4,353 matches
-
de chirurgie cardiacă 33182400-3 Radiologie cardiacă 33183000-6 Aparate ortopedice de înlocuire 33183100-7 Implanturi ortopedice 33183200-8 Proteze ortopedice 33183300-9 Aparate de osteosinteza 33184000-3 Proteze 33184100-4 Implanturi chirurgicale 33184200-5 Proteze vasculare 33184300-6 Proteze cardiace 33184310-9 Vâlve cardiace 33184400-7 Proteze mamare 33184500-8 Endoproteze coronariene 33184600-9 Ochi artificiali 33185000-0 Proteze auditive 33185100-1 Piese și accesorii pentru proteze auditive 33185200-2 Implant cohlear 33185300-3 Implant de otorinolaringologie 33185400-4 Laringe artificial 33186000-7 Sistem de circulație extracorporala 33186100-8 Oxigenator 33190000-8 Diverse aparate medicale 33191000-5 Aparate de sterilizare, de dezinfectare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
Proteze ortopedice 9021.1 33183300-9 Aparate de osteosinteza 9021 33184000-3 Proteze 9021.9 33184100-4 Implanturi chirurgicale 9021.3 33184200-5 Proteze vasculare 9021.9 33184300-6 Proteze cardiace 9021.9 33184310-9 Vâlve cardiace 9021.3 33184400-7 Proteze mamare 9021.3 33184500-8 Endoproteze coronariene 9021.3 33184600-9 Ochi artificiali 9021.3 33185000-0 Proteze auditive 9021.9 33185100-1 Piese și accesorii pentru proteze auditive 9021.9 33185200-2 Implant cohlear 9021.9 33185300-3 Implant de otorinolaringologie 9021.9 33185400-4 Laringe artificial 9019 33186000-7 Sistem de circulație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
anestezia generală (4 studii randomizate, dovezi nivel 2) [5], - în afara situațiilor de urgență, mulți pacienți cu afecțiuni cardiace pot suporta intervenții necardiace în siguranță fără a fi necesar să suporte mai întâi intervenții cardiace, cum ar fi plasarea de stenturi coronariene sau by-pass aorto-coronarian, - recomandările indică de asemenea cum vor fi cel mai bine tratați acei pacienți care necesită o intervenție cardiacă înaintea unei intervenții chirurgicale necardiace, - explorările preoperatorii trebuie limitate la acele circumstanțe în care rezultatele testelor vor afecta tratamentul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
chirurgicale necardiace, - explorările preoperatorii trebuie limitate la acele circumstanțe în care rezultatele testelor vor afecta tratamentul [3], - ghidurile recomandă ca pacienții să efectueze evaluare și tratament înainte de operația necardiacă numai în cazul unor stări cardiace „active”, cum ar fi sindroame coronariene instabile (angină severă), insuficiență cardiacă decompensată, tulburări de ritm semnificative (aritmii) sau boli cardiace valvulare severe, - menținerea normotermiei perioperator reduce frecvența anginei pectorale instabile (dovezi nivel 1, studiu randomizat) [5], reduce pierderile sanguine și necesitățile de transfuzie [9]. Observații specifice
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
operația iminentă. Mai multe trialuri clinice indică în prezent faptul că la pacienți fără simptome de boli cardiace, corectarea unei leziuni cardiace înaintea operației necardiace planificate nu influențează rezultatul acesteia din urmă [2,3]. Mai mult, o procedură de stentare coronariană poate mări riscul unei operații prin riscul de eveniment cardiac la 6-8 săptămâni de la procedeu. Medicația antiplachetară prezintă risc suplimentar de hemoragie, iar oprirea acestei medicații trebuie efectuată cât mai scurt timp posibil, datorită riscului de tromboză în stent în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
Pentru pacienții care necesită operații necardiace elective, în afara urgenței și care au suportat un procedeu de revascularizare arterială anterior, recomandările indică utilizarea unor stenturi „bare metal” cu o terapie anticoagulantă de 4-6 săptămâni. Pentru pacienții care au deja implantate stenturi coronariene farmacologic active („drug eluting stents”) și necesită o intervenție necardiacă urgentă care implică oprirea medicației anticoagulante, recomandările indică continuarea terapiei cu aspirină dacă este posibil și reluara medicației prescrise cât mai curând posibil. Ghidurile recomandă utilizarea unor procedee de revascularizare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
