14,043 matches
-
publicării. Mirceșteanul va răspunde cu totul sporadic incitațiilor lui G., dar va încuraja și întreține mereu interesul acestuia pentru o corespondență ce avea să devină faimoasă. Cea mai mare parte din scrisorile către V. Alecsandri intră, începând din 1879, în „Convorbiri literare”, alte câteva epistole în „Revista nouă” (1889-1892), una în „Voința națională” (1890). Unele au, de fapt, structura unor articole (sau eseuri) politice și economice (Liberalii de altădată, Libertatea, Egalitatea ș.a.). Imaginea autorului, așa cum se desprinde de aici, este aceea
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
Ion Ghica, de o încântătoare varietate, trecând în revistă un secol de viață românească, din sumbrele vremi ale lui Mavrogheni până în pragul istoriei contemporane, reușesc să afirme triumful scrisului spontan, al spiritului digresiv și al euforiei anecdotice. ȘERBAN CIOCULESCU SCRIERI: Convorbiri economice, broșura 1-3, 5-6, București, 1865-1875; Omul fizic și intelectual, București, 1866; Ion Câmpineanu, București, 1880; Pământul și omul, București, 1884; Scrisori ale lui Ion Ghica către V. Alecsandri, București, 1884; Scrisori către V. Alecsandri, București, 1887; ed. I-IV
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
Ucraina, Republica Moldova, SUA. Din 1997 trăiește la Cluj-Napoca, lucrând ca redactor-șef la Editura Ginta. În presă începe să scrie în 1976, aproape simultan, la „Vatra”, „Echinox” și „Napoca universitară”. Colaborează la „Astra”, „Tribuna”, „Vatra”, „Amfiteatru”, „Opinia studențească”, „Contrapunct”, „22”, „Convorbiri literare”, „Poesis”, „Euphorion”, „Calende” ș.a. În 1988 este prezent în antologia Doisprezece prozatori, cuprinzând debuturi în proza scurtă, iar primul volum individual este Scene din viața lui Anselmus (1990; Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov). Debutând editorial în formula impusă în
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
Economic Faculty Association, Rotterdam Schumpeter, Josef, 1963, Capitalisme, socialisme et democratie, Payot, Paris Severin, Adrian, 1995, Lacrimile dimineții, Scripta, București Soros, George, 1999, Criza capitalismului târziu. Societatea deschisă în primejdie, Polirom Spulber, Nicolas, în Aligică, D.P, 2002, Tranziții economice. Convorbiri cu Nicolas Spulber, IRLI, București Stark, David, „Class Struggle and the Transformation of the Labour Process: A Relational Approach” în Theory and Society, 1980, nr. 9 Stănciugelu, Ștefan, 1998, Violență, mit și revoluție. De la violența rituală la violența simbolică și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
profesor în 1925. Stimulat de mediul familial, a început să se apropie timpuriu de literatură și este posibil să fi debutat ca traducător în 1894, cu o tălmăcire din Th. Hales, apărută în „Biblioteca familiei”. Va colabora apoi la „Timișoara”, „Convorbiri literare”, „Lumea universitară” (Cluj), „Transilvania”, „Dacoromania”, „Gândirea”, „Națiunea” (Cluj), „Junimea literară”, „Datina”, „Societatea de mâine”, „Conștiința românească” (Cluj), „Patria” (Cluj), „Hyperion” (Cluj), „Făt-Frumos” ș.a. În special după numirea la Cluj, G. a fost unul dintre cei mai diligenți traducători ai
GRIMM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287365_a_288694]
-
cenaclul literar „Luceafărul”. Din 1989 este deputat al poporului din URSS, iar din 1991, prim-vicepreședinte al Parlamentului Moldovei. Din 1994 a reprezentat Blocul Intelectualilor și Țăranilor din Moldova. I s-au decernat mai multe premii, între care Premiul revistei „Convorbiri literare” (2001) și Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1998, 2002). Poezia de început a lui H. poartă pecetea ocazionalului (Zilele, 1977), dar și a unei tendințe învederate spre reflecție filosofică pe marginea condiției umane și a timpului, transpusă în forme
HADARCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
Din chinuri, Brăila, 1933; Floarea păcatului, Brăila, 1935; Teatru, Brăila, 1936; Decebal, Brăila, 1938. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 39; [Spiru Hasnaș], RP, 1934, 4905; Predescu, Encicl., 391; Teodor Iordache, Spiru Hasnaș, VRA, 1942, 634; Spiru Hasnaș, „Almanahul «Convorbiri literare»”, 1982, 77. C.Bz.
HASNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287419_a_288748]
-
în „Universul literar”. Anterior, iscălise câteva articole în ziarul „Dreptatea”. Mai colaborează la „Sinteza”, „Vitrina literară”, „Contimporanul”, „Tiparnița literară”, „Radical”, „Excelsior”, „Cuvântul”, „Clopotul”, „România literară” (la care e, timp de un an, cronicar literar), „Azi”, „Reporter”, „Herald”, „Progresul social”, „Vremea”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Studio”, „Lumea românească”, „Viața românească”, „Universul literar”, „Pământul românesc”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” ș.a. Relativ târziu își adună poeziile și traducerile în placheta Duh de basm (1934), distinsă de Societatea Scriitorilor Români cu Premiul pentru
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
stepă”. În 1940 I. E. Torouțiu îi tipărește la Editura Bucovina volumul de epigrame Muștar. Între 1941 și 1943, ca redactor la Direcția Presei din Ministerul Propagandei, se ocupă de periodicele „Basarabia” și „Transnistria”. Concomitent publică versuri în revistele „Iconar”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Chemarea vremii”, „Familia”, „Dacia rediviva”, „Gazeta cărților”, „Viața Basarabiei”, „Basarabia literară”, „Roza”, „Gândirea”, în al cărei ultim număr, din iulie 1944, G. încheie, cu Balada omului însingurat, prima etapă a creației sale literare. În perioada preelectorală
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
în același timp și redactor-șef al publicațiilor „Limbă și literatură” și „Buletinul Societății de Științe Filologice”. În 1968 își ia doctoratul în filologie cu teza Sămănătorismul (Geneză, ideologie, reprezentanți). Colaborează, în afara publicațiilor pe care le conduce, la „Ateneu”, „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Limba română”, „România literară”, „Tribuna învățământului” ș.a. Debutează cu volumul De la tiparnița lui Macarie la Combinatul Poligrafic (1959), un scurt istoric al tipografiilor din România. După o serie de studii dedicate clasicilor literaturii române, figurilor reprezentative ale culturii naționale
HANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
română (1901), prefațată de Ovid Densusianu. O altă lucrare, Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al XIX-lea (1904), primește Premiul „Hillel” al Universității din București. Articole, note și comentarii îi apar și în „Noua revistă română”, „Convorbiri literare”, „Epoca”, „Literatură și artă română”. După obținerea licenței în 1903, H. activează ca profesor secundar la Calafat, de unde se transferă curând la Liceul „Mihai Viteazul” din București. Colaborează în continuare la câteva dintre periodicele amintite, la care se adaugă
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
județul Hunedoara (1959-1960) și la Liceul „D. Bolintineanu” din București (1960-1990). Debutează cu un articol în „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” (1962). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Arca”, „Argeș”, „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Convorbiri literare”, „Criterion”, „Cronica”, „Curierul românesc”, „Excelsior”, „Familia”, „Jurnalul literar”, „Limbă și literatură”, „Litere, arte, idei”, „Manuscriptum”, „Orizont”, „Poesis”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Steaua”, „Teatrul”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a, precum și la câteva publicații din
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
