6,479 matches
-
trecutului Înghițând ca o gaură neagră tot ce mai poate fi strop de „fire” În „nefire”. Și delfinul țâșni spre suprafață după gura aceea de aer Înghețat, singura lui legătură trainică cu propria alcătuire biologică, singurul lui instinct șlefuit până la desăvârșire. A dăinuit prin sens, nu prin semn. Acest gând Îl chinuie, această acceptare a lipsei de comunicare, mâna care face, ca o liniște, ca și cum neputința ar fi o modalitate culturală și acceptarea ei, Însăși ideea de cultură. „Te iubesc!” Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
epavă, pentru el era o corabie, Întruchiparea unei posibile plecări spre țărmuri necunoscute. Era ca un soi de crăiasă a mărilor, venită să se odihnească lângă un țărm solitar. Nu, nu fusese niciodată fericit la mare, marea Îl Întrista cu desăvârșire. Singura bucurie era nemărginirea care i se deschidea În fața ochilor și neputința de a descifra dacă În fumuriul zării orizontul desprinde Într-adevăr apele de cer. Așa se potriviseră lucrurile, nici o iubire, nici un succes, mereu, la mare, zile, săptămâni, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
coatele pe acoperișul mașinii. Era o atmosferă diversă, soarele pe care nu-l văzusem o zi întreagă apăruse la apus. Lumina se apropia de pământ, îl mângâia și pământul părea să se bucure de bunăvoința aceea trandafirie ca de o desăvârșire prețioasă. Aerul acela neobișnuit, lumina înflăcărată anunțau că sudul începuse cu adevărat. Am privit la capătul benzinăriei marile perii albastre folosite la spălarea automobilelor atârnând nefolosite. Am întors capul spre mașină. Italia era trează, mă privea prin geam și zâmbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Nici ție nu ți-ar strica un tuns. De fapt, nici nu ți-ar folosi. Cel puțin de Șoșana Damari Îți mai amintești? O stea strălucește pe cer/iar În vadi urlă șacalul. Și pe ea au uitat-o cu desăvârșire. Fima Închise ochii. Se strânse tot, nu pentru că Îi era frică de palma ei, ci precum cineva care speră cu toți nervii Încordați s-o primească. De parcă nu Yael, nu mama Yaelei, ci propria sa mamă se apleca asupra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
care pasc trifoi, cel puțin două mii de vaci. E încă întuneric când trecem pe aici, printre zbieretele văcarilor și dangătele sutelor de clopote sonore și sparte. În jurul platoului, doar uriașele ziduri negre închipuite din munții împăduriți, ca să ne închidă cu desăvârșire într-o arenă neagră, acoperită ce cerul ferecat cu milioane de stele. Atunci mi-am dorit iar un prieten, să fi fost și el cu mine în noaptea aceea de August, cu frumusețile ei miraculoase pe care ochiul le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Domnișoară, te uiți ca o tâmpită, în loc să flambezi instrumentele...” ...Ferdinand Sinidis mă rugă apoi să-i promit că nu voi scrie niciodată, și nici măcar la figurat, despre întâmplarea din patul nupțial, în care doi oameni cu sex deosebit și cu desăvârșire străini unul de celălalt, s-au întins în prima noapte de singurătate, ca pe o masă de spital. „Scrie o carte despre carne”, încercă să mă convingă el, pornind iarăși muzica gravă a graiului său cu vibrațiuni profunde. „Să vorbești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
aproape Întâmplător, tocmai la Whitby. Abia terminasem ilustrațiile la Amanții Sylviei, a cărei acțiune se desfășoară acolo, după cum știi, și, Împreună cu Emma, deciseserăm să ne petrecem vacanța acolo, atât de frumos descria Elizabeth Gaskell locul. Și așa și este, cu desăvârșire fermecător. Și chiar luna viitoare urmează să ne Întoarcem, Într-o vacanță cu Întreaga familie. Ar trebui să vii cu noi, James, o să fie și Lowell acolo, e complet Îndrăgostit de locul acela. În urmă cu un an sau doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
sentimental. Era situația ideală. Domnișoara Woolson era nerăbdătoare să Învețe, iar el era dornic să Îi fie profesor. Ea beneficia de cunoștințele lui superioare despre Italia și arta italiană; el se bucura de o companie feminină plăcută, cultivată și cu desăvârșire respectabilă. Henry Îi arătă frescele, picturile și sculpturile maeștrilor italieni, străduindu-se să Îi educe gusturile, care rămâneau uneori Încăpățânat provinciale, dar pe care și le apăra cu mult spirit. Recunoștea, de pildă, că avea dificultăți În a aprecia nudul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
