4,763 matches
-
masive cristaline: Prislopașul (1201 m), Grebeni (1594 m)- între Novăț și Novicioru, Novicioru (1452 m). Sunt prezente crestele și dyk-urile porfiroide. În nord-est, între Vaserul Superior și graniță, se află o serie de culmi de 1300-1500 m, desprinse dintr-o creastă unitară pe care merge granița, situată la 1500-1700 m, numită Culmea Ștevioara. La nord de cotul Vaserului, între văile Făina și Botizu, se află muntele Șuligu (1688 m). Culmea Toroiaga se extinde de la Vaser până la Valea Țâșlei. Este dominată de
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
urs (Ursus arcalos), lup (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), iar dintre păsări amintim: cocoșul de mesteacăn (Lirurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao uragallus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactiylus), forfecuța galbenă (Loxia curvirosta), pițigoiul de brădet (Parus ater), pițigoiul de creastă (Parus cristatus), mierla gulerată (Turdus torquatus), etc. sunt specii caracteristice pentru pădurile de conifere. Este deosebit de bogată. Pădurea reprezintă adăpostul preferat al mamiferelor sălbatice de interes cinegetic. Astfel amintim: cerbul carpatin (Cervus Elaphus), vulpea (Vulpes vulpes), jderul de pădure (Mortes
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
oraș din România. Cu o deschidere largă spre est și tot mai îngustă spre vest, Uricaniul este una din porțile principale de intrare în Parcul Național Retezat, o bijuterie a naturii, cu un relief sălbatic ce oferă privirii imagini inegalabile, creste ce au custuri dantelate și multe căldări glaciare. Zona în care se află localitatea face parte din cadrul Carpaților Meridionali, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu, și mai este denumită depresiunea tectono-erozivă «Valea Jiului» sau «Petroșani». În secolul al XIII-lea, teritoriul pe care
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
se întinde peste Kent și Sussex . A fost creată prin mișcări alpine în urmă cu 10-20 milioane de ani. Această cupola constă într-un strat superior de cretă din straturi succesive de glauconitic superior, clei, glauconitic inferior, clei și gresia. Crestele și văile formate din lutul expus la soare erodează mai rapid decât cel expus cretei, glauconiticii sau gresiei. Sevenoaks, Maidstone, Ashford și Folkestone sunt construite pe glauconitic, [23] în timp ce Ditton, Tonbridge și Tunbridge Wells sunt construite pe gresie. [24] Dartford
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
dublă incintă, din blocuri de piatră fasonată. În general grosimea zidurilor complexului defensiv din Munții Orăștiei varia între 2 și 4 m. Cetatea de la Costești era apărată mai întâi de un val de pământ larg de 6-8 m la bază. Creasta valului era întărită cu o palisadă, din trunchiuri groase de lemn; în dosul valului, urma zidul de piatră, gros de 3 m și mai multe bastioane. Între cele două paramente de zid din blocuri tăiate regulat (legate între ele de
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
acțiunile armatei române, diviziile 14 și 15 ruse din flancul stâng al corpului 2 armata român au atins aliniamentul stabilit: panțele de sud ale râului Putna. Pe 28 iulie regimentul 7 vânători, după ce a respins un contraatac inamic a ocupat creasta dealului Sboina Neagră, iar divizia 7 infanterie, după lupte grele a ocupat muntele Tiua Neagră. Divizia 8 infanterie a luat cu asalt Cornul Măgurii și Măgura Cașin ( 1167 m), însă în ciuda luptelor grele și a eroicului asalt al ostașilor români
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
8,00 m³/s. Capacitatea redusă a golirii de fund se explică prin considerente economice din momentul supraînălțării barajului, când mărirea golirii ar fi impus costuri suplimentare relativ ridicate. Pentru evacuarea debitelor maxime, barajul are două deversoare. Primul cu cota crestei la 78,30 m.d.M., corespunzând barajului inițial era insuficient, astfel încât exista un risc ridicat de deversare și de rupere a barajului. Cu ocazia supraînălțării barajului s-a construit un al doilea deversor, cu cota crestei la 79,80 m.d.M., care
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
două deversoare. Primul cu cota crestei la 78,30 m.d.M., corespunzând barajului inițial era insuficient, astfel încât exista un risc ridicat de deversare și de rupere a barajului. Cu ocazia supraînălțării barajului s-a construit un al doilea deversor, cu cota crestei la 79,80 m.d.M., care permite evacuarea fără pericol a debitelor maxime de calcul, corespunzătoare clasei de siguranță a barajului. La nivelul retenției normale, 78,00 m.d.M., lacul avea, în momentul realizării, un volum total de 6,82 milioane m³
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