Câteva ipostaze ale unei personalități proteice, București, 1992; Mircea Eliade comentat de..., București, 1993; Pe urmele doctorului Sârbu și ale actriței Tantzi Cocea, București, 1996; Pe urmele lui Mircea Eliade, Târgu Mureș, 1996; Mircea Eliade. Biobibliografie, I-III, București, 1997-1999; Convorbiri cu și despre Mircea Eliade, București, 1998; Viața lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2000; Pro Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2000; Eliade și Noica, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Bucura Dumbravă, Cartea munților, pref. edit., București, 1970; Bogdan Amaru, Goana după fluturi, pref. George Gibescu
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
ciclul de versuri Oltenia în revista „Luceafărul” (1959), la rubrica „Steaua fără nume”, girată de Mihu Dragomir. Prima carte este placheta de versuri Cântec tânăr, apărută în 1960. A colaborat la „Luceafărul”, „Scrisul bănățean”, „Gazeta literară”, „Ramuri”, „România literară”, „Flacăra”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Săptămâna”, „Familia”, „Ateneu”, „Astra”, „Argeș”, „Tribuna” ș.a. Demonstrând reale disponibilități poetice încă de la primul volum de versuri, H. cultivă în manieră clasică nostalgia copilăriei și a locurilor natale, patriotismul în marginile unei „mitologii” a zilei, optimismul neînfrânat, poate
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
Așa cum s-a spus, H. este „un temperament dionisiac care pendulează între extaz și prăbușiri interioare” (Ovidiu Ghidirmic). Volumele Vânt de vis (1977) și Călăreț stingher (1984) au fost distinse cu Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova. În 1974 scoate volumul Convorbiri cu..., în care sunt prezenți Ștefan Aug. Doinaș, Tudor Gheorghe, Mihnea Gheorghiu, Ion Grecea, Elena Iordache-Streinu, Ion Sofia Manolescu, Romul Munteanu, V. G. Paleolog, Adrian Păunescu, Amza Pellea, Ilie Purcaru, D. R. Popescu, Marin Sorescu, Zaharia Stancu, Virgil Teodorescu, iar
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
Virgil Teodorescu, iar în 2001 îngrijește, în ciclul „Memorialul Brâncuși”, o antologie de documente și scrisori referitoare la Constantin Brâncuși, intitulată Pași pe nisipul eternității sau Cazna legământului cu demiurgul. SCRIERI: Cântec tânăr, Craiova, 1960; Cocorul din unghi, București, 1967; Convorbiri cu..., Craiova, 1974; Vânt de vis, Craiova, 1977; Călăreț stingher, București, 1984; Constelații de lut, București, 1987; Bolta cuvintelor, Craiova, 1994; Versuri rebele, Craiova, 1999; Comoara de la Ostroveni și „brâncușii” Craiovei, Craiova, 2002; Terori sfidate, pref. Const. M. Popa, Craiova
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
ani profesor de română la Școala de Război. Încadrat încă din 1891 la Biblioteca Academiei Române ca „scrietor”, apoi ca bibliotecar-ajutor, H. a avut câteva colaborări în periodicele vremii - „Liga română” (1896-1900, unde a fost și redactor, semnând și Nerva Codru), „Convorbiri literare”, „Voința națională”, „L’Indépendance roumaine”, „Revista noastră”, „Noua revistă română” ș.a. - cu note bibliografice, articole literare și teatrale. În 1903 și 1904 a editat „Revista bibliografică”, în a cărei Introducere prezenta situația bibliografiilor în Europa și în România, demonstrând
HODOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287439_a_288768]
-
obținut titlul de doctor în filologie. A debutat publicistic la „Dialog” în 1975, iar editorial, cu volumul Proza criticilor, în 1983. Colaborează la „Amfiteatru”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Astra”, „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dialog”, „Luceafărul”, „Opinia studențească”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tribuna României” ș.a. Este distins cu Premiul pentru critică literară al Colocviului Național de Literatură și Publicistică (1977), Premiul „Napoca universitară” (1978), Premiul revistei „Cronica” pentru critică literară (1982) ș.a.