presiunea venoasă jugulară crescută, pulsuri la toate nivelurile, raluri, zgomot de galop, sufluri cardiace și vasculare. Boli asociate: diabet zaharat, disfuncție renală, boli pulmonare, tulburări hematologice. Examinări recomandate: EKG, analize biochimice, radiografie toracică. Abordări specifice pentru unele afecțiuni: A. Cardiopatie coronariană - Pacienți cu cardiopatie coronariană confirmată - Pacienți cu risc major de cardiopatie coronariană La pacienții coronarieni trebuie precizate: 1. Cantitatea de miocard la risc 2. Pragul de ischemie (efortul necesar la test pentru a produce ischemie ) 3. Funcția ventriculară stângă 4
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
pulsuri la toate nivelurile, raluri, zgomot de galop, sufluri cardiace și vasculare. Boli asociate: diabet zaharat, disfuncție renală, boli pulmonare, tulburări hematologice. Examinări recomandate: EKG, analize biochimice, radiografie toracică. Abordări specifice pentru unele afecțiuni: A. Cardiopatie coronariană - Pacienți cu cardiopatie coronariană confirmată - Pacienți cu risc major de cardiopatie coronariană La pacienții coronarieni trebuie precizate: 1. Cantitatea de miocard la risc 2. Pragul de ischemie (efortul necesar la test pentru a produce ischemie ) 3. Funcția ventriculară stângă 4. Dacă pacientul are medicația
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
sufluri cardiace și vasculare. Boli asociate: diabet zaharat, disfuncție renală, boli pulmonare, tulburări hematologice. Examinări recomandate: EKG, analize biochimice, radiografie toracică. Abordări specifice pentru unele afecțiuni: A. Cardiopatie coronariană - Pacienți cu cardiopatie coronariană confirmată - Pacienți cu risc major de cardiopatie coronariană La pacienții coronarieni trebuie precizate: 1. Cantitatea de miocard la risc 2. Pragul de ischemie (efortul necesar la test pentru a produce ischemie ) 3. Funcția ventriculară stângă 4. Dacă pacientul are medicația optimă necesară. B. Hipertensiune arterială (HTA) Pentru stadiul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
vasculare. Boli asociate: diabet zaharat, disfuncție renală, boli pulmonare, tulburări hematologice. Examinări recomandate: EKG, analize biochimice, radiografie toracică. Abordări specifice pentru unele afecțiuni: A. Cardiopatie coronariană - Pacienți cu cardiopatie coronariană confirmată - Pacienți cu risc major de cardiopatie coronariană La pacienții coronarieni trebuie precizate: 1. Cantitatea de miocard la risc 2. Pragul de ischemie (efortul necesar la test pentru a produce ischemie ) 3. Funcția ventriculară stângă 4. Dacă pacientul are medicația optimă necesară. B. Hipertensiune arterială (HTA) Pentru stadiul 3 de HTA
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
frecvent o reflectare a contextului în care are loc operația - stare de echilibru sau posibilitatea unei pregătire preoperatorii adecvate, factori ce țin de operație (modificări lichidiene, nivel de stress, durata procedeului sau hemoragii) sau factori ce țin de pacient (cardiopatie coronariană asociată bolii chirurgicale care impune operația). Entitățile clinice care definesc riscul cardiovascular sunt: Risc major: - sindroame coronariene instabile - insuficiență cardiacă decompensată - aritmii semnificative Risc intermediar: - angină pectorală - infarct miocardic anterior - insuficiență cardiacă compensată sau anterioară - diabet zaharat insulino-necesitant - insuficiență renală
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
preoperatorii adecvate, factori ce țin de operație (modificări lichidiene, nivel de stress, durata procedeului sau hemoragii) sau factori ce țin de pacient (cardiopatie coronariană asociată bolii chirurgicale care impune operația). Entitățile clinice care definesc riscul cardiovascular sunt: Risc major: - sindroame coronariene instabile - insuficiență cardiacă decompensată - aritmii semnificative Risc intermediar: - angină pectorală - infarct miocardic anterior - insuficiență cardiacă compensată sau anterioară - diabet zaharat insulino-necesitant - insuficiență renală Risc minor: - vârstă avansată - modificări ecg. - absența ritmului sinusal - capacitate funcțională scăzută - anamneză de accident vascular cerebral
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
