4,428 matches
-
faptului general recunoscut potrivit c]ruia este bine s] nu întârzii și, astfel, ajungem foarte aproape de un principiu moral de la sine înțeles. Am ajuns la acest principiu din observațiile f]cute în cadrul cazului dinainte - acela c] este mai important aici dac] întârziem sau nu, dac] spun adev]rul și așa mai departe. Dar ceea ce am observat la situația aceasta trebuie s] serveasc] unei alte situații; trebuie s] m] ajute s] decid ce ar trebui de fapt s] fac (datoria mea exact
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oameni consider] că imoral faptul c] toate deciziile morale ar trebui luate prin punerea în balant] a avantajelor și a dezavantajelor, așa cum recomand] Ross. Cea mai bun] ap]rare a lui Ross este discuția asupra importanței drepturilor, mai corect spus, dac] este exagerat sau nu s] le atribuim calitatea unor atuuri. Într-adev]r, drepturile sunt importante, iar acest fapt în sine poate fi încoporat în teoria datoriilor prima facie prin punerea în balant] a plusurilor și a minusurilor. Dar exist] mereu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] nu ii rezist]m și alții îl prefer], atunci am abandonat efectiv afirmația conform c]reia exist] principii morale. Ross admite deja c] acestea nu sunt de folos. Sugestia mea este c] Ross s-ar fi descurcat mai bine dac] aceste principii nu ar fi existat. Replică lui Ross la cele discutate ar fi fost aceea c] f]r] principii de orice fel, nu se poate atinge o poziție moral] consistent]; pentru a fi just din punct de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a conduce o lume posibil]. Motivul pentru care am ajuns la acest nivel al detaliilor este de a oferi un conținut mai clar noțiunii de promovare a unei valori. Un agent promoveaz] anumite valori în alegerile sale, dac] - și numai dac] - el clasific] probabilit]țile opțiunilor din punct de vedere al acestor valori (afirmația 1) și opțiunile - acolo unde o astfel de clasificare este determinant] pentru alegerea care va fi f]cut] - din punctul de vedere al probabilit]ților lor (afirmația
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mâinile curate. O ultim] precizare asupra teoriei nonconsecințialiste, r]mânând tot în sfera formal]. Adepții teoriei susțin c], împreun] cu st]rile care trebuie mai curând respectate decât promovate, agenul va fi mereu în poziția de a cunoaște cu exactitate dac] o opțiune va avea sau nu una dintre st]rile respective. Confruntat fiind cu o valoare cum ar fi aceea a respectului sau a loialit]ții, voi ști întotdeauna dac] o opțiune dat] va aparține sferei uneia dintre cele dou
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vine din sfera afectivit]ții naturale, necalculate dinainte. Nu este nevoie s] mai st]ruim asupra acestui aspect. Dar, cu toate c] aspectul discutat mai sus este clar și se aplic] unui num]r foarte mare de cazuri, apare întrebarea dac] nu cumva adepții teoriei consecințelor au avut un demaraj prea lent, cel putin pan] de curând. Iat] și problema: Admițând c] teoria consecințelor este una a justific]rii, nu a deliber]rii, ce diferenț] se face - în politica deliberativ] - prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Un alt efect ar fi acela c] agenții ar îmbr]tisa anumite st]ri sau principii care s] îi conduc] spre contexte care s] le permit] s] reacționeze într-o manier] spontan], necalculat]. Acest efect se va manifesta mai ales dac] prin alegerea să de a se supune analizelor calculate dinainte, agentul g]sește cea mai bun] cale de promovare a valorilor pe care el le prețuiește. Ins] nu ar fi cel mai bine dac] agenții și-ar p]stră simțurile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
efect se va manifesta mai ales dac] prin alegerea să de a se supune analizelor calculate dinainte, agentul g]sește cea mai bun] cale de promovare a valorilor pe care el le prețuiește. Ins] nu ar fi cel mai bine dac] agenții și-ar p]stră simțurile calculative ascuțite, fiind atenți la fiecare situație, astfel încât ghidarea dup] pilotul automat al st]rii sau principiului s] fie metodă optim] de promovare a valorilor lor? Iar, în acest caz, agentul adept al teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