ghid certificat. Cele mai ușoare două trasee, de regulă cu urcare pe "Velická próba" și coborâre pe "Batizovská próba", trasee denumite după văile prin care trec, sunt protejate cu lanțuri. Din cauza unei secțiuni expuse de pe "Velická próba" și a orientării crestei, ambele sunt dintre cele mai dificile trasee din Tatra Superioară care nu necesită echipament special. În lipsa zăpezii, ghidurile marchează aceste trasee ca urcări de gradul II sau III (pe scara UIAA) sau mai puțin. Diferența totală de altitudine este de
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
spre prânz, și averse sau furtuni dupăamiaza. Șansele de ploaie sunt mai scăzute între 9-10 AM și maxime între 2-3 PM, scăzând din nou după ora 6 PM. Frecvența furtunilor cu descărcări electrice pe vârful muntelui Gerlach și pe celelalte creste înalte nu este foarte diferită de cea de la altitudini mici, dar persoanele expuse la vânt, ploaie rece, și fulgere sunt puse în dificultăți mai mari. Cel mai apropiat adăpost pentru cei care urcă pe Gerlach este Hotelul Sliezsky Dom, neexistând
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
în sud s-au format pe porțiunea de vârf de pământ care s-a strâmtat, pe când la nord fiind mai mult spațiu, curțile și grădinile sunt mai largi. Strada principală a satului românesc (astăzi JNA) adânc s-a înfipt în creasta diluvială a terasei încât a primit o formă dreaptă și o lungime mai mare. Așa cum s-a amintit, la nord de Sarcea română, în anul 1801, Anton Mandić a colonizat terenul cu coloniști germani cărora le-a împărțit 31 de
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
cursul căreia ele se încarcă progresiv cu keratină. Melanocitele elaborează pigmentul melanic, care, eliberat din ele, este stocat atât în celulele epidermice (mai ales în stratul bazal) cât și în macrofagele dermice, care astfel devin melanofore. Embriologic, ele provin din creasta neurală sub forma de metaboliști care în cursul primelor luni de viață fetală migrează spre unele regiuni din sistemul nervos central (tuber cinereum, locus niger etc.), în peritoneu și în piele. În piele se așază între celulele bazale. Stratul bazal
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
celulară conținând anomalii de structură ale cromozomului X. Această anomalie cromozomică este singura monozomie omogenă viabilă la specia umană. Fenotipul poate fi variabil. La naștere nou-născuții prezintă edeme la nivelul dosului mâinilor și picioarelor, pterygium colli (plică de piele de la creasta omoplatului spre ceafă) și talie mică. Malformațiile cardiace și renale pot fi întâlnite. Organele genitale externe sunt de sex feminin și normal dezvoltate. Întârzierea creșterii staturale este un element constant al fenotipului. La pubertate se remarcă absența caracterelor secundare de
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
scad treptat în înălțime până la valea Cernei. Masivul Godeanu intră în contact spre est cu Munții Piule-Iorgovanu iar prin aceștia mai departe cu Munții Retezat; spre vest și nord-vest se leagă prin Culmea Prislop-Corhale cu Munții Țarcu, iar spre sud-vest creasta principală se continuă cu Munții Cernei. Râurile ce străbat acești munți aparțin a patru bazine hidrografice, Râul Cerna către sud și sud-vest, Râul Rece (și de aici în Timiș) către nord-vest, Jiul de Vest către est, respectiv Râul Lăpușnicul Mare
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
să constituie un însemnat factor de modelare a reliefului. Pe unii versanți mai înclinați se produc avalanșe ce pătrund pe alocuri și în etajul forestier, creând adevărate culoare cu înălțimi de câteva zeci de metri. se prezintă sub forma unei creste principale unitare situată în general la altitudini de "1900 - 2000" m care trimite culmi secundare către nord și sud. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiți din roci aparținând Pânzei Getice, reprezentate mai ales prin șisturi cristaline. Spre zonele marginale
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
alcătuiește un relief specific de dezagregare. Formațiunile sedimentare ale autohtonului, reprezentate în special prin calcare, gresii, conglomerate, marno - calcare, argile jurasice și cretacice, apar în versantul nordic al masivului, iar în valea Cernei alcătuiesc o fâșie înscrisă în relief prin creste proeminente și chei. Turismul practicat în munții Godeanu este cel de parcurgere pentru mai multe zile a crestei principale. Un inconvenient în dezvoltarea turismului, o constituie lipsa unor cabane turistice, precum și accesul relativ dificil, având în vedere că acești munți
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
calcare, argile jurasice și cretacice, apar în versantul nordic al masivului, iar în valea Cernei alcătuiesc o fâșie înscrisă în relief prin creste proeminente și chei. Turismul practicat în munții Godeanu este cel de parcurgere pentru mai multe zile a crestei principale. Un inconvenient în dezvoltarea turismului, o constituie lipsa unor cabane turistice, precum și accesul relativ dificil, având în vedere că acești munți se află în centrul ariei montane.