totul excepțională pentru a te bucura de reușita unui prieten“. Ca de atâtea ori, spiritul cinic al lui Wilde Îi Îngăduise să pună degetul pe un adevăr inconfortabil. Bineînțeles că se bucura că grijile materiale ale lui Kiki erau cu desăvârșire uitate, iar faima și adulația cu care Fortuna Îl copleșea pe autorul lui Trilby nu ar fi putut găsi un om mai cumsecade și mai merituos. Și totuși, n-ar fi putut nega - dar spera că nu o arăta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nu l-a primit. Sau cineva care a solicitat un interviu și nu i s-a acordat - primesc mereu scrisori de la actrițe care mă imploră să le primesc. Știi cum e, Bob. Poate fi cineva despre care am uitat cu desăvârșire. Cei doi rămaseră tăcuți, contemplând misterul, timp de câteva momente. Amândoi erau vag neliniștiți: orice premieră era riscantă și imprevizibilă, chiar dacă nu mai adăugai stresul urărilor de rău anonime, venite pe fir. — Vreau să ții totul pentru tine, Bob, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
giulgiu ngru; pe față are o bucată de pânză albă, pe care Minnie o trage la o parte, lăsând să se vadă chipul imaculat bărbierit. Arată foarte bine, ca o operă de artă sculptată În ceară de culoarea fildeșului, cu desăvârșire liniștit, dar desprins de tot ceea ce a Însemnat personalitatea lui. Theodora Înțelege ce a vrut să spună dna James când a vorbit de tandrețea față de trup, pentru că spiritul care l-a locuit nu mai este aici, să Îi poarte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
în înălțime coloana tinzând spre cer din fundal, i-a permis băiatului de doisprezece ani să se frece cu maximă pioșenie, în chip de înger, de genunchiul ei drept. Trăiam în tablouri. Și, pentru că fiul tindea cu atâta stăruință spre desăvârșire, mama nu și-a pus la dispoziție numai recolta consumului ei mai degrabă măsurat - ea fuma, cu pioșenie, țigări Orient dintr-un muștiuc auriu -, ci și bonurile valorice pe care un client sau altul, care nutrea simpatii față de ea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Paris, Wilhelm Lehmbruck ar fi fost elevul magistral al unui anume profesor Janssen, în atelierul nostru. Și alte legende: aici ar fi învățat tot ce a fost de învățat, chiar dacă numai pentru scurt timp, August Macke. Artiști ce au atins desăvârșirea devreme, ale căror nume erau rostite cu sfială. Uneori îndrăzneam câte o vizită în alte ateliere, în care de pildă un sfânt straniu pe nume Joseph Beuys era considerat geniu, dar nu era decât unul dintre elevii lui Ewald Mataré
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
În sfârșit, pe magul care, după ce i-a dat o mână de ajutor lui Nemirovsky, a luat-o la goană spre coșmelia prăpădită din fundul curții, ca să-l mântuie pe Fang She, a cărui fericire nu atinsese, În noaptea aceea, desăvârșirea din pricina unei crize de febra fânului. Operațiunile de salvare sunt și mai demne de admirat, dacă enumerăm minuțios cele douăzeci și opt de circumstanțe care o pun În evidență, dintre care acum voi expune doar patru, din respect pentru meschina concizie: a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
gura. — Stai puțin, spuse Beth, apucându-l de braț. — Ce este? — E un șarpe de mare. — Sunt periculoși? De obicei, nu. — Veninoși cumva? se interesă Harry. — Foarte veninoși. Șarpele stătea aproape de fund, aparent În căutare de hrană. Îi ignora cu desăvârșire și Norman constată că era minunat de privit, mai ales când se afla În mișcare. — Mi se face pielea ca de găină, spuse Beth. Știi cumva ce specie e? o Întrebă Norman. — S-ar putea să fie un Belcher. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
fi preocupat de istorie fie ea chiar și a mea, personală. Nu există, de fapt. Căci duce fiecare generație la eșec și-i lasă astfel speranța că, prin propriile suferințe, se va mîntui. Și o va ignora abia atunci cu desăvîrșire. Privesc în jur: străzi, arbori, oameni. Agitație. Unii vad frunzele din copaci, alții, caldarîmul. E doar amestecul de rai și iad. Cobor din pat, mă îmbrac și trec strada să-mi iau o pîine. De fapt, înot în Styx.” Prietenul
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