asociate cu pierderi sanguine sau lichidiene. Risc chirurgical intermediar: - endarterectomie carotidiană - operații la cap și gât - operații intraperitoneale și intratoracice - chirurgie ortopedică - chirurgie urologică - prostată Risc chirurgical scăzut: - proceduri endoscopice - proceduri superficiale - operații de cataractă - operații de sân. Deși cardiopatia coronariană este riscul covârșitor de morbiditate perioperatorie, procedeele chirurgicale cu diferite nivele de stres sunt asociate cu nivele diferite de morbiditate și mortalitate. Procedurile superficiale și cele oftamologice prezintă riscul cel mai mic și rareori sunt asociate cu morbiditate și mortalitate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
postoperator. Complicații cardiace majore (infarct miocardic, edem pulmonar, fibrilație ventriculară, stop cardiac și bloc atrio-ventricular complet) au survenit la 2% din operați. Factorii de risc identificați au fost: - operații cu risc mare (intraperitoneale, intratoracice sau vasculare suprainghinale), - anamneză de cardiopatie coronariană ischemică, - anamneză de insuficiență cardiacă congestivă (edem pulmonar, dispnee paroxistică nocturnă, raluri bilateral, zgomot S3 de galop, redistribuție vasculară pulmonară pe radiografie), - anamneză de boală cerebro-vasculară (AVC, TIA), - terapie insulinică, - creatinină serică > 2 mg/dL, Riscul de complicație cardiacă a
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
atunci când: - Evaluarea clinică estimează riscul chirurgical, intermediar sau apreciabil, - Risc chirurgical mare, - Rezultatetele vor afecta tratamentul. 4. Obiectivele evaluării preoperatorii sunt: - Evaluarea exactă a riscului perioperator, - Scăderea riscului cardiac perioperator dacă este posibil, - Evaluarea riscului tardiv, - Modificarea factorilor de risc coronarian corectabili [1].
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
modificările amplitudinii undei T și ale seg - mentului ST. La subiecții vârstnici, similar adulților de vârstă mijlocie, amplitudinea undei T > 0,15 mV s a asociat cu un risc scăzut pentru infarctul miocardic și pentru mortalitatea în relație cu boala coronariană, față de subiecții cu amplitudinea undei T între 0,05 și 0,15 mV. Riscul relativ de mortalitate a avut valoarea 2 (interval de confidență 95%: 1,3 3,1) pentru amplitudinea undei T < 0,05 mV. Supradenivelarea ușoară a segmentului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
punct de vedere anatomic sunt anterior, posterior stâng și posterior drept. Din punct de vedere morfologic și funcțional arterele coronare prezintă o porțiune infundibulară, lungă până la 0,5 cm, nivel la care apar frecvent plăcile de aterom, care micșorează ostiumul coronarian. Traiectul arterelor coronare este sinuos, arterele prezentând o rezervă de lungime necesară în timpul fazelor revoluției cardiace. Arterele coronare sunt plasate în șanțurile cordului, acoperite și protejate de grăsime, ceea ce conferă condiții optime pentru circulația miocardică din timpul sistolei ventriculare. * Artera
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a brațului stâng Brațul drept (rareori) Capitol 6 CRITERII DE EXAMINARE CLINICĂ ÎN AFECȚIUNILE CARDIACE <resume> Rezumat * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta * Sexul * Antecedentele heredo-colaterale * Antecedentele personale * Condiții de viață și muncă * Simptome din bolile cardiace * Durerea precordială de origine coronariană * Durerea în infarctul miocardic * Dispneea * Palpitațiile * Lipotimia și sincopa * Vertij * Cefalee * Tulburări auditive * Etapele examenului obiectiv în afecțiunile cardiace * Inspecția * Palparea * Percuția * Ascultația </resume> * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta Cardiopatiile congenitale cianogene sau necianogene pot fi diagnosticate imediat după naștere
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
precordială de origine extracardiacă poate fi determinată de afecțiuni parietale (periartrită scapulo-humerale, afectarea coloanei vertebrale cervicale sau toracale); mediastinale; pulmonare (pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, pneumonii); digestive (hernia hiatală, esofagite); infecțioase (zona zoster); neurologice (nevralgii intercostale) etc. * Durerea precordială de origine coronariană Durerea precordială de origine coronariană se declanșează în momentul în care se produce un dezechilibru între necesarul și aportul de oxigen (hipoxia) cu ischemia subsecventă a miocardului. Între cauzele durerii coronariene pot fi menționate ateroscleroza coronariană, spasmul coronarian, tahiaritmiile, bolile