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
situată în zona orizontală a lanțului Munților Altai, care acoperă o mare parte a republicii și se continuă pe teritoriile țărilor vecine Kazahstan, Mongolia și China. Zona este activă din punct de vedere seismic, cutremurele fiind cele care au modelat crestele abrupte ale munților, separate de văi înguste și adânci. Cel mai înalt vârf muntos din republică este totodată și cel mai înalt punct din Siberia - Muntele Beluha, 4.506 m. Rezervele de apă reprezintă fără îndoială cea mai importantă resursă
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
opiumului, un nou val de coloniști ruși a sosit în regiune (în special țărani și cazaci). Ultimul mare val de coloniști a sosit în regiune în timpul construcție căii ferate transiberiene. Lanțul Munților Stanovoi formează granița dintre regiunea Amur și Iakutia, crestele lui muntoase întinzându-se în tot nordul regiunii. Zonele muntoase înalte sunt acoperite cu vegetație de tundră arctică și cu pâlcuri de pini siberieni pitici. De-a lungul zonelor de câmpie de-a lungul cursurilor râurilor se află păduri de
Regiunea Amur () [Corola-website/Science/305652_a_306981]
-
faptul că în la fel ca în pădurea Baciu ar avea loc fenomene paranormale, idee care atrage în zonă practicanți de yoga, Wicca și amatori de paranormal. Pădurea are o suprafață de 295 de hectare. Marginea sudică începe de la o creastă deluroasă orientată V-E. Nu acoperă și panta sudică abruptă a dealului, dinspre Râul Someșul Mic. Spre nord, pădurea coboară pe panta mai lină, până în apropiere de valea Râului Nadăș. La est este mărginită de Tăietura Turcului , o vale artificială
Pădurea Hoia () [Corola-website/Science/305675_a_307004]
-
se află o cabană cu bar și restaurant, la care se ajunge pe un drum caree se desprinde din DN1F după ieșirea din Cluj-Napoca spre comuna Baciu. Accesul mai poate fi făcut și dinspre Tăietura Turcului, pe un drum de creastă. Muzeul Etnografic în Aer Liber al Transilvaniei, cu diverse gospodării și biserici de lemn specifice tradiționale, se întinde la vest de Tăietura Turcului, chiar la marginea de nord-est a pădurii. La pădure se poate ajunge și pe străzi abrupte care
Pădurea Hoia () [Corola-website/Science/305675_a_307004]
-
într-un timp prin care, în mod evident, se stabilea un nou record, deasupra orașului Linz, cerul a fost învăluit de ceață și cu toate eforturile de a urca la o altitudine mai mare, avionul s-a izbit de o creastă a muntelui și s-a prăbușit (la Visoka Hole-Podisul inalt, Cehoslovacia). Mecanicul Ion Stoica a fost strivit de motor și a murit în drum spre spital, iar lui Bănciulescu i-au fost amputate picioarele datorită unei hemoragii care putea să
Gheorghe Bănciulescu () [Corola-website/Science/305678_a_307007]
-
muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârfu lui Pătru, având 2.130 m. (Sebeș) au înălțimi relativ medii și mici și ocupă o suprafață destul de întinsă, 1585 km². Sunt lipsiți de creste zvelte și de custuri glaciare, însă au suprafețe de eroziune întinse. Iarna temperaturile medii variază între -2 °C la marginea munților și -7 °C la peste 2000 de m. altitudine. Invaziile de aer maritim care se produc în vestul țării
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Parușca (Festuca supina), Rugina (Juncus trifidus), Clopoțeii(Campanula alpina), Ochiul găinii (Primula minima), Degetaruțul (Soldanella pussila), Piciorul cocoșului alpin (Ranunculus alpestris), Unghia păsării (Viola declinata), spânzul (Helleborus purpurascens), coacăzul de munte (Brukenthalia spiculifolia) etc. "Etajul subalpin" cuprinde toate vârfurile și crestele între 1700 și 1950 m. Vegetația lemnoasă este reprezentată în principal de Jnepăn(Pinus mugo), Ienupăr(Juniperus communis), Smîrdar (Rhododendron Kotsckyi), Azalee pitică (Loisleuria procumbes), Părușca (Festuca supina), Scrântitoare (Potentilla ternata), Afin(Vaccinium myrtillus), Merișor(Vaccinium vitis idaea). "Etajul pădurilor
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Vîrghișului, Săratei, Lupșei, precum și cea mai înaltă cotă a regiunii, Măgura Codlei. În funcție de vîrstă și de gradul de cimentare, conglomeratele, mai extinse în Perșanii centrali, dau versante relativ domoale, dar și cele mai înalte culmi cu relief ruiniform: Vîrful Cetății, Creasta Crizbav, Gîrbova, Vîrful Negru, Runcul Bogatei, Harhamul Unguresc. Ele apar, de asemenea, și în Defileul Oltului. Marnele, argilele și gresiile sînt răspîndite pe flancul vestic al Perșanilor și, fragmentar, pe cel estic. Marnele și argilele cu diverse intercalații, avînd o
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]