lumina nu va mai reuși să o parcurgă. Nu vom mai vedea nici un sistem, nici o constelație, nici un quasar, nici o cale lactee. Nu vom mai vedea nimic. Pe sus. Nici o galaxie. Fără urmă de stea, nici măcar căzătoare, cerul va fi cu desăvîrșire tăcut, mut, negru. Mort. Adio, muzica sferelor. Astfel Încît simt nevoia imperioasă să scriu despre comete, acum cînd Încă le mai pot zări și cînd Încă mai sînt alcătuit din praf de stele, asta o spun alți oameni de știință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ani pentru a atinge o țintă bine precizată și să ajungi nu la ea, ci la una cu mult mai Îndepărtată, pe care nici n-ai sperat s-o visezi, și dintr-odată să te oprești din drum este cu desăvîrșire aberant. Din portul Constanța s-a furat un vapor. Vasăzică atunci cînd am izbutit să ajung În, să-i spunem glorie, atît cît a fost, de-o mie cinci sute de cititori și strict autohtonă, adică mai nimic, dar totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nici n-a dat semne vreodată c-ar putea străluci, este doar un profesionist, singurul care mai mișcă ceva, destul de alene, este John Savage, ce joacă oleacă mai devreme În Mary’s Lovers. Recunosc cu rușine, am uitat aproape cu desăvîrșire filmul ăsta, Îl văzusem prin anii ’80 la un video japonez În alb/negru, și mă găseam Într-o stare perfectă pentru a nu putea aprecia imaginea cum se cuvine, de la Wiborowa. Astfel se explică de ce-am uitat, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ca o macaroană: „Dar irealismul lor Îi Împiedică să se Întrebe: s-ar mai putea menține În fruntea statului român o persoană ajunsă acolo prin complot, asasinat etc. și nu aleasă de populația țării?” Cu semnul Întrebării. Sublimă dar cu desăvîrșire, demonstrație. Deci: o persoană nealeasă de populație și ajunsă la putere prin complot și asasinat nu se poate menține În fruntea țării. Dar pentru că persoana a fost aleasă, rezultă că o asemenea ființă se poate menține În fruntea statutului chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
figură de clovn Îmbătrînit de la douăzeci de ani, este firesc ca Giulietta să fie Înșelată și, pe bună dreptate, părăsită. Pe muzica Înfiorătoare a lui Nino Rota. „Deși Îmi vine greu s-o spun, acestui film Îi lipsește aproape cu desăvîrșire planul sublim.” (Peter Harcourt, Film Quaterly, 1966, nr. 3) Dintr-o altă revistă de cinema, aflăm că Angela Băcescu și-a cumpărat bascheți. De asemenea, că măruntaiele omenești posedă fund, nu-i vorba de rect, e altceva, mai ezoteric. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În stare să sperie ori să bage la idei pe cineva. SÎnt Împrăștiați pe toate dublele atîția morți cu răni grele, cu stelare găuroaie-n piept, curg din abundență atîtea rîuri de suc de roșii, Încît plauzibilul iluziei dispare cu desăvîrșire. Singurii care-ar mai putea fi răvășiți de asemenea trucuri sînt cei răvășiți din naștere. Practic, violența filmată-n exces se autoanihilează, o tot spun degeaba, aproape ca-n Platoon, iar minima, necesara participare sau atît de dorita volatilizare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Marcaje direcționale pe perimetre - Întregul sistem de autostrăzi publice. Perfecțiune. Asta Îl scoase din aburul acelor poze slinoase. Ambarcațiuni În portul San Pedro, munții San Gabriel, automobile minuscule pe asfalt. Cel mai mare triumf al lui Preston Exley, În ajunul desăvîrșirii. Ed Împinse o mașinuță de la ocean pînă la poalele munților. Glasul tatălui său: — Credeam că azi lucrezi la South Central. Ed se Întoarse. — Poftim? Preston zîmbi. — Mă gîndeam că vrei să te revanșezi după atîta ostilitate În presă. Fără nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
slujbele de la Saint-Pierre avea aceeași înfățișare, de parcă ceasurile s-ar fi oprit în loc, doar îmbrăcămintea, gustul, moda erau altele; în schimb, îngrămădirea de clădiri de Ev Mediu prin care îi plăcuse să se aventureze, de pe Quai du Seujet, dispăruse cu desăvârșire, înlocuită de blocuri înalte din sticlă și beton cu apartamente ultraelegante, magazine de prezentare la parter și birouri de voiaj. Într-un asemenea apartament locuia fiică-sa. De câteva ori s-a plimbat surexcitată prin fața intrării hotelului des Bergues, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
atunci ar fi vrut să afle nu numai sensul, ci și rațiunea ce modifică atât de aparent fără rost actele oamenilor. Dar nu vorbea despre asta și cred că nici lui nu-și vorbea - și asta nu pentru că lipsește cu desăvârșire din însemnările lui sau pentru că mie nu mi-ar fi vorbit întrucât eram plecat în Ardeal, ci pentru că atunci se închisese aproape cu totul în el, ca într-un fel de cochilie, în care se credea apărat. Nu de frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]