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
și considerațiile despre codul cultural reprezintă tot atâtea contribuții originale, novatoare, la exegeza unuia dintre cei mai dificili scriitori români. Monografia Hortensia Papadat-Bengescu (1985; ediția a doua, din 2002, a fost distinsă cu Premiul pentru critică al revistelor „Ateneu” și „Convorbiri literare”), apărând după o serie bogată de studii și eseuri consacrate autoarei, îi urmărește drumul de la psihologic și eseistic la epic. Fără a cădea în reducționism, H. observă cu subtilitate dozajul de subiectiv și obiectiv păstrat pe întregul parcurs al
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
în redacția „Telegrafului român”, pe care nu o va părăsi până la moarte. A fost membru corespondent al Academiei Române (1904). Colaborează la „Almanahul învățătorilor”, „Amicul poporului. Calendar pe anul 1921”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Calendarul poporului”, „Convorbiri literare”, „Dacia Traiană”, „Drapelul”, „Familia”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Foaia ilustrată”, „Învățătorul bănățean”, „Lucefărul”, „Răsăritul” (Palanca-Bacău), „Sfatul” (Sighet), „Telegraful român”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Tribuna poporului”, „Țara noastră”, precum și la multe calendare sibiene. Ca profesor, a publicat câteva manuale, cel mai cunoscut fiind
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
categorii ale folclorului românesc, cu referiri speciale la literatura populară bănățeană. Parte dintre ele ( Ceva despre descântece, Balade bănățene, Cătănești) au fost strânse în volumul Literatura zilei (1941). SCRIERI: Manual de istoria literaturii române, Caransebeș, 1893; Schițe umoristice, Caransebeș, 1897; Convorbiri pedagogice alese și prelucrate, Caransebeș, 1898; Simeon Balint. Viața și luptele lui în Munții Apuseni ai Ardealului la 1848-49, publ. Nerva Hodoș, București, 1913; Scrisori, Sibiu, 1940; O viață de luptă, suferință și nădejde, Sibiu, 1941; Literatura zilei, Sibiu, 1941
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
A urcat toate treptele didactice universitare, devenind profesor universitar, specialist în gerontologie-geriatrie, șeful Clinicii a V-a Medicală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași. Debutează cu versuri la revista „Cronica”, în 1966. Colaborează la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Ateneu”, „Symposion”, „Revista V” ș.a. Este membru în cenaclul „V. Voiculescu” al Universității de Medicină și Farmacie din Iași, pe care l-a inițiat și coordonat din 1964. Semnează și cu pseudonimele Iuliu Horațiu, Onih. Prima carte
HURJUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
plângeau că-și pierduseră reperele. Heinrich O. consideră astfel că era necesară o distanta istorică pentru a analiza evenimentele În curs, cei 70 de ani de istorie (durată societății «comuniste») reprezentând prea puțin față de istoria umanității. Disperare și noi profeții. Convorbirea cu Elsa B. s-a Încheiat cu un moment de intensă emoție: povestea episodului de la Viena, În 1938, când mama ei propusese o sinucidere colectivă familiei amenințate să fie arestată de naziști după Anschluß. Ea credea că acum, ca și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
săptămânalul brașovean „Új Idö” (1963-1966), la „Művelödés” (1967-1968) și ulterior la „Brassói Lapok”. Debutează cu poezie în „Utunk” (1958), fiind prezentă cu versuri, traduceri, cronici teatrale, recenzii, schițe și reportaje în „Igaz Szó”, „Utunk”, „Elöre”, „Új Élet”, „Korunk”, „Művelödés”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Cronica” ș.a. Conform tradițiilor brașovene, prin traducerile pe care le face L. adâncește relațiile literare româno-maghiaro-germane. Astfel, publică în presă tălmăciri în limba română din poezia lui Radnóti Miklós, Juhász Gyula, Szabó Lörinc, Garai Gábor, Nemes Nagy Ágnes, Juhász
LENDVAY Éva (24.VI.1935. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287776_a_289105]
-
1915-1916). Adună folclor, pe care îl publică în revista „Ion Creangă” din Bârlad. Colaborează destul de frecvent cu schițe, nuvele, versuri, eseuri, recenzii, foiletoane de bună ținută literară în „Ramuri”, „Cuvântul”, „Facla”, „Azi”, „Dimineața”, „Relief dunărean”, „Pagini basarabene”, „Timpul”, „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Gândul nostru” (Iași), „Cuvântul liber”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Familia”, ajungând chiar prim-redactor al cotidianului „Capitala” (1943). Un volum târziu de poeme și balade orientale, Cântecele pescarului Seled (1972), include și versuri
LEONTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]