o încălcare a dreptului la respectarea vieții private comisă de către SRI sau de către orice altă structură militară în detrimentul persoanelor civile. 155. Curtea observă că a examinat deja dispozițiile legale în domeniul interceptării convorbirilor, existente în România, și că a concluzionat, la momentul producerii faptelor, lipsa oricărui control a priori al autorizației emise de procuror din partea unui judecător sau a altei autorități independente, precum și a oricărui control a posteriori al temeiniciei autorizației respective [Dumitru Popescu împotriva României (nr. 2), nr. 71
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
o societate democratică pentru îndeplinirea acestui scop. 163. Curtea observă că legislația română aplicabilă în materie de măsuri de supraveghere secretă în legătură cu siguranța națională a fost examinată pentru prima oară în Cauza Rotaru, citată anterior. În acel context, Curtea a concluzionat că Legea nr. 14/1992 , care vizează, printre altele, culegerea și arhivarea datelor, nu conținea garanțiile necesare protejării dreptului persoanelor la viața privată. Legea nu indica cu destulă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
distinctă față de cele deja invocate din perspectiva articolelor sus-menționate, Curtea consideră că nu este necesar să fie examinat separat, pe fond. 171. În ceea ce privește capătul de cerere formulat de cel de al doilea și cel de al treilea reclamant, Curtea a concluzionat deja că nu există în dreptul român nicio dispoziție care permite contestarea deținerii de către serviciile de informații a unor date cu privire la viața privată a unei persoane sau să se nege veridicitatea acestor informații (Rotaru, citată anterior, pct. 72). 172. În ceea ce privește căile
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
la care face referire Guvernul în prezenta cauză, trebuie să se observe că acestea vizează legalitatea și temeinicia interceptărilor, nu păstrarea datelor cu privire la viața privată. Pe de altă parte, în ceea ce privește contestația adresată procurorului ierarhic superior privind autorizarea interceptării, Curtea a concluzionat deja că nu exista niciun control a priori sau a posteriori independent [Dumitru Popescu (nr. 2), citată anterior, pct. 72-76]. 173. Având în vedere cele menționate anterior și faptul că nu a fost informată cu privire la adoptarea unei dispoziții care permite
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
necesar să se acorde o despăgubire cu acest titlu. 178. În schimb, Curtea consideră că reclamanții au suferit un prejudiciu moral incontestabil. Ținând seama de încălcările constatate în privința acestora și pronunțându-se în echitate, în conformitate cu art. 41 din Convenție, Curtea concluzionează că trebuie să se acorde cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral 20.000 EUR primului reclamant și 7.800 EUR celui de-al doilea și, respectiv, celui de-al treilea reclamant. B. Cheltuieli de judecată 179. Reclamanții solicită totodată
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
invalida cererile neînsoțite de documente doveditoare, cele în care solicitanții nu doresc să continue procedura sau au decedat fără moștenitori". Având în vedere aceste aspecte, se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 784 din 3 iunie 2010 și se concluzionează, implicit, că textul criticat nu este contrar principiului neretroactivității legilor. Raportat la criticile aduse art. 45 din lege, se arată că dispozițiile privitoare la afectațiunea de interes public pentru anumite categorii de imobile au făcut obiectul Legii nr. 10/2001
DECIZIE nr. 232 din 10 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252491_a_253820]
-
întocmit de Agenția Națională de Integritate cu privire la încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că raportul întocmit de Agenția Națională de Integritate, autoritate administrativă autonomă, plasată în sfera puterii executive, concluzionează existența stării de conflict de interese sau de incompatibilitate în care se află persoana evaluată și se înaintează organelor de urmărire penală sau autorităților care vor aplica sancțiunea disciplinară. Arată, de asemenea, că raportul se comunică unor autorități publice, fiind
DECIZIE nr. 208 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8, art. 10 lit. f), art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) şi alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi ale art. 13 şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252535_a_253864]
-
sexual anal. Este posibil ca leziunile să fi fost produse în perioada 5-7 august 1998. Pentru vindecare sunt necesare două până la trei zile de îngrijiri medicale." 33. La 20 iulie 1998, minorul a fost supus unei examinări psihologice, care a concluzionat următoarele: "... rezultatele testelor proiective subliniază posibilitatea ca A.C., în vârstă de trei ani și unsprezece luni, să fi fost abuzat sexual." 34. Un raport criminalistic cu privire la comportamentul simulat a fost întocmit la 23 noiembrie 1998, atât doamna M., cât și
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]
-
august 1998 sau la 4 iulie 1998 și dacă s-a gândit vreodată să întrețină relații sexuale neobișnuite. 36. La solicitarea poliției, un nou raport medico-legal a fost emis la 22 martie 1999 tot de către Institutul de Medicină Legală, care concluzionează următoarele: Ne menținem opinia că minorul în cauză, A.C., a prezentat o leziune traumatică în regiunea anală, care ar fi putut fi produsă în condițiile unei agresiuni sexuale, pentru care au fost necesare două-trei zile de îngrijiri medicale. Leziunea ar
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]
-