central al sistemului lor filosofic utilitarist ostentativ. Aceast] abordare întrunește cu atat mai puțin calit]țile unei doctrine morale credibile cu cât se detașeaz] mai mult de utilitarismul hedonist clasic și îmbr]țișeaz] idealul estetic, f]r] a ține cont dac] acest lucru este benefic sau nu ființei umane. Un r]spuns mai conving]tor la aceeasi provocare vine din partea „utilitariștilor materialiști”, care pun accent pe satisfacerea intereselor și mai puțin a unor simple preferințe. Și în cazul de fâț] asist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interpretarea utilit]ții necesit] o transpunere în gândirea celuilalt. Numai în acest fel este calibrat] scară utilit]ții personale și, respectiv, a utilit]ții celuilalt pentru că acestea dou] s] poat] fi evaluate conform unor parametri comparabili. Pot aprecia cu certitudine dac] o înțep]tur] este sau nu mai grav] decât fracturarea brațului, ins] nu pot aprecia cu precizie dac] r]ul provocat de fractur] este mai mare pentru mine decât r]ul suferit de c]tre altcineva din cauza înțep]turii. La
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
personale și, respectiv, a utilit]ții celuilalt pentru că acestea dou] s] poat] fi evaluate conform unor parametri comparabili. Pot aprecia cu certitudine dac] o înțep]tur] este sau nu mai grav] decât fracturarea brațului, ins] nu pot aprecia cu precizie dac] r]ul provocat de fractur] este mai mare pentru mine decât r]ul suferit de c]tre altcineva din cauza înțep]turii. La aceasta ne referim atunci când vorbim despre „imposibilitatea de a compara utilitatea interpersonal]”. În momentul în care refuz]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ajut] pe Dorothea s] dep]șeasc] problemele c]sniciei, în timp ce autonomia proprie o împiedic] s] fie dominat] de alții. În acest caz, ne întreb]m dac] o persoan] onest] poate s] divorțeze din simplul motiv al incompatibilit]ții, mai ales dac] mariajul este lipsit de violent] sau abuz de orice fel. Mai mult decât atât, situația Dorotheei este complicat] (cum se întâmpl], de altfel, în orice dilem] privind viața moral]), deoarece desp]rțirea de soțul s]u ar putea avea consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
referitoare la sensul vieții. Obișnuită întrebare privind sensul vieții devine mult mai ampl], comportând mai multe aspecte: dac] individul simte sau nu c] ocup] un loc în viat] al]turi de alte persoane fâț] de care are un angajament afectiv, dac] activitatea pe care o desf]șoar] este în concordant] cu caracterul s]u, dac] scopurile personale fac parte dintr-un proiect colectiv de durat] inițiat înaintea nașterii sale și care se va derula și dup] moartea să și așa mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dovedi contrarul, vom discuta în continuare despre curaj. v. Curajul Orice discuție pe tema existenței trebuie s] se opreasc] la un moment dat și asupra importanței curajului în viat]. Aici apar dou] aspecte interesante. În primul rând se pune problema dac] cineva poate fi curajos f]r] a ști ce înseamn] curajul. În al doilea rând, este vorba despre leg]tură dintre curaj și cunoaștere sau alte virtuți. Primele discuții filosofice pe aceast] tem] se reg]sesc în Dialogurile lui Platon
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
privilegiu putere imunitate datorie nici un drept r]spundere incapacitate iii. Justificarea unui vocalular al drepturilor Toate distincțiile menționate pan] acum au fost cuprinse în sfera drepturilor. Ele contribuie la analiza acestora din urm], deși nu rezolv] problemă fundamental] cu privire la întrebarea dac] o afirmare a drepturilor este, pe de o parte, o descriere a unei st]ri de lucruri, iar pe de alt] parte, un fel de decizie, propunere sau un enunț retoric. Dar chestiunea unei analize aprofundate a drepturilor nu afecteaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uman], aceasta fiind poziția esențial] a eseului s]u Despre libertate. Filosoful britanic contemporan R.M. Hâre fundamenteaz], de asemenea, drepturile pe utilitate, dar, spre deosebire de Mill, recunoaște c] o consecinț] posibil] ar fi unele circumstanțe în care drepturile sunt sacrificate - îndeosebi dac] majoritatea preferințelor umane ar fi în favoarea acestui lucru. O justificare utilitarist] nu poate oferi deci prioritate drepturilor. Dac] este nevoie de așa ceva pentru a ap]ra drepturile, acest scop va fi atins mai bine legând chestiunea justific]rii de cele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