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fi determinată de afecțiuni parietale (periartrită scapulo-humerale, afectarea coloanei vertebrale cervicale sau toracale); mediastinale; pulmonare (pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, pneumonii); digestive (hernia hiatală, esofagite); infecțioase (zona zoster); neurologice (nevralgii intercostale) etc. * Durerea precordială de origine coronariană Durerea precordială de origine coronariană se declanșează în momentul în care se produce un dezechilibru între necesarul și aportul de oxigen (hipoxia) cu ischemia subsecventă a miocardului. Între cauzele durerii coronariene pot fi menționate ateroscleroza coronariană, spasmul coronarian, tahiaritmiile, bolile pulmonare, etc. Durerea de natură
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
zoster); neurologice (nevralgii intercostale) etc. * Durerea precordială de origine coronariană Durerea precordială de origine coronariană se declanșează în momentul în care se produce un dezechilibru între necesarul și aportul de oxigen (hipoxia) cu ischemia subsecventă a miocardului. Între cauzele durerii coronariene pot fi menționate ateroscleroza coronariană, spasmul coronarian, tahiaritmiile, bolile pulmonare, etc. Durerea de natură ischemică poartă numele de angină pectorală și prezintă următoarele caractere: * localizarea: tipic este retrosternală, la nivelul jumătății inferioare a sternului, profund; uneori pot fi descrise localizări
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Durerea precordială de origine coronariană Durerea precordială de origine coronariană se declanșează în momentul în care se produce un dezechilibru între necesarul și aportul de oxigen (hipoxia) cu ischemia subsecventă a miocardului. Între cauzele durerii coronariene pot fi menționate ateroscleroza coronariană, spasmul coronarian, tahiaritmiile, bolile pulmonare, etc. Durerea de natură ischemică poartă numele de angină pectorală și prezintă următoarele caractere: * localizarea: tipic este retrosternală, la nivelul jumătății inferioare a sternului, profund; uneori pot fi descrise localizări atipice, de exemplu, hemitoracele drept
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de origine coronariană Durerea precordială de origine coronariană se declanșează în momentul în care se produce un dezechilibru între necesarul și aportul de oxigen (hipoxia) cu ischemia subsecventă a miocardului. Între cauzele durerii coronariene pot fi menționate ateroscleroza coronariană, spasmul coronarian, tahiaritmiile, bolile pulmonare, etc. Durerea de natură ischemică poartă numele de angină pectorală și prezintă următoarele caractere: * localizarea: tipic este retrosternală, la nivelul jumătății inferioare a sternului, profund; uneori pot fi descrise localizări atipice, de exemplu, hemitoracele drept, regiunea epigastrică
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stabilă durerea se reduce după administrarea de nitroglicerină sublingual; în angina instabilă durerea nu dispare decât la doze mari de nitroglicerină sau chiar nu se reduce. Dacă nu cedează la cele menționate anterior, înseamnă că durerea nu este de cauză coronariană sau este instalat infarctul de miocard; * semne de acompaniament: transpirații, anxietate marcată (senzația morții iminente), dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de șoc cardiogen sau insuficiență aortică; în cazul unui pacient obez, cu o colorație roșie a tegumentelor, se ridică suspiciunea de puseu de hipertensiune arterială; în cazul unui pacient care prezintă obezitate cu dispoziție abdominală se ridică suspiciunea de ateroscleroză coronariană; în cazul unui pacient cianotic, edemațiat se ridică suspiciunea de insuficiență cardiacă cronică; în cazul unui pacient cu pomeții roșii ce contrastează cu paliditatea restului tegumentului (frumusețe mitrală) se ridică suspiciunea de stenoză mitrală; în cazul unui pacient anxios, cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]