a acționat în acest fel deoarece fusese anterior amenințată cu moartea de D.C. și că a fost informată de poliție să se conformeze ordinului judecătoresc care încuviința dreptul de vizită al lui D.C. a fost considerată nesinceră. 64. Instanța a concluzionat că inițiativa primei reclamante de a-l încredința pe cel de-al doilea reclamant tatălui său era parte dintr-un plan mai amplu, organizând înscenarea pregătită pentru D.C. 65. Testul poligraf și raportul psihiatric privind părțile, precum și evaluarea psihologică a
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]
-
prin avocatul său, a impus "anumite condiții inacceptabile și incalificabile" care ar fi trebuit îndeplinite în momentul efectuării testului poligraf. Întrucât acest mijloc de probă nu este, ca atare, prevăzut de legislația procedurală din România, instanța "a fost forțată" să concluzioneze că testul nu putea fi realizat: "Instanța consideră aceste condiții ca fiind un refuz disimulat și diplomatic al reclamantei de a efectua testul, iar un astfel de refuz ne conduce spre concluzia că este foarte posibil ca reclamanta să îl
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]
-
mai sus). 145. În opinia Curții, acest raționament al instanțelor din România arată în mod clar că cel mai bun interes al tuturor părților implicate a fost considerat esențial, fără a exista vreo încălcare a interesului superior al copilului. Curtea concluzionează că acest raționament a fost pertinent și suficient și nu a fost afectat de vreun element de arbitraritate sau de inechitate. 146. În ceea ce privește afirmația doamnei M. că ar fi fost discriminată de instanțele naționale din cauza convingerilor sale religioase, Curtea consideră
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]
-
și nu au folosit-o împotriva acesteia. În concluzie, niciun aspect din cauză, în ceea ce privește raționamentul instanțelor române, nu sugerează că acestea ar fi decis în mod diferit în funcție de religia reclamantei. 148. În astfel de circumstanțe, Curtea nu poate decât să concluzioneze că a existat un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea, per a contrario, Hoffmann împotriva Austriei, 23 iunie 1993, pct. 36, seria A nr. 255-C, și Palau-Martinez, citată anterior, pct. 42-43). 149
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]
-
din 21 iunie 2010. ------------- Art. 9 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 930 din 15 iunie 2010 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 21 iunie 2010. Articolul 10 (1) Dacă raportul de inspecție concluzionează că sunt îndeplinite criteriile legale necesare în vederea acreditării unității sanitare pentru desfășurarea activităților de prelevare, stocare, depozitare, conservare, procesare, distribuție și/sau transplant de organe, țesuturi și/sau celule de origine umană în scop terapeutic, în termen de maximum 5
NORME METODOLOGICE din 25 octombrie 2006 (*actualizate*) de aplicare a titlului VI "Efectuarea prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234026_a_235355]
-
fost încălcată și competența acestei comisii permanente și, implicit, art. 66 alin. (2) pct. XVI din Regulamentul Senatului. Totodată, sunt invocate și dispozițiile art. 2 și 17 din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei pentru regulament. În consecință, se concluzionează că au fost încălcate prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. 2.2. Critici de neconstituționalitate intrinsecă: Se susține că prin înființarea comisiei de anchetă se urmărește cercetarea modului în care procurorii și-au îndeplinit atribuțiile prevăzute de
DECIZIE nr. 924 din 1 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 38/2012 privind înfiinţarea Comisiei de anchetă privind abuzurile semnalate în activităţile desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice în cazul votului de la referendumul din 29 iulie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246635_a_247964]
-
în vedere constatările CPT în această privință (a se vedea pct. 33). În ceea ce privește cei 11 ani petrecuți de reclamant în Penitenciarul Rahova, reiese că acesta a avut la dispoziție, în medie, o suprafață în jur de 2,9 mp. Curtea concluzionează, astfel, că spațiul personal al reclamantului pare să fi fost constant sub 3 mp, ceea ce nu corespunde standardelor impuse de jurisprudența Curții [a se vedea Marian Stoicescu împotriva României, nr. 12.934/02, pct. 13 și 24, 16 iulie 2009
HOTĂRÂRE din 10 iulie 2012 în Cauza Vartic împotriva României, definitivă la 10 octombrie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248296_a_249625]
-
speță, Guvernul nu a prezentat argumente care să permită Curții să ajungă la o concluzie diferită. 52. Cu toate că, în cazul de față, nu există niciun indiciu că a existat o intenție de a-l umili sau înjosi pe reclamant, Curtea concluzionează că suferința cauzată acestuia de condițiile de detenție a depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și a atins nivelul tratamentului degradant interzis la art. 3. 53. Prin urmare, a fost încălcat art. 3 din Convenție datorită condițiilor de detenție
HOTĂRÂRE din 10 iulie 2012 în Cauza Vartic împotriva României, definitivă la 10 octombrie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248296_a_249625]
-
pregătitoare sau auxiliara. În cazul unei societăți denumite «e-tailer» sau «e-comerciant» ce are ca activitate vânzarea de produse prin internet și nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locație nu este suficientă pentru a concluziona că activitățile desfășurate în acel loc sunt mai mult decat activități pregătitoare și auxiliare. Într-o astfel de situație trebuie să se analizeze natură activităților desfășurate din perspectiva activității derulate de societate. Dacă aceste activități sunt strict pregătitoare sau auxiliare
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248492_a_249821]