da naștere unor impresii false. Ceea ce adesea este f]cut din bun]voinț] sau caritate este v]zut că dep]șind datoria sau obligațiile morale. Altfel spus, ne simțim bine atunci când ajut]m. Vom incerca s] vedem în acest eseu dac] ajutorul este o datorie și, într-un anumit sens, o obligație a noastr]. iii. Dreptate, nu caritate Uneori, în cercurile care se ocup] de dezvoltare, accentul este pus pe problematizarea în direcția drept]ții, nu a carit]ții pentru „lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-ar fi ajuns ținând cont doar de interesele umane. Un mod eficient de a expune situația este de a afirma c] aceast] etic] consider] c] doar oamenii au valoare moral]. Ceva este considerat valoros din punct de vedere moral dac] poate fi supus unei evalu]ri etice per se, independent de utilitatea să în atingerea altor scopuri. S] lu]m drept exemplu țestoasă din specia Carettochelys insculpta. Conform eticii umane descrise anterior, nici specia ca întreg și nici indivizii că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în capitolul 17, „Deontologia contemporan]”. Presupunând c] dificult]țile pot fi dep]site, apare urm]toarea întrebare: este aceast] diferenț] dintre rezultatele direct intenționate și consecințele prev]zute relevant] din punct de vedere moral? Conteaz], din punct de vedere moral, dac] un medic, în momentul în care administreaz] ceea ce el crede a fi un medicament letal, intenționeaz] s] curme durerea pacientului sau intenționeaz] s] îi provoace moartea? De multe ori, se face o distincție între bun]tatea sau r]utatea agenților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] îi provoace moartea? De multe ori, se face o distincție între bun]tatea sau r]utatea agenților: dovadă bun]ț]ții unui agent este lipsa dorinței sale de a omor] o alt] persoan]. Cu toate acestea, nu este clar dac] aceast] diferenț] poate fi aplicat] și în cazurile de eutanasie. În toate aceste situații, A încearc] s] aduc] foloase lui B, deci, acționând că un agent bun. Doar dac] presupunem c] exist] o regul] care spune c] „un agent bun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îi vor convinge pe cei care resping teoriile morale consecințialiste. Dac] avortul este în mod inerent greșit, precum cred mulți, atunci nu poate fi justificat că o modalitate de a evita repercusiuni nedorite. Astfel trebuie s] lu]m în considerare dac] femeile au un drept moral de a apela la avort. Avortul și drepturile femeilor Nu toți filosofii preocupați de moral] consider] c] exist] drepturi morale. Astfel, este important s] abord]m aici aceast] categorie a drepturilor; în secțiunea (viii) voi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-un caz particular. Dac] f]tul are un drept la viat] deplin și egal, atunci poate c] dreptul femeilor de a avorta ar trebui exercitat doar în cazuri extreme. Și poate ar trebui s] ne întreb]m în continuare dac] ființele umane fertile, de ambele sexe, sunt îndrept]țite s] se angajeze în relații sexuale de tip heterosexual, în condițiile în care nu sunt preg]tite s] aib] un copil și s] își asume responsabilitatea pentru el. Dac] relațiile heterosexuale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poeți și libertini, nu au mai consituit o preocupare a filosofilor. Odat] cu sporirea interesului contemporan fâț] de etică aplicat], discuția legat] de sex este, inc] o dat], perceput] drept un subiect filosofic legitim și important. Nu putem decât specula dac] libidourile filosofilor devin mai active (din fericire) sau dac] filosofii pur și simplu se confrunt] cu și r]spund unor atitudini sociale referitoare la sex. Acest eseu trateaz] câteva dintre temele majore ale sexului asupra c]rora s-au aplecat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atins] de r]u, din cauza sursei sale. Mai mult, se credea c] însuși p]catul originar era transmis din generație în generație prin contactul sexual. Astfel, cerință unei nașteri din virginitate: Iisus putea fi liber de p]catul originar doar dac] el nu ar fi fost conceput prin actul sexual. Celibatul a fost reafirmat drept cel mai înalt ideal, iar sexul în cadrul c]s]toriei era privit ca un r]u necesar pentru reproducerea speciei. Era permis din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi fost conceput prin actul sexual. Celibatul a fost reafirmat drept cel mai înalt ideal, iar sexul în cadrul c]s]toriei era privit ca un r]u necesar pentru reproducerea speciei. Era permis din punct de vedere moral doar dac] era motivat de dorința de a avea copii, înf]ptuit] printr-un act care, prin natura să, nu excludea procreația și ducea la cump]tare și bune moravuri. Secole mai tarziu, Sfanțul Toma din Aquino, f]cea s] r]zbat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]